Alexandru Mandy, un meşteşugar unic în peisajul cântecului românesc

S-au împlinit 7 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui compozitor şi textier Alexandru Mandy (09.08.1914 – 10.10.2005).

Alexandu Mandy ocupă un loc cu totul special în istoria muzicii româneşti. Pe lângă faptul ca a fost un mare compozitor, Mandy a scris versurile la aproape toate compoziţiile sale.

Acest articol nu ar fi fost realizat fără sprijinul unor oameni deosebiţi. Aceştia sunt: Sergiu Cioiu (titlul acestui articol este extras din rândurile sale), Corina Chiriac, Margareta Pâslaru şi Sergiu Penhas Roll, nimeni altul decât fiul lui Alexandru Mandy. De asemenea, dorim să adresăm mulţumiri şi domnilor Marian Stere de la Radio România Internaţional şi Cristian Moldovan pentru ajutorul oferit.

Domnul Sergio Penhas Roll, fiul domnului Mandy, stabilit din 1977 în Toronto, ne-a permis să preluăm un articol publicat în octombrie 2005, în ziarul Observatorul – Toronto. Vă mulţumim domnule Penhas-Roll, pentru amabilitate. Puteţi citi articolul despre viaţa lui Alexandru Mandy aici.

Alexandu Mandy, pe numele său adevărat Armand Abram Penchas, s-a născut la Craiova şi a urmat cursurile liceului “Fraţii Buzeşti” din acelaşi oraş.

În perioada 1935-1940, Alexandru Mandy a urmat cursurile Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu brio.

La vârsta de 20 de ani, pe când frecventa cenaclul poetei Elena Farago, Mandy a făcut o mare pasiune pentru operele sculptorului Constantin Brâncuşi. În timp ce era student la Farmacie, i-a cunoscut pe Nicolae Plopşor şi Vasile Paleolog  care au fost impresionaţti de talentul său de poet. Paleolog l-a dus pe Mandy la Târgu-Jiu să vadă operele lui Brâncuşi. Peste ani de zile, Mandy a compus “Tripticul Brâncuşi” (“Coloana fără sfârşit”, “Masa tăcerii”, “Poarta sărutului”), o serie de trei cântece interpretate de Sergiu Cioiu, dedicate operelor marelui sculptor. “Tripticul Brâncuşi” a fost filmat pentru televiziune, în regia lui Paul Urmuzescu. În interviul din Jurnalul Naţional (din 25 octombrie 2004), Alexandru Mandy a declarat:

“M-au coplesit (sculpturile lui Brâncuşi n.n.). Brâncuşi nu sculpta lucruri pe care să le poţi înţelege, ci doar sensul lor. Prin asta îţi crea nişte sentimente grozave”.

Mandy a avut un cult şi pentru Maria Tănase – Pasărea Măiastră a cântecului românesc, căreia i-a dedicat piesa “Glasul tău” (una dintre piesele sale de referinţă). În octombrie 1940, a debutat în oraşul natal, unde a organizat, regizat şi compus “Pour vous, madame” un foarte apreciat spectacol de revistă în două acte. Libretul a aparţinut lui Alexandru Assan (Sandu Sanft). Fiind evreu, în timpul celui de-al doilea război mondial, compozitorul a purtat steaua galbenă, a fost concentrat la muncă şi a fost deportat în Transnistria.

În 1946, după război, a revenit la Craiova unde a realizat nişte spectacole de revistă.

În 1947 s-a căsătorit cu Erica, iar pe 12 august 1949 s-a născut fiul lor, Sergiu.
În perioada 1950-1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru şi Film „I.L.Caragiale” din Bucureşti.
În perioada 1955-1962 a lucrat ca farmacist la Fabrica de medicamente nr.1 din Bucureşti.
În perioada 1962-1974 a lucrat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, ca şef al Secţiei de culori de pictură.
În anul 1974, compozitorul a ieşit la pensie şi s-a dedicat în totalitate muzicii şi versurilor.

Alexandru Mandy a debutat oficial în muzica uşoară, în anul 1956, cu melodia “Noapte bună”, pe textul lui Eugen Mirea şi în interpretarea solistei Gigi Marga.

După o interdicţie de câţiva ani, participă la Festivalul Mamaia’64 cu piesa “Da” (text: Madeleine Fortunescu), interpretată de Margareta Pâslaru.

Consacrarea definitivă are loc la Festivalul Mamaia’66, cu compoziţiile “Cântecul vântului” şi “Glasul tău”, în interpretarea lui Sergiu Cioiu. Ambele piese au devenit mari şlagăre.

Sergiu Cioiu şi Mihaela Mihai au fost interpreţii preferaţi ai compozitorului, cărora le-a încredinţat multe piese de referinţă.

Colaboararea dintre Alexandru Mandy şi Sergiu Cioiu s-a dovedit a fi extraordinar de reuşită. Sergiu Cioiu a interpretat peste 25 de piese semnate Alexandru Mandy.

Mihaela Mihai a interpretat peste 15 compoziţii ale lui Alexandru Mandy. Iată ce s-a scris despre colaborarea cu Mihaela Mihai, într-un articol despre Alexandru Mandy, din Jurnalul Naţional (numărul din 25 octombrie 2004):

“Compozitorul nu a scris niciodată la comandă, cu o singură excepţie: Mihaela Mihai, care l-a rugat într-o zi să-i facă o melodie prin care ea sa le poată spune oamenilor de ce cântă. Aşa a iesit “Sub un petec de cer”. Aceleiaşi cântăreţe i-a dat Mandy melodia “Tudore”, pe care Mihaela a cântat-o dumnezeieşte. Mandy şi-a imaginat cum poate o româncă să iubească la nebunie un bărbat. Numele bărbatului este Tudor pentru că în “tu” şi “dor” se cuprinde toată dragostea pătimaşă pe care femeia o are pentru cel pe care-l aşteaptă.”

În anii’70 şi ‘80, Cornel Constantiniu a interpretat cu mare succes, o serie de piese deosebite din creaţia lui Mandy.

Alţi artişti care au interpretat piese de Mandy au fost: Aurelian Andreescu, Anda Călugăreanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Luminiţa Dobrescu, Marcela Frăţilă, Liana Lungu, Gigi Marga, Mihaela Runceanu, Marina Scupra, Doina Spătaru, Doina Stănescu, etc.

Piese precum “Glasul tău”, “Greu se mai fac oamenii oameni”, “Masa Tăcerii”, “Poarta sărutului” sau “Sub un petic de cer” au făcut parte din repertoriul unor interpreţi debutanţi care s-au lansat pe scena de la Festivalul de la Mamaia sau Cerbul de Aur de la Braşov. Dorin Anastasiu, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, Angela Similea sau Doina Spătaru, au debutat cu piese scrise de Mandy.  

În ordinea colaborării lor cu Alexandru Mandy, câţiva mari artişti ai Românei, au avut amabilitatea să ne povestească despre colaborarea lor cu Mandy. Aceştia sunt: Margareta Pâslaru, Sergiu Cioiu şi Corina Chiriac.

Sergiu Cioiu şi Alexandru Mandy la "Mamaia' 66"
Sergiu Cioiu şi Alexandru Mandy la „Mamaia’ 66”

Doamna Margareta Pâslaru, un prieten deosebit al Topului Românesc, ne-a susţinut şi de data aceasta, scriindu-ne despre colaborarea sa cu Mandy.

“Dacă la debutul Festivalului Mamaia în 1963, Florin Bogardo m-a ales pentru a-i interpreta piesa „Cum e oare?”. La ediţia urmatoare, din 1964, Alexandru Mandy a fost acela care mi-a oferit piesa „Da!”. Interesant este faptul că textele ambelor piese – pentru Bogardo şi Mandy – au fost scrise de Madeleine Fortunescu. Atras de succesul interpretarii, Valeriu Lazarov m-a filmat noaptea pe plajă şi în turnul celebrului Far din Constanţa, regizând în acel spatiu îngust, la înaltime, bătut de vânt şi ploi, un clip original pe măsura  piesei cu inflexiuni spaniole, „Da!”. În anii ce au urmat, poetul-compozitor Alexandru Mandy m-a ales din nou pentru creaţiile sale surprinzătoare pe atunci, cu tematica îndrazneaţă, de pildă „Glonte blestemat” pentru care am vibrat. M-a solicitat şi pentru „Cine doarme?”- inspirat de inundaţiile anului 1970. Am interpretat emoţionanta lucrare pe scena teatrului „Lucia Sturza Bulandra”; publicul era vădit mişcat la spectacolul dedicat ajutorării sinistraţilor. Soliştii, actorii, întreaga distribuţie a participat benevol. Era începutul unor iniţiative omeneşti, caritabile, care au luat amploare ani mai târziu”.

Iată un alt moment în care s-a folosit muzica lui Mandy, un arc peste timp.

Dramatismul creatorului Alexandru Mandy ajuns la maturitate, se asemăna cumva cu romantismul visătorului Florin Bogardo, amândoi beneficiind de o sensibilitate aparte, amândoi încredinţându-mi piese deosebite ca factură, care apelau la timbrul glasului meu. Valoarea compozitorilor de excepţie va fi apreciată şi în viitor.”

Domnul Sergiu Cioiu, alături de care Alexandru Mandy a avut cea mai fructoasă colaborare, a avut amabilitatea să ne ajute din nou. Artistul a scris câteva cuvinte despre maestrul Mandy.

Despre casa Mandy.

„Povestea familiei lui Alexandru Mandy este specială, puțin tristă, dacă mă gîndesc la atmosfera de tandrețe și de entuziasm care domnea in casa din strada Paleologu, unde am întîlnit pentru prima oară, intr-o seară obișnuită, acest trio neobișnuit, dar atît de deschis, absolut adorabil, care m-a inconjurat, de la început, cu atîta prietenie, cînd, împreună cu ei, eu ascultam, pentru prima oară, Cîntecul vîntului… Tatăl, autorul-compozitor, soția iubitoare, primul sprijin (dar și critic), mama juniorului care, crescut în muzică și poezie, era deja legat de lumea sunetelor și a cîntecelor. Căldura și bucuria erau molipsitoare, iar prietenia era oferită cu incomparabilă generozitate, odată cu cîntecele care ieșeau din șantierul acestui autor-compozitor, clocotind de pasiune cînd se așeza la pian ca să ascultăm o nouă melodie — cu text poetic (lucru primordial, pentru el… ca și pentru mine).

Am scris despre povestea familiei că ar fi fost puțin tristă, pentru că nu-mi trecea prin minte, atunci, că Mandy va rămîne singur, odată cu plecarea fiului (in dorința acestuia de a se încerca pe sine insuși, vizavi de idealurile sale și în raport cu lumea) ca și din motivul neașteptatei, implacabilei dispariții a soției, o altă minune de om. Încercările vieții, insă, nu l-au oprit pe Alexandru Mandy din drumul său de creator de frumos, de făurar de CÎNTEC. Mandy a fost un autor care a oferit cîntece multor cîntăreți deschiși acestui stil care se cerea mai degrabă ascultat decît auzit. Cîntecele lui Mandy au, in primul rînd, menirea de a te face să asculți și poate chiar să îți amintești că era vorba de un Decalog cu tot ce nu ar trebui să facem, un altul cu crezul omului in prietenie și în jocul pe față in plină lumină (Cred), altele in care se omagiază o voce nemuritoare sau un univers bogat, colorat, energizant (Glasul tău și Mersi Becaud), sau al unui uriaș, făurar de minuni cioplite în piară, ori un omagiu adus ințelepciunii bătrînilor care nu ar trebui ignorați, ori ai locului unde ne-am născut și pe care-l purtăm pretutindeni cu noi, oriunde ne-am afla (Triptic pentru Brâcuși; Bătrînii).

Nostalgia frumuseților plaiului românesc, frumusețea romanței, puterea omului care creează, viteza cu care ne mișcăm fără a observa esențialul, riscul unor meserii, grija parinților pentru feciorul care dă un simplu examen de admitere, sezoanele vieții, înțelepciunea copilului care apreciază în egală măsura ziua ca și noaptea, invîrtirea in care suntem purtați pe spinarea pămîntului, statornicia unor caractere care se împotrivesc valurilor sau forța naturii cu care omul este obligat să coabiteze, tot ce ne inconjoară, tot ce ne poate influența… sunt oglindiri transformate și topite în bucăți de viață, invelite cu grijă în cîntec și poezie, cu o simplitate trudită, greu de gasit, și cu o inspirată melodicitate și o bogație armonică, in care ritmul subliniază o metaforă nepretențiosă, dar care nu e la îndemîna oricui.

Aș zice că Mandy este un meșteșugar unic in peisajul cîntecului românesc, un artizan valoros ale carui cîntece vor rămîne în ceea ce este patrimoniul muzicii ușoare românești”.

Vă redăm aici un articol excepţional despre Alexandru Mandy, publicat de Sergiu Cioiu, pe 17 decembrie 2005, în ziarul Observatorul – Toronto.

Doamna Corina Chiriac a avut amabilitatea de a ne scrie câte ceva despre colaborarea sa cu Mandy.

“Regretatul Alexandru Mandy a fost un mare textier şi compozitor. Din păcate, nu am lucrat mult cu maestrul Mandy. Prin 1976-1977, mi-a încredinţat piesele „Apa trece, pietrele rămân” şi „Culisele”. I-am cântat vreo 5 piese, dintre care 3 au apărut pe un album de autor, lansat de Electrecord prin’81 sau ’82. Este vorba despre piesele “Îţi mulţumesc”, “Glasul tău” şi “Sub un petec de cer”. Aceste piese fuseseră iniţial interpretate de Mihaela Mihai şi Sergiu Cioiu. Sunt piese grele, ofertante, cu nişte versuri extraordinar de emoţionante. Am mai colaborat cu maestrul Mandy în calitate sa de textier ale unor piese compuse de regretatul Mişu Iancu. Din păcate, dincolo de cealaltă parte a marii cortine, aşa cum spunea poetul Lucian Blaga, sunt mai mulţi oameni cu care am lucrat decât mai sunt astăzi aici”.

Marian Stere, textier, interpret şi redactor la Radio România Internaţional, ne-a ajutat mult la acest articol, în special cu găsirea unor titluri de piese şi interpreţi. La rugămintea noastră, Marian Stere a scris câteva rânduri despre Mandy.

“Privind, din ce în ce în ce mai stupefiat, la tot ceea ce se întâmplă în preajma mea, deseori îmi vine în minte titlul unui cântec – pe care l-a compus demult, parcă în altă eră planetară, Alexandru Mandy: „Greu se mai fac oamenii, oameni”. Sigur că fiecare etapă, fiecare „eră” existenţială umană are răbufnirile ei – altfel nu-mi explic de ce atâtea mari nume ale muzicii uşoare au îmbrăţişat această piesă: Mihaela Mihai, Ioana Negriloiu, Mirabela Dauer, Dida Drăgan… Mesajul e clar. De fapt cam aşa ar trebui să fie muzica adresată sufletului uman: cu mesaj încărcat de emoţie, de frumuseţe (cel puţin de la Arghezi încoace, am înţeles că şi urâtul are o estetică aparte) şi de Substanţă. Compozitorul Alexandru Mandy nu a fost pentru mine, ascultătorul său, un creator de şlăgărele simpatice de fredonat pe litoral, ci mai degrabă, UN POET AL CUVÂNTULUI CÂNTAT. Muzica sa nu este foarte uşor de interpretat, dar nici nu este scrisă pentru urechi simpliste. Nici Brahms, nici Enescu, nici Bach nu sunt chiar pentru oricine. Aşa cum se întâmplă şi în cazul unui alt LORD al muzicii româneşti, Florin Bogardo, fiecare cântec „mandyan” poate fi sculptat în coli de piatră, pentru ca mai apoi, orice copil, prin puterea purităţii sale sufleteşti, să construiască basoreliefuri, aranjând dalele acestor cântece în orice formă şi în orice ordine doreşte. Oricare ar fi ordinea sau forma, ÎNTREGUL operei componistice este sortit să însoţească rasa umană în forma sa de până la ultima-i răsuflare. Dacă vreo generaţie, de peste mii şi mii de ani, va găsi aceste dale, va putea să descifreze, printr-o genială viitoare metodă, toată sensibilitatea, frământarea, zbuciumul, adevărul şi raţiunea prezentului nostru. Urmaşii noştri planetari vor şti că au fost pe aici, cu mii şi mii de ani în urmă, o „Coloană fără de sfârşit”, o „Poartă a sărutului”, o „Masă a Tăcerii”, că aici au dăltuit în eter şi în piatră Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi, că pe aceste meleaguri au existat „Un grai, o vatră, un izvor”, că specia noastră se numea „Oameni” şi că aceasta, prin „O simplă întâmplare” avea câte un „Glonte blestemat” împotriva semenilor săi…

… iar acum, la ceas de amintiri, privim către Cer, acolo unde au plecat să compună şi să cânte din ce în ce mai mulţi. Şi coborând privirea către Pământ, vedem din ce în ce mai multe cruci printre care suspină doar „Cântecul vântului”…”

Puteţi viziona aici câteva părţi cu unul dintre ultimele interviuri date de domnul Mandy pe 14 mai 2004.



De asemenea, un alt interviu din 2004, îl puteţi citi pe pagina Jurnalului Naţional

Iată o trecere în revistă a discografiei, distincţiilor şi compoziţiilor inegalabilului Alexandru Mandy.

 

DISCOGRAFIE DE AUTOR

Sergiu Cioiu (Electrecord 1967, EDC 827) – EP

Muzică şi versuri: Alexandru Mandy (cu excepţia piesei 1)

  1. Ce-ar fi dacă? (Sergiu Cioiu/Ioana Diaconescu, Alexandru Mandy)
  2. De ce? (Alexandru Mandy)
  3. Pentru cine? (Alexandru Mandy)
  4. Venise vremea (Alexandru Mandy)

Melodii de Alexandru Mandy (1971, Electrecord, EDD 1312) – LP

Muzică şi versuri: Alexandru Mandy

  1. N-aţi văzut o fată? (Cornel Constantiniu)
  2. Masa tăcerii (Doina Spătaru)
  3. Primul loc de pe pământ (Sergiu Cioiu)
  4. Cântec pentru bradul meu (Mihaela Mihai)
  5. Sorcova (Mihaela Mihai)
  6. Nu stingeţi stelele (Mihaela Mihai)
  7. Pământul (Mihaela Mihai)

Melodii de Alexandru Mandy (1974, Electrecord, EDC 10384) – EP

Muzică şi versuri: Alexandru Mandy

  1. Aş da orice (Aurelian Andreescu)
  2. Visăm (Anda Călugăreanu)
  3. Peştişorul argintiu (Sergiu Cioiu)
  4. Lasă-mă aici (Cornel Constantiniu)

Melodii de Alexandru Mandy (1982, Electrecord, ST EDE 02011) – LP

Muzică şi versuri: Alexandru Mandy

Aranjamente orchestrale şi conducerea muzicală: Johnny Răducanu

  1. Cântec de iubire (Cornel Constantiniu)
  2. Greu se mai fac oamenii oameni (Mirabela Dauer)
  3. Venise vremea (Sergiu Cioiu)
  4. Sub un petec de cer (Corina Chiriac)
  5. N-aţi văzut o fată? (Cornel Constantiniu)
  6. Cântecul vântului (Sergiu Cioiu)
  7. Glasul tău (Corina Chiriac)
  8. Nu stingeţi stelele (Mirabela Dauer)
  9. Coloana fără sfârşit (Sergiu Cioiu)
  10. Tudore (Mirabela Dauer)
  11. Îţi mulţumesc (Corina Chiriac)

Sergiu Cioiu cântă Alexandru Mandy – Vântule şi alte cântece (2016, Eurostar E 921) – 2 CD

Muzică şi versuri: Alexandru Mandy

Cu excepţia piesei nr. 6 “Ce-ar fi dacă?” de pe CD 2 

CD1

  1. Cred (Alexandru Mandy)
  2. Drum şi dor (Alexandru Mandy)
  3. Facerea lumii (Alexandru Mandy)
  4. Noapte sau zi (Alexandru Mandy)
  5. Pentru cine? (Alexandru Mandy)
  6. De ce? (Alexandru Mandy)
  7. Unde mi te-ai dus? (Alexandru Mandy)
  8. Omul meu (Alexandru Mandy)
  9. Mi-ai spus (Alexandru Mandy)
  10. Şi totuşi (Alexandru Mandy)
  11. Îţi mulţumesc (Alexandru Mandy)
  12. Cântecul vântului (Alexandru Mandy)

CD2

  1. Venise vremea (Alexandru Mandy)
  2. Pământul (Alexandru Mandy)
  3. Romanţa romanţei (Alexandru Mandy)
  4. Glasul tău (Alexandru Mandy)
  5. Merci, Becaud (Alexandru Mandy)
  6. Ce-ar fi dacă? (Sergiu Cioiu/Ioana Diaconescu şi Alexandru Mandy)
  7. Poarta sărutului (Alexandru Mandy)
  8. Masa tăcerii (Alexandru Mandy)
  9. Coloana fără sfârşit (Alexandru Mandy)
  10. Peştişorul argintiu (Alexandru Mandy)
  11. Locul meu de pe pământ (Alexandru Mandy)

 

PREMII ŞI DISTINCŢII

1970 – Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicilogilor din România pentru piesa “Sub un petec de cer”

1972 – Locul I la categoria “Compozitori”, în cadrul Galei referendumului anual “Săptămâna Top’71″ (realizat de Revista “Săptămâna”) pe 24 februarie 1972

1979 – Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicilogilor din România pentru piesa “Coloana fără sfârşit”

1976 – Menţiune pentru piesa “Apa trece, pietrele rămân”, în cadrul Festivalului Cântecului pentru Tineret

1984 – Premiul Uniunii Scriitorilor pentru piesa “Te apăr şi te cânt, patria mea”, în cadrul Festivalului Cântecului Ostăşesc

2000 – Premiul de Excelenţă oferit de Asociaţia Naţională a Interpreţilor şi Ansamblurilor Artistice din România

2000 – Premiu de excelenţă în cadrul celei de-a XXX-a ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia

2001 – Premiul de Excelenţă oferit de Ministerul Culturii şi Cultelor din România

2002 – Diplomă de onoare, în cadrul Galei Muzicii Uşoare Româneşti “O zi printre stele”, organizată de Ministerul Culturii si Cultelor din România

2004 – Ordinul “Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categora B – Muzică”. Distincţie oferită, de către Preşedintele României, pe 22 martie 2004.
Diplomă pentru întreaga activitate din partea revistei “Actualitatea muzicală”
Diploma de excelenţă “Iosif Sava” din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI NAŢIONALE

Mamaia’64 (14 – 17 iulie 1964)

“Da” (text: Madeleine Fortunescu; interpret: Margareta Pâslaru / Nicolae Niţescu)

Mamaia’66 (08 – 14 august 1966)

“Cântecul vântului” (interpret: Sergiu Cioiu) – Premiul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Constanţa

“Glasul tău” (interpret: Sergiu Cioiu)

Mamaia’69 (25 – 27 iulie 1969)
Secţiunea Creaţie – Lucrări inedite:
“N-am ştiut” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy;interpret: Doina Badea) – Premiul III

Secţiunea Interpretare – Patru artişti debutanţi au participat la secţiunea “Interpretare” cu piese de Alexandru Mandy. Aceştia au fost:
Dorin Anastasiu (“Merci, Becaud”) – Premiul I
Sergiu Cioiu (“Masa tăcerii”) – Premiul III
Angela Similea (“Glasul tău”)
Doina Spătaru (“Poarta sărutului”) – Menţiune

Mamaia’71 (22 – 25 iulie 1971)

Secţiunea Creaţie: “Primul loc pe pământ” (interpret: Sergiu Cioiu) – Menţiune
Secţiunea Interpretare – Trei artişti debutanţi au participat la secţiunea “Interpretare” cu piese de Alexandru Mandy. Aceştia au fost:

Cornel Constantiniu (“N-aţi văzut o fată?”) – Premiul I
Dida Drăgan (“N-am ştiut” – muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy) – Premiu I
Mihai Constantinescu (“Sub un petec de cer”)

Mamaia’72 (25 – 30 iulie 1972)
“Fabula veche” (muzică: Sergiu Mandy; text: Alexandru Mandy; interpreţi: Mihaela Mihai & Sergiu Mandy / Olimpia Panciu & Mihai Constantinescu)

Mamaia’74 (23 – 28 iulie 1974)
“Cine-aş fi” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy; interpreţi: Cornel Constantiniu / Mihaela Mihai) – Menţiune

Mamaia’75 (22 – 27 iulie 1975)
“Cum să uit” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy; interpreţi: Corina Chiriac / Clara Anton)
“Pe cuvântul meu” (interpreţi: Cornel Constantiniu / Mihaela Mihai)

Mamaia’76 (29 – 31 iulie 1976)
“Casa mea” (muzică: Florin Bogardo; text: Alexandru Mandy; interpreţi: Margareta Pâslaru / Sergiu Cioiu)

Mamaia’84 (30 august – 02 septembrie 1984)
“Ascultă” (interpret: Cornel Constantiniu)

Mamaia’88 (31 august – 04 septembrie 1988)
“Măiastră” (interpret: Liana Lungu

Mamaia 2000 (01 – 04 septembrie 2000)

Premiu de excelenţă

CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNESCĂ MELODIILE ANULUI (1979 – 1987)

Melodii’81 (29 ianuarie – 02 februarie 1982)

“Ce linişte” (interpret: Liana Lungu)

Melodii’82 (25 februarie – 02 martie 1983)

Secţiunea “Din melodiile anului 1982”:

“Cântec pentru mama” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy; interpret: Stela Enache / Mirela Voiculescu)

Secţiunea “Lucrări în primă audiţie”:

“Nimic nu cade din cer” (interpret: Cornel Constantiniu)

“Povestea valsului” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy; interpret: Eva Kiss) – Premiul juriului

Melodii’83 (06 – 11 martie 1984)

Secţiunea “Piese lansate în 1983”:

“Povestea valsului” (muzică: Mişu Iancu; text: Alexandru Mandy; interpret: Eva Kiss)

Secţiunea “Lucrări în primă audiţie”:

“Să nu uiţi” (interpret: Cornel Constantiniu)

“Veniţi pe strada cu copii”(interpret: Marina Scupra) – Premiul I

Iată o listă cu creaţiile lui Alexandru Mandy (selectiv).

Cu mici excepţii, toate textele pieselor au fost scrise de Alexandru Mandy.

“Acum” – Mihaela Mihai / Gina Pătraşcu

“Anotimpuri” – Liana Lungu

“Apa trece, pietrele rămân” –  Corina Chiriac/Mihaela Frăţilă

“Ascultă” – Cornel Constantiniu

“Aş da orice” – Aurelian Andreescu

“Bătrânii” – Anda Călugăreanu
“Bucureştiul de ieri şi de azi” – Gică Petrescu

“Când un copil” – Marina Florea

“Când vei veni lângă mine” – Aurelian Andreescu / Ion Mălai

“Cântec de iubire” – Cornel Constantiniu

“Cântec pentru bradul meu” – Mihaela Mihai

“Cântecul” – Stela Enache

“Cântecul vântului” – Sergiu Cioiu / Trio Alpin

“Ce linişte” – Liana Lungu

“Cine doarme?” – Margareta Pâslaru

“Coloana fără sfârşit” – Sergiu Cioiu

“Cred” – Sergiu Cioiu

“Culisele” – Corina Chiriac

“Cumpăna” – Mihaela Mihai

“Da” (text: Madeleine Fortunescu) – Margareta Pâslaru / Nicolae Niţescu

“De-ar şti cât mai târziu” – Mihaela Mihai

“De ce?” – Sergiu Cioiu / Victor Brătulescu

“Decalogul” – Mihaela Mihai

“Drum şi dor” – Sergiu Cioiu

“După ploaie” – Mihaela Oancea

“E dansul” – Cornel Constantiniu

“E bine!” – Anda Călugăreanu

“Ei vor fi” – Cornel Constantiniu

“Eu ştiam că ai să vii” – Gigi Marga

“Facerea lumii” – Sergiu Cioiu

“Gata” – Liana Lungu

“Glasul tău” – Sergiu Cioiu / Mihaela Mihai / Angela Similea / Ruxandra Ghiaţă / Corina Chiriac / Georgeta Mihalache

“Glonte blestemat” – Margareta Pâslaru

“Greu se mai fac oamenii oameni” – Mihaela Mihai / Dida Drăgan / Ioana Negriloiu / Mirabela Dauer / Tiberiu Nemeth

“Ierusalim” – Mihaela Mihai

“Îţi mulţumesc” – Sergiu Cioiu / Mihaela Mihai / Corina Chiriac / Luciana Radu

“Lasă-mă aici” – Cornel Constantiniu

“Masa tăcerii” – Sergiu Cioiu / Luminiţa Dobrescu / Doina Spătaru / Ruxandra Ghiaţă

“Măiastră” – Liana Lungu

“Merci, Becaud” – Sergiu Cioiu / Dorin Anastasiu

“Mi-ai spus” – Sergiu Cioiu

“N-aţi văzut o fată?” – Cornel Constantiniu

“Ne grăbim” – Cvintetul “Luchian”

“Nimic nu cade din cer” – Cornel Constantiniu

“Noapte albă” (text: Eugen Mirea) – Gigi Marga

“Nu, nu-mi vorbi” – Liana Lungu

“Nu pot uita” – Liana Lungu

“Nu stingeţi stelele” – Mihaela Mihai / Dorin Anastasiu / Mirabela Dauer

“O simplă întâmplare” – Mihaela Runceanu

“Omul meu” – Sergiu Cioiu

“Noapte şi zi” – Sergiu Cioiu

“Pâmântul” – Mihaela Mihai / Sergiu Cioiu / Liana Lungu

“Pe cuvântul meu” – Cornel Constantiniu / Mihaela Mihai / Doina Stănescu

“Pentru cine?” – Sergiu Cioiu

“Peştişorul argintiu” – Sergiu Cioiu

“Poarta sărutului” – Sergiu Cioiu / Doina Spătaru / Ana Lăcătuşu / Cornel Constantiniu

“Poate” – Sergiu Cioiu / Aquilina Severin / Mihaela Runceanu

“Primul loc pe pământ” – Sergiu Cioiu

“Roata feciorilor” – Doina Spătaru

“Romanţa romanţei” – Sergiu Cioiu / Luminiţa Dobrescu / Doina Spătaru / Luciana Radu / Norina Alexiu

“Să nu uiţi” – Cornel Constantiniu

“Sărbătoare” – Cornel Constantiniu

“Sorcova” – Mihaela Mihai

“Sub un petec de cer” – Mihaela Mihai / Mihai Constantinescu / Corina Chiriac / Liana Lungu

“Şi totuşi” – Sergiu Cioiu

“Toamna” – Mihaela Mihai / Dorin Anastasiu / Luciana Radu

“Tudore” – Mihaela Mihai / Mirabela Dauer / Adina Stoenescu

“Unde mi te-ai dus?” – Sergiu Cioiu

“Venise vremea” – Sergiu Cioiu

“Veniţi pe strada cu copii”– Marina Scupra

“Visăm” – Anda Călugăreanu

“Zilele care s-au dus” – Doina Stănescu

Textier (selectiv)

“Atunci” (muzica: Mişu Iancu) – Corina Chiriac

“Casa mea” (muzica: Florin Bogardo) – Margareta Pâslaru / Sergiu Cioiu / Florin Bogardo / Stela Enache

Cântec de demult (muzica: Mişu Iancu) – Angela Ciochină

“Cântec pentru mama” (muzica: Mişu Iancu) – Stela Enache / Mirela Voiculescu

“Ce-ar fi dacă” (muzica: Sergiu Cioiu; text: Ioana Diaconescu şi Alexandru Mandy) – Sergiu Cioiu

“Cine-aş fi” (muzica: Mişu Iancu) – Cornel Constantiniu / Mihaela Mihai

“Cum să uit” (muzica: Mişu Iancu) – Corina Chiriac / Clara Anton / Mihaela Runceanu

“Fabula veche” (muzica: Sergiu Mandy) – Mihaela Mihai & Sergiu Mandy / Olimpia Panciu & Mihai Constantinescu)

“Floare dragostei” (muzica: Dan Mizrahy) – Mihaela Runceanu

“N-am ştiut” (muzica: Mişu Iancu) – Doina Badea / Dida Drăgan / Angela Similea / Cristian Popescu

“Povestea valsului” (muzica Mişu Iancu) – Eva Kiss

“Sfioasă primăvară” (muzica: Mişu Iancu) – Cornel Constantiniu

“Vorbe de iubire” (muzica: Mişu Iancu) – Corina Chiriac

Pentru acest articol au fost consultate şi publicaţiile:

“Parada muzicii uşoare” de Edmond Deda, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, Bucureşti, 1989
“Meridianele cântecului” de Daniela Caraman-Fotea, Editura Muzicală, 1989
Wikipedia

 

Autor: Mircea Nicolau

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

6 comentarii la “Alexandru Mandy, un meşteşugar unic în peisajul cântecului românesc

  • 4 decembrie 2012 la 0:00
    Permalink

    Mulţumesc pentru acest articol, Mircea : frumuseţea creaţiei lui Mandy merită mereu reamintită!

    Răspunde
  • 4 decembrie 2012 la 12:45
    Permalink

    Duioasa amintire, in semn de pretuire si recunostinta…FELICITARI, pentru articol! Melodiile lui Alexandru Mandy, vorbesc cu sensibilitate si adanca vibratie, mai mult decat o pot face cuvintele, despre creatorul de muzica romaneasca! Si cati alti asemenea creatori de muzica romaneasca (Henry Malineanu, Nicolae Kirculescu, Elly Roman, Paul Urmuzescu, Vasile Veselovschi, Radu Serban, George Grigoriu, Camelia Dascalescu, Ion Cristinoiu si multi altii) a caror muzica este doar in amintirea unor generatii…melodiile daca nu sunt auzite, raman doar o amintire! Difuzarea acestor melodii, este gestul suprem de pretuire si recunostinta!

    Răspunde
  • 5 decembrie 2012 la 14:59
    Permalink

    Imprejurarile fericite au facut ca pe felia mea de viata sa curga duios muzica si versurile sale-Mesager al trairilor sufletesti…S-a ridicat la cer ca o papadie suflata de vant,dar,pentru ca a iubit OMUL,ne-a lasat invataminte-sentiment,transmise duios de interpretii sai de suflet! MANDY-un poet si compozitor ,de o sensibilitate fara seaman!!!Multumim celor care ne fac posibil a sta la sfat cu NEMURIREA!

    Răspunde
  • 8 decembrie 2012 la 11:33
    Permalink

    O mica omisiune pentru care imi cer scuze.

    Ca si textier, Mandy a mai colaborat la piesa
    „Floare dragostei” (muzică: Dan Mizrahy) – Mihaela Runceanu

    Răspunde
  • Pingback: Sergiu Cioiu – Un actor interpret | Top Românesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *