Cântecele Revoluției

photo.phpPentru noi, cei născuţi până în 1984-85, data de 22 decembrie 1989 are o semnificaţie aparte. Este ziua când, în România, s-a răsurnat dictatura soţilor Ceauşescu şi a regimului comunist. Regimul comunist în România a fost instaurat pe 23 august 1944. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu a preluat puterea pe 19 martie 1965. Dictatura sa a durat aproape 25 de ani. Pentru a afla mai multe despre muzica din ultimii ani ai regimului comunist vă invităm să citiţi următoarele articole, publicate pe Top Românesc aici si aici

În acest articol vom scrie despre cântecele revoluţiei, precum şi despre artiştii de muzică pop-rock-folk, care au apărut la Televizor în acele zile.

Iată un scurt istoric al toamnei anului 1989.

În prima jumătate a anului 1989, “revoluţii de catifea” (răsturnări de regim fără vărsare de sânge), au avut loc în Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia. Curând aveau să urmeze şi Germania de Est şi Bulgaria.

Pe 9 noiembrie 1989 cade zidul Berlinului, moment de cotitură în dărâmarea regimurilor comuniste. Pe 10 noiembrie 1989, după răsturnarea regimului Jivkov în Bulgaria, România rămâne ultima ţară din Europa de Est cu regim dictatorial comunist.

În perioada 20 – 24 noiembrie 1989, are loc Congresul al XIV – lea al P.C.R. Congresul îi realege pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, continuând cu intensitate cultul personalităţii acestora. Congresul a fost o mascaradă. Discursul lui Ceauşescu a fost întrerupt de osanale şi aplauze care, puse cap la cap, au durat 100 de minute (!).

În perioada 2-3 decembrie 1989, la Malta se desfăşoară întâlnirea la nivel înalt americano-sovietică.  Pe 3 decembrie, după ora 22, generalul Iulian Vlad îl informează pe Ceauşescu despre deciziile luate la Malta de Bush şi Gorbaciov: înlăturarea lui Ceauşescu, în România, simultan cu cea a lui Noriega, în Panama.

Pe 4 decembrie 1989, la Moscova, are loc întâlnirea între Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov, cu prilejul participării la întâlnirea la nivel înalt a conducătorilor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia. Are loc un schimb dur de replici între cei doi, încheiat cu o ameninţare din partea lui Mihail Gorbaciov care-i cere lui Nicolae Ceauşescu să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei şi să respecte drepturile omului. Gorbaciov îi dă lui Ceauşescu semnalul că trebuie să renunţe la putere.

Pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, încep primele manifestaţii împotriva regimului Ceauşescu, soldate cu zeci de victimerev

În dimineaţa zilei de 18 decembrie 1989, Ceauşescu pleacă într-o vizită oficială în Iran. În cadrul acestei vizite, Nicolae Ceauşescu nu a fost însoţit de Elena Ceauşescu. “Tovaraşa” a  rămas în ţară, semn că problemele de la Timişoara erau serioase.

În seara zilei de 20 decembrie 1989, revenit după o vizită de 3 zile în Iran, Nicolae Ceauşescu a vorbit în direct despre evenimentele de la Timişoara. Aşa cum am relatat într-un articol precedent, începând cu 1 noiembrie 1988, programul TV s-a mai lungit cu o oră. Televiziunea  începea la ora 19:00 şi se încheia cu binecunoscuta “Hora Unirii”, la ora 22:00. În seara respectivă, programul TV s-a încheiat la ora 23:00, cuprinzând muzică patriotică şi realizările “grandioase” ale Tovarşului Ceauşescu în Iran.

Pe 21 decembrie 1989, după mitingul catastrofal al lui Ceauşescu în Piaţa Palatului (redenumită Piaţa Revoluţiei), protestele încep şi la Bucureşti. În noapte de 21 spre 22 decembrie, la “Baricada de la Inter”, şi-au pierdut viaţa zeci de oameni.

Pe 22 decembrie 1989, la ora 12:09, Ceauşeştii sunt evacuaţi din clădirea CC (actualul Minister al Administraţiei şi Internelor). Acesta este momentul în care regimul Ceauşescu a luat sfârşit. După o scurtă escală la Snagov, Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt lăsaţi în zona Titu şi preluaţi de Miliţie. În jurul orei 18:00, cuplul Ceauşescu este luat şi depus într-o unitate militară din Târgovişte. În aceeaşi seară, la Bucureşti, se desfăşoară prima şedinţă a Comitetului Frontului Salvării Naţionale, noul organ de conducere, compus din vechi comunişti şi dizidenţi, prezidată de Ion Iliescu. Au loc lupte de stradă în principalele oraşe din România.

Spre deosebire de celelalte ţări socialiste (Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, Ungaria), care au avut revoluţii de catifea, fără vărsare de sânge, România a avut o răsturnare de regim violentă. Bilanţul victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989 este catastrofal: 1116 morţi şi 4089 răniţi. Înainte de căderea soţilor Ceauşescu (22 decembrie, ora 12:09), se înregistraseră 159 de morţi. Majoritatea victimelor s-au înregistrat după căderea regimului comunist.

Pe 25 decembrie, în jurul  orei 15:00, în urma unui simulacru de proces, soţii Ceauşescu sunt executaţi la Târgovişte. Odată cu executarea lor, pedeapsa cu moartea a fost abolită în România.

Mai multe despre eveimentele din decembrie 1989 puteţi citi aici

“Melodii, melodii”, realizată de Titus Munteanu, a fost ultima emisiune TV de varietăţi pe anul 1989. Emisiunea i-a avut ca protagonişti pe Angela Similea, Marius Ţeicu şi Elena Cârstea şi a fost difuzată pe 16 decembrie 1989.

Pe 18 decembrie 1989 a avut loc la Sala Radio din Bucureşti, ultimul spectacol de muzică pop/uşoară ce a avut loc în timpul regimului comunist, intitulat “Un cântec vechi rămâne veşnic tânăr”. Printre participanţi s-a numărat şi interpretul Florin Apostol. A acompaniat orchestra Radiotelevizunii Române, dirijată de Ion Cristinoiu.

În perioada 22-25 decembrie 1989, cu toţii am stat cu ochii pe televizor şi cu urechile la Radio “Europa Liberă” pentru a urmări prima “Revoluţie” din lume transmisă în direct.

 Printre sutele de oameni care au apărut în acea perioadă pe postul naţional de televiziune au fost şi câteva vedete ale muzicii româneşti. De asemenea, s-au difuzat multe colinde, muzică simfonică şi muzică corală.

Pe 22 decembrie, în jurul orei 13:00, Mircea Dinescu, Ion Caramitru şi o serie de oameni anunţă fuga lui Ceauşescu. Din acest moment Radioteleviunea Română devine liberă. . Începând cu 22 decembrie 1989 (şi până pe 8 aprilie 1990), Televiziunea Română (TVR) se va numi Televiziunea Română Liberă (TRL).

În după-amiaza zilei de 22 decembrie, după mai multe calupuri de muzică populară, se difuzează un fragment dintr-un concert al maestrului Dumitru Fărcaş.

În seara aceleaşi zile este difuzat “Deşteapă-te, române”, viitorul imn al Românei. “Tricolorul”, imnul naţional al României în perioada 1977-1989 (muzica: Ciprian Porumbescu), a fost înlocuit cu “Deşteaptă-te, române”.

“Tricolorul”, “Deşteaptă-te, române” şi “Eroi au fost, eroi sunt încă” se vor difuza în mod frecvent în perioada 22-27 decembrie 1989.

Pe 23 şi 24 decembrie, s-au difuzat fragmente dintr-un concert susţinut de Tudor Gheorghe, precum şi un recital cu Gheorghe Zamfir.

Anda Călugăreanu şi Florian Pitiş şi Victor Socaciu au apărut în direct studiourile televiziunii, unde au interpretat câteva cântece.

În seara de ajun, Cornel Constantiniu, Mirabela Dauer, Marina Florea, Petre Magdin, Florin Piersic, Ionel Tudor, alături de câţiva artişti de la Teatrele de Operă şi Operetă, au cântat live un colind. A fost prima oară când s-a cântat un colind despre Hristos la Televiziunea Română

Corina Chiriac, stabilită la Los Angeles, a vorbit în direct la Radio Europa Liberă, unde a spus rugăciunea Tatăl Nostru.

Dimineaţa de 25 decembrie s-a deschis cu transmisia în direct a Slujbei de Crăciun. Pentru prima dată, Televiziunea Română, a difuzat o ceremonie religioasă.

În prima parte a zilei de 25 decembrie, ziua de Crăciun, s-au difuzat o serie de colinde.

Pe 22 decembrie 1989, Silvia Dumitrescu, se afla într-un turneu din fosta U.R.S.S. Artista şi-a prelungit turneul cu o lună şi a strâns fonduri pentru Crucea Roşie cu scopul de a ajuta victimile revoluţiei. “Noi am ales” (Adrian Enescu/Dan V. Dumitriu), celebra sa piesă, lansată în mai 1988, s-a difuzat foarte des după revoluţie. Datorită titlului, piesa a căpătat o semnificaţie aparte.

La fel s-a întâmplat şi cu piesa “Bună seara, iubite” (Adrian Enescu/Lucian Avramescu), interpretată de Loredana Groza şi lansată tot în 1988. Pe 30 decembrie 1989, Loredana Groza a apărut în primul Album Duminical post-revoluţionar. Televiziunea Romănă a realizat un nou clip la piesa “Bună seara, iubite”, folosind imagini din Piaţa Revoluţiei (pe atunci Piaţa Palatului).

Piesa “Noi rămânem oameni” (Adrian Enescu), lansată de Gabriel Cotabiţă la finele anului 1988, s-a difuzat foarte des în perioada de după decembrie’89.

 Imediat după 25 decembrie, folkiştii Vali Sterian, Vasile Şeicaru şi Ştefan Hruşcă au apărut în direct la televiziune. Şeicaru şi Hruşcă au făctu haz de necaz, declarând fericiţi că “în ciuda regimului, au reuşit să-şi păstreze pletele”.

Programul de Revelion fusese deja filmat în noiembrie 1989. O parte din programul Revelion’90, s-a filmat, în perioada 12 – 17 noiembrie 1989, la Galeriile Comerciale „Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România, de la acea vreme. Au participat artişti precum Monica Anghel, Dana Bartzer, Doru Căplescu, Cornel Constantiniu, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Mirabela Dauer, Silvia Dumitrescu, Viorela Filip, Marina Florea, Lelia Florescu, Loredana Groza, Natalia Guberna, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Mădălina Manole, Alina Mavrodin, Carmen Rădulescu, Otilia Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Angela Similea, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu,  etc. În timpul filmărilor, s-a dat banda cu vocea Mihaelei Runceanu (care înregistrase vocal piesele) şi toţi artiştii şi spectatorii au ţinut un moment de reculegere.

Începând cu 22 decembrie şi pe parcursul anului 1990 s-au lansat o serie de cântece având ca temă evenimentele din decembrie 1989. Majoritatea acestor piese sunt rock.

Unul dintre cele mai reprezentative cântece este piesa “Nopţi” a regretatului Vali Sterian care a beneficiat şi de un clip de excepţie.

Un alt cântec de excepţie este şi “22” a regretatului Doru Căplescu. Melodia a beneficiat şi de participarea grupului “Song

Într-un interviu acordat lui Andrei Partoş pentru revista Metronom (nr.1/1990), Doru Căplescu a povestit cum s-a născut piesa “22”:

“M-au sunat Mariana Şoitu şi Doina Anastasiu şi mi-au spus că trebuie să facem ceva. Era 5 ianuarie (1990 n.n.). Am promis că încerc să compun ceva. Fiind vorba de ceva gen odă, era nevoie de un cor. M-a onorat că s-au gândit la mine şi nu la alţii… În două zile şi o noapte muzica era gata. Cu textul n-a fost prea uşor dar soluţiile s-au succedat rapid. La ora 13.00 terminasem negativul, Song-ul era prezent dar textul existent nu se putea cânta. Urma să intrăm în emisie până la ora 18.00 (data de 7.01). Oanţă (Ioan Luchian Mihalea) a scris un nou text. Cineva ne-a dat idea să-l chemăm pe Alexandru Andrieş. El era într-o vizită. L-am găsit şi după o oră şi un sfert versurile erau gata. Era partea mea de text. Am revenit în Studioul 4 (era cam 17.20). Când am văzut că iese ceva deosebit (11 minute) am amânat difuzarea pentru duminica următoare (14.01). Remarcabila solicitudinea Sandei Cepraga (regizor muzical), care, cu doi copii acasă, a stat cu noi la filmarea mixajelor. Clipul a fost achiziţionat de Rai Uno (remontat), melodia apare pe un disc sponsorizat de Marcel Abou şi pe un maxi-single combinat cu grupul olandez Stars on Follies. Important este că a fost prima producţie muzicală de după revoluţie. După ce am văzut ce au lucrat fetele la montaj, eram sigur că va avea un impact deosebit asupra telespectatorilor”.

Piesa “22” a apărut pe un disc single, primul lansat de “Electrecord”, după căderea regimului comunist.

Formaţia “Roşu şi Negru” a lansat piesa “Crăciun însângerat”

Formaţia “Pro Musica” a lansat piesa “Timişoara”, piesă care a apărut şi pe disc single la Viena.

Interpreta Angela Stoenescu a lansat piesa “Ultima zi”, un cover după Tanita Tikaram. Piesa este dedicată eroilor evenimentelor din decembrie 1989.

În primele zile ale anului 1990, Eva Kiss (care fusese interzisă în ultima vreme, deoarece soţul său, Radu Constantin, plecase în Danemarca) a filmat un clip la piesa “Libertate”. Piesa este o adaptare după “Va Pensiero” de Verdi.

Formaţii rock precum “Cargo”, “Compact”, “Krypton” sau “Phoenix” au creat nişte piese deosebite despre tragicele evenimente de la Timişoara sau Bucureşti.

O istorie mai detaliată despre cântecele revoluţiei o puteţi citi aici

Pe 17 februarie 1990, a avut loc primul Spectacol de varietăţi, desfăşurat la Sala de Concerte a Radioteleviziunii Libere (Sala Radio). Spectacolul a fost realizat de Titus Munteanu şi a fost transmis în direct de TVRL (Televiziunea Română Liberă). Au participat Angela Similea, Aura Urziceanu şi alţii.

Majoritatea acestor piese, dedicate celor ucişi în timpul evenimentelor din decembrie’89, au apărut pe diverse albume.

Albumele lansate au fost:

“Orele Revoluţiei” (1990, Electrecord EXE 03862/03863/03864), o colecţie de 3 albume dedicate acestor evenimente, a fost lansată de Electrecord în 1990.

“Lanţurile” (1991, Eurostar CDS-CS 111) – dublu album lansat de formaţia Krypton, dedicat evenimentelor din decembrie’89.

Iată o listă selectivă cu cântecele revoluţiei. Cele scrise special pentru evenimentele din decembrie 1989 au în dreptul lor semnul *

“22” – Compact *

“22” – Doru Căplescu *

“1989” – Cargo *

“Bravi eroi” – Digital Art *

“Bună seara, iubite!” – Loredana Groza

“Cântec pentru libertate” – Dida Drăgan, Doina şi Ion Aldea Teodorovici *

“Crăciun însângerat” – Roşu şi Negru *

“Deşteaptă-te, române” (Autor anonim / Andrei Mureşanu) – Corul Madrigal (piesă ce a devenit Imnul Naţional al României)

“Cimitirul eroilor” – Locatarii *

“Epilog” – Florian Pittiş

“Flori pentru eroi” – Mihai Constantinescu *

“Jocul” – Phoenix

“Libertate” – Eva Kiss

“Libertate” – Victor Socaciu

“Noi am ales” – Silvia Dumitrescu

“Noi rămânem oameni” – Gabriel Cotabiţă

“Nopţi (Vino, Doamne!)” – Vali Sterian

“Păsări albe” – Mony Bordeanu şi Erlend Krauser

“România” – Adrian Daminescu *

“Rugă” – Mihaela Mihai

“Tânăr erou” – Conex *

“Timişoara” – Phoenix *

“Timişoara” – Pro Musica *

“Vine o vreme” – Krypton *

“Vineri 22” – Vasile Şeicaru *

“Ultima zi” (Tanita Tikaram/Angela Stoenescu) – Angela Stoenescu

Acest articol a fost elaborat cu ajutorul lucrărilor: “Revoluţia Română în direct” (Televiziunea Română, Bucureşti 1990), “Crimele Revoluţiei” de Grigore Cartianu (Editura Adevărul Holding, 2010) și a siteului https://tvarheolog.wordpress.com

Autor: Mircea Nicolau

 

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *