Alexandra Canareica – Ultima câştigătoare a Trofeului „Steaua fără Nume”

Înainte de toate, aş dori să adresez mulţumiri interpretei Camelia Florescu, care mi-a dat ideea de a realiza acest material. Despre Camelia Florescu, am scris recent un amplu material, pe care îl puteţi citi aici.

De asemenea, îi multumesc Alexandrei Canareica care mi-a pus la dispoziţie o serie de materiale despre cariera sa şi a avut răbdare să-mi răspundă la toate întrebările.

Alexandra Canareica

Fiind născut şi crescut în Constanţa, iubesc Dobrogea cu peisajele ei pitoreşti. După materialele dedicate artistelor Viorela Filip (dobrogeancă din Tuzla) şi Ileana Şipoteanu (dobrogeancă prin adopţie), iată că a venit rândul să scriu despre Alexandra Canareica, o altă interpretă dobrogeancă pe care jurnalistul Octavian Ursulescu a numit-o “Vocea de aur a Deltei”.

Aşa cum am relatat şi în recentul articol dedicat interpretei Camelia Florescu (mă repet, dar textul îmi aparţine :)), muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început încă din prima parte a anilor’90.

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României într-un timp foarte scurt şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Televiziunii Române a fost diminuat drastic începând cu 21 ianuarie 1985.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat.

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a repezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri judeţene din ţară, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968.

O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt în ordine alfabetică: Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu, etc.

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre aceştia nu au renunţat la muzică, ba chiar au avut de câştigat de pe urma ei, din toate punctele de vedere.

Acesta este şi cazul interpretei Alexandra Canareica, câştigătoarea Trofeului concursului TV “Steaua fără nume” şi dublă laureată a  Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a trece în revistă activitatea Alexandrei Canareica, ţin să vă povestesc un pic despre Tulcea, oraşul natal al acesteia, numit şi “poarta de intrare spre Delta Dunării”.

Aflat pe cele 7 coline din Dealurile Tulcei, Tulcea este, ca mărime, al doilea oraş din Dobrogea şi unul dintre cele mai vechi oraşe din România, fiind populat de circa 6000 de ani. Ca şi restul Dobrogei, în Antichitate a fost o colonie greacă apoi romană, în Evul Mediu s-a aflat sub ocupaţie turco-tătară, apoi, în 1878, în urma Războiului de Independenţă, a redevenit parte a Regatului României.

Pe lângă faptul că este port la Dunăre şi principala poartă de acces spre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Tulcea, ca şi toată Dobrogea, este un oraş multicultural, cu tradiţii şi diversitate etnică. Comunităţi de români, turco-tătari (cea mai însemnată minoritate etnică din Dobrogea), lipoveni, evrei, armeni, greci sau aromâni, au trăit şi trăiesc în deplină armonie, fără conflicte etnice sau religioase.

Dacă ajungeţi la Tulcea, înainte de a face o excursie în Deltă şi de a vă plimba pe faleza de pe malul Dunării, nu uitaţi să vizitaţi: Biserica Buna Vestire (una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei), Biserica Sfântul Gheorghe sau Biserica cu Ceas (cu una dintre cele mai frumoase catapetesme din ţară), Bustul lui Spiru Haret, Casa Avramide, Centrul Muzeal Eco-Turistic”Delta Dunării” (cu celebrul acvariu), Catedrala Sfântul Nicolae, Hotelul Delta, Lacul Ciuperca, Monumentul Independenţei (una dintre principalele atracţii turistice ale Tulcei, care, datorită amplasării sale care oferă o panoramă superbă), Moscheea Azizie, Muzeul de Artă (fostul Palat Administrativ), Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Palatul Pescăriilor, Parcul Personalităţilor, Ruinele Cetăţii Aegyssus, Statuia Ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, Templul Israelit, etc.

Alexandra Canareica s-a născut în acest frumos oraş de la malul Dunării, chiar de Ziua Internaţională Femeii, pe 08 martie 1965.

Părinţii săi, Ana (care în momentul publicării acestui material are venerabila vârstă de 91 de ani) şi Ion Canareica, au făcut tot posibilul ca Alexandra şi sora sa mai mare Olga, să aibe o educaţie şi să se descurce în viaţă. Aceştia le-au încurajat şi le-au înscris la şcoala de muzică, ocupându-se îndeaproape de evoluţia lor. Olga, mai mare cu cinci ani, a studiat viola.

În perioada 1971-1975, Alexandra Canareica urmează cursurile Şcolii de Muzică din Tulcea, unde studiază vioara.

În perioada 1975-1980, a urmat cursurile Liceului de Artă din Galaţi, mai precis clasele V-IX. Artista a stat la Galaţi împreună cu sora sa, care, după cum am menţionat, a studiat viola.

La Galaţi a studiat cu profesorul Ionel Nistor, cel care i-a format pe Gabriel Croitoru şi Eugen Sârbu. Domnul Nistor i-a insuflat tinerei Alexandra Canareica dragostea pentru vioară şi studiu.

La vârsta de 14 ani, fiind într-o clasă în care mai toţi elevii cântau, Alexandra Canareica a format un grup vocal, alături de alte două colege talentate Monica Măciuceanu şi Aurelia Vaida (fostă Smarandache), care, în prezent, sunt şi ele profesoare de canto.

Cu acest grup, Alexandra Canareica debutează la Sala Polivalentă din Galaţi, alături de formaţia Cristal din componenţa căreia făcea parte şi Doru Căplescu (care, 10 ani mai târziu, îi va încredinţa artistei o piesă de succes).

În vara anului 1983, imediat după absolvirea liceului, Alexandra Canareica debutează ca solistă de muzică pop/uşoară. Prima distincţie a fost o Menţiune decernată pe 7 august 1983, la cea de-a 16 ediţie a Festivalului Tinereţii de la Amara, unul dintre cele mai vechi şi importante festivaluri interjudeţene de muzică pop/uşoară.

Pe 11 aprilie 1984, este dinstinsă cu Premiul II la secţiunea de Muzică Uşoară a Festivalului Interjudeţean “Steaua Litoralului” de la Constanţa. Trofeul a fost câştigat de Liliana Crează (Cornilă) iar Marina Scupra, una dintre cele mai populare soliste din anii’80, a obţinut Premiul III.

În perioada septembrie 1984 – iulie 1989, este angajata Comitetului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă din Tulcea. Domnul Şerban Vasile, preşedintele acestei instituţii, a susţinut-o şi promovat-o pe tânăra artistă.

In anii'80, la debut
In anii’80, la debut

Pe 18 august 1985, Alexandra Canareica debutează şi la Televiziunea Română (singurul post TV din ţară de atunci). Cu ocazia Festivalului “Cântarea României”, o echipă TVR a venit la Tulcea. În cadrul acestei emisiuni, Alexandra Canareica a filmat în Delta Dunării un clip la piesa “Simfonii în natură”. Regia a fost semnată de Octavian Greavu iar redactori au fost Virgil Comşa şi Liviu Tudor Samuilă.

“Simfonii în natură” compusă şi lansată de Mihai Constantinescu, pe versurile lui Nicolae Dumitru, a fost şi prima înregistrare audio a artistei, pe care a efectuat-o în studioul TVR, cu puţin timp înainte de filmarea emisiunii menţionate mai sus.

Ca o ironie a sorţii, Alexandra Canareica, născută şi crescută în apropierea Deltei Dunării, a debutat cu o piesă despre…Delta Dunării.

Acesta a fost începutul unei frumoase colaborări cu TVR. Artista a lucrat cu cei mai cunoscuţi şi apreciaţi realizatori TV din acea perioadă, cum ar fi: Aurora Andronache, Ioana Bogdan, Eugen Dumitru Ovidiu Dumitru, Octavian Iordăchescu, Dumitru Moroşanu, Titus Munteanu, Simona Patraulea, Nicoleta Păun, Anca Sandu, Mariana Şoitu.

Începând cu 1985, înregistrează la TVR sau Radio România o serie de piese de muzică uşoară în primă audiţie, pe muzica unor compozitori precum: Doru Căplescu, Dani Constantin, Mihai Constantinescu, Dan Dimitriu, Petre Găluşanu, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Gheorghe E. Marian, Alexandru Simu.

Trebuie menţionat faptul că, în acea perioadă, compozitorii români scriau special pentru interpreţi.

De asemenea, pe lângă “Simfonii în natură” (Mihai Constantinescu/Nicolae Dumitru), artista mai înregistrat şi câteva piese cunoscute din repetoriul muzicii uşoare, cum ar fi: “A fi” (Dani Constantin/Eugen Dumitru), lansată de Mihaela Oancea, “Nu-i o glumă” (Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru), lansată de Denis Roman, “Să cântăm azi omenirii (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru), lansată de Marina Voica.

La începutul lunii august 1985, Alexandra Canareica participă din nou la Festivalul de la Amara, fiind distinsă cu Premiul Special al Uniunii Compozitorilor. Trofeul acestei ediţii a fost câştigat de Camelia Florescu.

Pe 1 septembrie 1985, obţine Premiul Criticii Muzicale oferit de ATM, la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cel mai important eveniment muzical din perioada 1963-1996. Pe atunci, regulamentul festivalului la secţiunea “Interpretare” prevedea ca un interpret să cânte o piesa cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o primă audiţie. Piesele prezentate de Alexandra Canareica au fost: “Anii mei” (Petre Magdin/Eugen Dumitru) şi “Pentru că tu exişti” (Jolt Kerestely/Dumitru Popescu-Chiselet), cea din urmă prezentată în primă audiţie.

Laureaţii ediţiei au fost (în ordinea importanţei premiilor): Gabriel Alexandrescu (Marele Premiu), Simona Florescu (Marele Premiu), Silvia Dumitrescu (Premiul I acordat de CC al UTC), Emilia Diţu (Premiul I), Gabriel Manea (Premiul I), Mioara Feraru, Alexandru Oros (Premiul II), Florin Balcan (Premiul III), Grup Ritmic’85 (Premiul III), Silvia Matache (Premiul de Popularitate), Dana Bartzer (Premiul Tinereţii), Alexandra Canareica (Premiul Criticii oferit de ATM), Denis Roman (Premiul Criticii oferit de ATM), Grupul “Forte” (Premiul Teatrului “Fantasio”).

Pe 7 noiembrie 1985, este distinsă cu Locul II la Festivalul şi Concursul de Muzică Uşoară “Cheia Cetăţii” din Sibiu.

Începând cu 1985, Alexandra Canareica este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Actualitatea Muzicală”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Delta”, „Dobrogea Nouă”, „Ecran Magazin”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Jurnalul”, „Litoral”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Sănătatea”, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna Ialomiţei”, „Tribuna Sibiului”, „Ultima oră”, etc.

In toamna anului 1988, în turneu în Moldova, alături de Gabriel Cotabiţă, Anca Ţurcaşiu, Giovana Georgescu şi alţii.
In toamna anului 1988, în turneu în Moldova, alături de Gabriel Cotabiţă, Anca Ţurcaşiu, Giovana Georgescu şi alţii.

Pe 26 mai 1986, Alexandra Canareica trece cu brio prima etapă a cunoscutului concurs TV “Steaua fără nume”, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti  şi realizat pe atunci de Simona Patraulea şi Anca Sandu. Printre concurenţi s-au mai numărat Florina Cupşa şi Valeriu Crişan.

În cadrul acestei prime etape a concursului, Alexandra Canareica interpretează cunoscuta piesa “Nu, nu mai vreau să ştiu” (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru), lansată de Mihaela Runceanu.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1969-1989, concursul TV “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (ulterior a fost realizat şi de Anca Sandu, Nicoleta Păun şi Titus Munteanu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg, mai variat şi de specialitate (cu adevărat de specialitate). Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs.

Trebuie să menţionăm că, după 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

În august 1986, participă pentru a doua oară la Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cu piesele “Să cântăm azi omenirii” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) şi “Bună dimineaţa” (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru), cea din urmă prezentată în primă audiţie. De data aceasta, pe 31 august 1986, în cadrul Galei Laureaţilor, artista a fost distinsă cu Premiul III.

Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Mamaia’86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete incontestabile ale muzicii pop/uşoară româneşti. Laureaţii ediţiei au fost (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC – distincţie echivalentă cu Premiul I), Camelia Florescu (Premiul II), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).

Începând cu sfârşitul anului 1986, artista începe să susţină numeroase spectacole şi turnee în Bucureşti şi în ţară.

Un astfel de turneu a avut loc în toamna anului 1988, unde Alexandra Canareica a evoluat alături de Gabriel Cotabiţă, Anca Ţurcaşiu, Giovana Georgescu (solistă din Iaşi), Octavian Ursulescu (prezentator) şi o formaţie din Iaşi. Turneul, organizat de Filmarmonica din Botoşani, s-a desfăşurat în toate marile şi micile oraşe din Moldova, artiştii dând câte două spectacole pe zi, aşa cum se obişnuia atunci. Trebuie precizat că, în acea perioada, se cânta numai live.

Un alt turneu important, care a avut loc în vara anului 1988, a fost “Tinereţe, fii prietena mea”, organizat de Centrul de Cultură din Măcin (Tulcea). Turneul, care i-a avut pe afiş pe (în ordine alfabetică) Alexandra Canareica, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan şi Daniel Iordăchioaie, a cuprins mai multe localităţi din judeţul Tulcea (Isaccea, Luncaviţa, Măcin, Tulcea).

Pe 21 decembrie 1987, Alexandra Canareica şi Alina Mavrodin participă la cea de-a doua etapă a concursului TV “Steaua fără nume”, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi realizat atunci de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regie artistică). În cadrul concursului, artista a susţinut o probă de dicţie, una de dans şi a recitat o poezie. Apoi, acompaniată de Orchestra Radio (dirijor: Cornel Popescu), a interpretat o piesă cunoscută din muzica pop/uşoară (“Ce bine ne-nţelegem noi doi”, pe muzica lui H. Mălineanu şi versurile lui Eugen Mirea)”, o alta în primă audiţie scrisă special pentru ea (“Cât dorul este dor”, pe muzica lui Dinu Giurgiu şi versurile lui Eugen Dumitru) şi a cântat în duet cu Alina Mavrodin, cealaltă concurentă. Atât Alexandra Canareica, cât şi Alina Mavrodin au obţinut din partea juriului de specialitate un punctaj mare, promovând astfel în etapa III (finala) a concursului.

În perioada septembrie 1986 – decembrie 1987, Alexandra Canareica cântă la restaurantul Hotelului “Delta”, cel mai cunoscut şi popular hotel din Tulcea, situat în centrul oraşului, pe faleza Dunării.

În mai 1988, susţine un recital în cadrul Festivalului Interjudeţean de Muzică Uşoară “Nufărul Alb” din Tulcea.

Alexandra Canareica a fost prima solistă de muzică uşoară/pop din Tulcea cu un palmares aşa de bogat. Cunoscutul jurnalist Florin Silviu Ursulescu a declarat în mai 1988, în ziarul tulcean “Delta”, că

“Alexandra Canareica a făcut nu numai cunoscut, dar a şi impus numele Tulcei în domeniul muzicii uşoare în întreaga ţară”.

Prezentatorul festivalurilor şi concursurilor de muzică uşoară, la care Alexandra Canareica a participat, a fost cunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu. Acesta a jucat un rol important în cariera artistei. În convorbirile noastre purtate în scopul realizării acestui material, Alexandra Canareica mi-a vorbit cu multă recunoştiinţă de Octavia Ursulescu, cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România. Reproduc mai jos ceea ce mi-a povestit:

Aş vrea să amintesc neapărat cât de mult a însemnat Tavi Ursulescu pentru toţi soliştii generaţiei mele – el a fost prezentatorul, îndrumatorul şi prietenul nostru – cu un sfat, o vorba de încurajare, cu recomandări către organizatori de spectacole, realizatori din TVR, el ne-a format într-un fel ca viitori oameni de scenă. Nu cred că există vreun solist care să nu fi colaborat cu el, la un moment dat şi care să nu îi datoreze un “MULŢUMESC”.

Tot în vara anului 1988, efectuează turnee pe litoral alături de cei mai în vogă artişti ai momentului cum ar fi (în ordine alfabetică): Alexandru Arşinel, Jean Constantin, Mirabela Dauer, Ştefan Hruşcă, Nae Lăzărescu, Vasile Murariu, Stela Popescu, Formaţia Romanticii, Angela Similea, Formaţia Savoy, Vasile Şeicaru.

Alaturi de Octavian Ursulescu
Alaturi de Octavian Ursulescu

Pe 27 martie 1989, Alexandra Canareica şi Ramona Bădescu participă la cea de-a treia etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, realizat atunci de Titus Munteanu şi Anca Sandu (care a semnat regia artistică), desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi prezentat de Octavian Ursulescu.

Din juriul Etapei a III-a a concursului au făcut parte (în ordinea prezentării): compozitoarea Camelia Dăscălescu (preşedintele juriului), Cornel Fugaru (compozitor), Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Dumitru Moroşanu (Radio-Televiziunea Română), Dorina Drăghici (celebra interpretă din anii’40, ’50, ‘60), Dan Ardelean (compozitor şi dirijor), Lăcrămioara Logofătu (reprezentanta publicului).

Probele din concurs au fost următoarele:

  1. O piesă din repertoriul propriu. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Alexandra Canareica a interpretat “Puterea mea de a fi” (muzica: Gheorghe E. Marian; versuri: Eugen Dumitru).
  2. O piesă în primă audiţie. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu) şi de Grupul Vocal “Choralis” (condus de Voicu Enăchescu), Alexandra Canareica a interpretat în primă audiţie piesa “Cu dragostea nu te juca” (muzica: Petre Găluşanu; versuri: Andreea Andrei).
  3. Proba de cultură muzicală. Concurentelor li s-a indicat o bibliografie conţinând 40 de titluri. Pe ecranele de pe scenă a fost proiectată câte o înregistrare video cu un fragment dintr-o lucrare din muzica cultă. Concurentele trebuiau să indice titlul lucrării, compozitorul, precum şi interpretul şi personajul din lucrarea respectivă (“Aria Toreadorului” din opera “Carmen” de Bizet, interpretată Dan Iordăchescu).
  4. O piesă de referinţă din muzica uşoară/pop românească. Din nou acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Alexandra Canareica a interpretat “De-ai fi tu salcie/Salcia” (muzica: Horia Moculescu; text: Mihai Maximilian), ce fusese lansată în anii’70 de Mihaela Mihai.
  5. Evidenţierea concurentelor a unor preocupări din domeniul cultural-artistic. Ieşind din sfera muzicii pop/uşoare, concurentele puteau aborda poezie, dans, teatru, pantomimă sau alt gen muzical. Alexandra Canareica a cântat la vioară un binecunoscut Menuet de Mozart.
  6. Interpretarea unei piese cunoscute din muzica pop/uşoară, lansate într-una dintre cele mai importante competiţii de gen (Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară “Melodiile Anului”, Concursul TV “Şlagăre în devenire”, “Concursul Cîntecului Politic pentru Tineret”, etc.). Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Alexandra Canareica a interpretat “Un om sentimental” (muzica: Şerban Georgescu; text: Roxana Popescu), lansată de Mădălina Manole la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1988.

Atât Alexandra Canareica, cât şi Ramona Bădescu, au obţinut 68 de puncte, amândouă fiind distinse cu Trofeul “Steaua fără nume” (punctajul minim de promovare fiind 68 de puncte).

Cu excepţia unei singure note de 8 (acordată de Smaranda Oţeanu Bunea), Alexandra Canareica a obţinut nota 10, din partea juriului de specialitate.

Cu Trofeul Steaua fără nume". Sursa foto: ziarul Adevărul
Cu Trofeul Steaua fără nume”. Sursa foto: ziarul Adevărul

Astfel, Alexandra Canareica a devenit o Stea cu Nume şi, totodată, prima şi singura tulceancă care a reuşit această performanţă. În numărul din 25 mai 1989 al ziarului tulcean “Delta”, jurnalista Aneta Vladimirova  scris:

“ Alexandra Canareica a făcut ca numele Tulcei să strălucească pe firmamentul muzicii uşoare româneşti.”

Nimeni nu ar fi crezut atunci că Alexandra Canareica şi Ramona Bădescu vor fi ultimele câştigătoare ale acestui prestigios Trofeu intitulat “Steaua fără nume”. Din păcate, după evenimentele din decembrie 1989, concursul a fost întrerupt după ce, vreme de 21 de ani, a lansat zeci de vedete.

Cele mai cunoscute piese lansate de Alexandra Canareica în muzica pop/uşoară românească sunt: “Cât dorul este dor” (1987, Dinu Giurgiu), “Puterea mea de a fi” (1987, Gheorghe E. Marian), “Viaţa pentru toţi (1989, Doru Căplescu).

Despre colaborarea inedită cu Doru Căplescu, artista mi-a povestit următoarele:

Doamna Ioana Bogdan vroia o melodie nouă pentru unul din “Albumele Duminicale” pe care le realiza în acea perioadă şi l-a rugat pe Doru să-mi scrie o melodie. Bineînţeles că pentru mine a fost ceva de genul „Wow”, pentru că era în vogă la momentul respectiv. Ne-am întâlnit, a ascultat ce pot face eu şi apoi mi-a prezentat piesa. În România, era o raritate sa folosesti un Sequencer Roland pe vremea aceea, tot negativul este făcut cu acel sequencer… Am înregistrat piesa în studioul TVR şi apoi am filmat-o… Mă bucur că este şi vocea lui Doru pe negativ.

În perioada iulie 1989 – decembrie 1990, Alexandra Canareica este angajată ca solist vocal la Ansamblul Artistic “Rapsodia Română” din Bucuresti. Alături de “Rapsodia Română” efectuează numeroase turnee în ţară alături de Viorela Filip, Carmen Rădulescu şi formaţia “Roşu şi Negru”.

În vara anului 1990, efectuează un nou turneu pe litoral, alături de artişti precum: Mihai Constantinescu, Gabriel Dorobanţu, Doru Octavian Dumitru, Anastasia Lazariuc.

În vara anului 1991, cântă la hotelul “Aurora”, alături de formaţia Sistem condusă de Ion Anghel.

În perioada decembrie 1990 – octombrie 1992, cântă la barul Europolis din Tulcea.

Din păcate, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înteleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.

Astfel, în toamna anului 1992, Alexandra Canareica a plecat să cânte, ca solist vocal profesionist, în Orientul Apropiat.

Primul contract pe care l-a avut a fost în Liban la Jounieh, unde a stat 5 luni (octombrie – martie 1992). Au urmat apoi contracte în Siria (martie – octombrie 1993, iulie – octombrie 1994, februarie – august 1996, august – decembrie 2003), Iordania (o lună de zile în noiembrie – decembrie 1993, decembrie 2003 – noiembrie 2004) şi Egipt (septembrie 1996 – ianuarie 2003).

In anii'90
In anii’90

În aceste ţări, artista a cîntat în hoteluri şi localuri de 5 stele cum ar fi: Cham Palace, Sheraton Damascus şi Amir Palace Aleppo în Siria, Arena Space Amman, Marriott Dead Sea, Movenpick Dead Sea şi Radisson SAS Aqaba. în Iordania, Cairo Sheraton El Gezirah, Novotel Cairo, Sofitel Sharm-El-Sheikh, Sonesta Cairo, Movenpick Luxor în Egipt.

Cât timp a lucrat în Orientul Apropiat, artista a avut şansa de a colabora cu muzicieni de excepţie. O astfel de colaborare a avut loc la Damasc Sham Palace, unde a cântat alături de violonistul Karo Hayrapetyan şi fiul său, pianistul Vahagn Hayrapetyan.

Un alt moment deosebit pentru artistă a avut loc în iunie 2000, când a cântat în faţa lui Hosni Mubarak, preşedintele Egiptului în perioada 1981-2011.

În toţi aceşti 12 ani cât a cântat în Orientul Apropiat, Alexandra Canareica a avut şansa de a trăi în mijlocul unor evenimente istorice, într-o zonă şi o perioadă specială.

In anii'90
In anii’90

La sfârşitul anului 2004, după 12 ani de contracte în străinatate, artista a revenit în oraşul natal Tulcea.

În 2005 urmează cursurile pentru Agent de Turism/Ghid, la Institutul Irecson.

În perioada septembrie 2006 – august 2008, a lucrat ca organizator de turism.

De asemenea, în perioada 2007-2010, a cântat la Delta Nature Resort, un elegant şi luxos complex turistic aflat în Delta Dunării, în comuna Somova.

În perioada 2008-2011, urmează cursurile Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii “Spiru Haret” din Tulcea, pe care a absolvit-o cu brio.

Din septembrie 2008, Alexandra Canareica este profesoară de canto la  departamentul Şcoala Populară de Arte şi Meserii din cadrul Centrul Cultural “Jean Bart” din Tulcea (fosta Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Tulcea înfiinţată în anul 1978,  devine în anul 2010 departament de pregătire şi perfecţionare al Centrului Cultural “Jean Bart” Tulcea). Aici, artista pregăteşte zeci de tineri elevi talentaţi.

Pe 29 mai 2013, a fost distinsă cu Diploma de Excelenţă “Top 10 pentru Tulcea”, decernată de Redacţia Tulcea Express “pentru întreaga activitate interpretativă desfăşurată pe scena muzicii uşoare româneşti”.

În august 2011, Alexandra Canareica este invitata îndrăgitului interpret Alexandru Jula în emisiunea acestuia “Jula şi prietenii”, difuzată la TV Galaţi. Această emisiune săptămânală, unde au fost invitaţi cei mai de seamă artişti ai muzicii româneşti, a avut o  audienţă de invidiat, acoperind şase judeţe şi Republica Moldova. Până la întreruperea acestei emisiuni (la începutul anului 2013), Alexandra Canareica a mai participat la 3-4 ediţii.

Alaturi de Alexandru Jula
Alaturi de Alexandru Jula

Cu această ocazie, începând din 2012 şi până în prezent, artista a fost invitată să participe în seria de spectacole “Alexandru Jula – Ultimul Romantic”. Cu acest spectacol, în afară de Teatrul Muzical “Nae Leonard” din Galaţi, Alexandra Canareica întreprinde turnee în toată ţara, în oraşele Arad, Bacău, Buzău, Caransebeş, Deva, Dorohoi, Gura Humorului, Iaşi, Jimbolia, Lugoj, Paşcani, Piatra Neamţ, Rădăuţi, Râmnicu Sărat, Reşiţa, Roman, Suceava, Şimleu Silvaniei, Târgu Neamţ, Timişoara. Pe afişul acestor spectacole, pe lângă Alexandru Jula, au fost prezenţi artişti precum: Gabriel Dorobanţu, Stela Enache, Marina Florea, Florin Georgescu, Jean Paler, Ileana Şipoteanu, Octavian Ursulescu (prezentator) şi…Alexandra Canareica.

Turneul “Ultimul Romantic” a fost cu totul special, şi datorită faptului că a fost un turneu cu bilete vândute, un lucru rarisim în România ultimilor 25 de ani, deoarece spectatorii românii au fost obişnuiţi cu spectacole gratuite (Zilele Oraşului, Festivalul Berii, Vinului Recoltei, etc.). În plus, majoritatea spectacolelor s-au ţinut cu casa închisă, dovadă că muzica românească de calitate încă mai are căutare.

Legat de colaborarea cu Alexandru Jula, artista a povestit:

În ceea ce mă priveşte, tot datorită lui Octavian Ursulescu, am fost prezentată domnului Alexandru Jula, care m-a invitat de vreo 4 ori în emisiunea pe care o avea la TV Galaţi – invitaţie care reprezenta visul oricărui solist – două ore de emisie in care reuşeai să cânţi 10 piese!!! Nu am mai văzut asa ceva în România ultimelor decenii, iar la dumnealui în emisiune, ţi se oferea acest lux. Când TV Galaţi s-a închis, am continuat colaborarea cu dumnealui, străbătând ţara în lung şi în lat în diverse spectacole, alături de Gabriel Dorobanţu, Stela Enache, Marina Florea, Florin Georgescu, Ileana Şipoteanu şi, bineînţeles, Tavi Ursulescu.

Aşa că, aş dori să le multumesc din suflet acestor doi oameni minunaţi ai scenei, Octavia Ursulescu şi Alexandru Jula, pentru încrederea şi sprijinul pe care mi l-au acordat încercând să mă readucă în faţa publicului din ţară.

În perioada 25 – 26 octombrie 2014 susţine un recital şi face parte din juriul celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei “Te-aştept pe acelaşi drum- In Memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna (judeţul Alba). Din juriu au mai făcut parte: Corina Chiriac (preşedintele juriului), Stela Enache, Daniela Floroian (directorul Centrului de Cultură “Augustin Augustin Bena” Alba Iulia) Traian Jurchelea, Alexandru Jula. Festivalul a fost transmis şi la televiziunea locală Alba TV.

Începând cu 2012, a mai apărut în emisiuni de televiziune la TVH (2012), Litoral TV (2014), Antena 1 (2014, 2016).

Pe 4 august 2017, revine pe scena Festivalului “Trofeul Tinereţii” de la Amara, unde susţine un recital, ca şi laureată a două ediţii precedente.

În momentul realizării acestui material (martie 2018), Alexandra Canareica lucrează la un proiect alături de colegul său, talentatul muzician Florin Laghia (fratele regretatului Emil Laghia). Cei doi speră ca până la finalul anului, să realizeze un album cu material original.

După cum se vede, muzica a jucat un rol major în viaţa Alexandrei Canareica. De altfel, în CV-ul său general, artista a scris următoarele:

“Nu am regretat nici o clipă faptul că am studiat muzică, viaţa mea, datorită muzicii, a fost şi continuă să fie fascinantă”.

Echipa “Top Românesc” îi urează Alexandrei Canareica mult succes pe toate planurile.

Mai jos puteţi citi o listă cu piesele înregistrate de artistă, precum şi participările sale la diverse festivaluri şi concursuri de gen din România.

PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, TELEVIZIUNE SAU ALTE CASE DE DISCURI (selectiv)

A fi (Dani Constantin/Eugen Dumitru) – 1987

Aripi (Petre Găluşanu) – 1988

Bună dimineaţa (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru) – 1986

Cât dorul este dor (Dinu Giurgiu/Eugen Dumitru) – 1987

Cu dragostea nu te juca (Petre Găluşanu/Andreea Andrei) – 1989

Hai la plimbare (Mihai Constantinescu) – 1990

În dimineaţa de april/Când iubirea a-nmugurit (Gheorghe E. Marian/Ovidiu Dumitru) – 1986

Nu-i o glumă (Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru)

Pe aleea tinereţii (Alexandru Simu/Eugen Dumitru)

Pentru că tu exişti (Jolt Kerestely/Dumitru Popescu-Chiselet) – 1985

Puterea mea de a fi (Gheorghe E. Marian/Eugen Dumitru) – 1987

Să cântăm azi omenirii (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1986

Ţara din suflet (Dan Stoian) – 1988

Viaţa pentru toţi (Doru Căplescu/Dan V. Dumitriu) – 1989

 

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA, IALOMIŢA (1968 – )

Ediţia 16 (04 – 07 august 1983)

Menţiune

Ediţia 18 (01 – 04 august 1985)

Premiul Special al Uniunii Compozitorilor

Ediţia 50 (03 – 06 august 2018)

Recital

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE INTERRPETARE A MUZICII POPULARE ŞI UŞOARE ROMÂNEŞTI “STEAUA LITORALULUI”, CONSTANŢA

Ediţia 14 (08 – 11.04.1984)

Secţiunea Muzică Uşoară

Premiul II

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’85 (28 august – 01 septembrie 1985), Ediţia 15

Secţiunea “Interpretare”

Premiul Criticii Muzicale oferit de ATM – Alexandra Canareica

“Anii mei” (m: Petre Magdin; t: Eugen Dumitru)

“Pentru că tu exişti” (m: Jolt Kerestely; t: Dumitru Popescu-Chiselet) – primă audiţie

Mamaia’86 (27 – 31 august 1986), Ediţia 16

Secţiunea “Interpretare”

Premiul III – Alexandra Canareica

“Să cântăm azi omenirii” (m: Marius Ţeicu; t: Eugen Rotaru)

“Bună dimineaţa” (m: Dan Dimitriu; t: Eugen Rotaru) – primă audiţie

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţia 1985 (07.11.1985)

Locul II

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968-1989)

Etapa I (1986)

Etapa II (21 decembrie 1987)

Etapa III (27 martie 1989) – Trofeul Steaua fără Nume”

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ NUFĂRUL ALB, TULCEA

Ediţia 10 (20 – 22 mai 1988)

Recital

FESTIVALUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE A ROMANŢEI “TE-AŞTEPT PE ACELAŞI DRUM – IN MEMORIAM VALER PONORAN”, ZLATNA (ALBA)

Ediţia 11 (25 – 26 octombrie 2014)

Recital

Membră a juriului

 

AUTOR: MIRCEA NICOLAU

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *