DENIS ŞTEFĂNESCU – VOCEA DE AUR A BABADAGULUI

Înainte de toate, aş dori să adresez mulţumiri interpretei Camelia Florescu (despre care am scris recent un amplu material, pe care îl puteţi citi aici) care mi-a dat ideea de a realiza acest material. În perioada 1989–1991, Camelia Florescu şi Denis Ştefănescu au fost colege la Ansamblul Doina al Armatei din Bucureşti.

De asemenea, îi multumesc lui Denis Ştefănescu şi surorii acestia, doamna Lelia Ştefănescu, care mi-au pus la dispoziţie o serie de materiale şi au avut răbdare să-mi răspundă la toate întrebările.

Îmi face deosebită plăcere să scriu despre o altă interpretă de muzică pop din Dobrogea.

Aşa cum mai mai scris, fiind născut şi crescut în Constanţa, iubesc Dobrogea cu peisajele ei pitoreşti De asemenea, artiştii de pe aceste meleaguri îmi sunt foarte dragi.

După materialele dedicate artistelor Viorela Filip (originară din Tuzla), Ileana Şipoteanu (dobrogeancă prin adopţie) şi Alexandra Canareica (originară din Tulcea), a venit rândul să scriu acum despre o altă interpretă dobrogeancă, originară din Babadag, judeţul Tulcea.

Aşa cum am relatat în materialul pe care i l-am dedicat, în perioada 1983–1986, interpreta Alexandra Canareica, despre care am scris un amplu material în această primăvară, a impus Tulcea în domeniul muzicii pop/uşoare româneşti, prin participarea cu succes la câteva importante manifestări de gen, cum ar fi Festivalurile Interjudeţene de la Sibiu (“Cheia Cetăţii”), Constanţa (“Steaua Litoralului”) sau Amara (“Festivalul Tinereţii”), Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia (care din 1983 avea secţiune de “Interpretare”) şi concursul TV “Steaua fără nume”. Acestea erau treptele de afirmare pentru toţi interpreţii de muzică pop/uşoară românească care s-au lansat în anii’80.

După reuşita Alexandrei Canareica, în perioada 1987-1988, în muzica pop/uşoară românească, s-a mai lansat o altă interpretă din judeţul Tulcea care a avut un palmares e succes. Este vorba despre Denis Ştefănescu.

Înainte de a trece în revistă activitatea lui Denis Ştefănescu, doresc să vă povestesc un pic despre Babadag, oraşul natal al acesteia, numit şi “Sinaia Dobrogei”.

Babadag - oraşul natal al lui Denis Ştefănescu. Fotografie preluată de pe Pagina Facebook CNIPT Babadag
Babadag – oraşul natal al lui Denis Ştefănescu. Fotografie preluată de pe Pagina Facebook CNIPT Babadag

Aflat la 37 de km de Tulcea şi 98 de km de Constanţa, cu o populaţie de circa 10.000 de locuitori, Babadag (în româneşte Muntele Tatălui) are o istorie cu totul specială.

Ca şi restul Dobrogei, în Antichitate a fost o colonie romană, în Evul Mediu s-a aflat sub ocupaţie turco-tătară, apoi, în 1878, în urma Războiului de Independenţă, a redevenit parte a Regatului României.

În Evul Mediu, în timpul ocupaţiei otomane, Babadag a fost un important centru administrativ al Dobrogei, fiind unul dintre cele mai dezvoltate oraşe dobrogene. Celebrii sultani Baiazid al II-lea (1481-1512) şi Suleiman I Magnificul (1520-1566) au poposit aici. Spre sfârşitul secolul XVII, reşedinţa Paşei (cel mai important om al stăpânirii otomane) s-a mutat de la Silistra la Babadag, importanţa oraşului crescând şi mai mult.

Ca şi restul Dobrogei, Babadag este un oraş multicultural, cu tradiţii şi diversitate etnică. Comunităţi de români, turco-tătari (cea mai însemnată minoritate etnică din Dobrogea), lipoveni, evrei, armeni, greci, aromâni sau romi, au trăit şi trăiesc în deplină armonie, fără conflicte etnice sau religioase.

Principalele atracţii turistice ale oraşului sunt: Geamia Ali-Gazi Paşa (unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură musulmană din România, construită în anul 1610, în incinta căreia, se mai află Mormântul lui Ali Gazi Paşa, ctitorul geamiei şi Cişmeaua Kalaigi, săpată de pelerinii musulmani în secolul XVII). Muzeul de Artă Orientală din Casa Panaghia (construită la începutul secolului XIX, situată în apropierea Geamiei, a devenit muzeu în 1973 şi prezintă piese ce aparţin artei populare tradiţionale a turcilor şi tătarilor din Dobrogea), Mausoleul lui Sari Saltuk Dede (faimos gânditor şi înţelept turc, care a trăit în secolul XIII, mausoleul său datează din secolul XV fiind ridicat din ordinul sultanului Baiazid II), Monumentul Eroilor (închinat memoriei eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale amplasat în parcul oraşului), Popasul “Doi iepuraşi” (deschis în anii’60, situat la 2,5 kilometri înainte de intrarea în oraş, pe drumul E87), Cetatea Medievală Enisala (construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, care se află la doar 7 kilometri de Babadag, în apropierea lacului Babadag şi care, datorită amplasării sale, oferă un peisaj de vis), Muzeul Gospodăria Ţărănească din satul Enisala (un fel de Muzeu al Satului Nord Dobrogean aflat în drumul spre cetatea Enisala).

În apropierea oraşului, se află Rezervaţia Naturală Pădurea Babadag, declarată în 2004 “Arie Protejată”, cu o suprafaţă de 524,6 hectare, care este una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase păduri din Dobrogea. Aceasta este situată pe un platou calcaros, la circa 100-220 de metri altitudine, având un aspect montan (de aici şi denumirea de “Sinaia Dobrogei”). Această zonă de păduri de foioase este de o diversitate rară, adăpostind specii rare de plante şi animale, unele fiind pe cale de dispariţie, ocrotite pe plan internaţional (specii de orhidee, ţestoasa de uscat dobrogeană, vipera cu corn, etc).

În această zonă frumoasă şi aparte s-a născut Denis Ştefănescu. Numele său mic este echivalentul cuvântului “mare” în limba turcă.

Povestea familiei sale este una la fel de frumoasă, care reflectă multiculturalismul specific dobrogean.

Tatăl său, Ioan Ştefănescu (21 iulie 1934 – 02 aprilie 1997), de origine oltean, a făcut Liceul Militar, apoi Şcoala de Muzică Militară din Bucureşti. Fiind copil de trupă, a ajuns în anii’50 la Constanţa, unde a colaborat cu Teatrul Marinei, apoi cu celebrul Teatru de Revistă “Fantasio”. În perioada 1956-1964, Ioan Ştefănescu a fost directorul Casei de Cultură din Babadag. Aici o cunoaşte pe Gevahir Baiazid (12 august 1935 – 24 decembrie 2010), de origine turcă, care cânta în corul acestei instituţii. Cei doi s-au căsătorit şi au avut două fete, Lelia şi Denis.

După 1964, Ioan Ştefănescu, a predat muzica în oraşul Tulcea.

Denis Ştefănescu, s-a născut pe 28 iulie 1970, la Spitalul din oraşul Tulcea. Jumătate olteancă, jumătate turcoaică, de mic copil este familiarizată cu viaţa artistică. Lelia, sora sa mai mare, cânta alături de mama lor, doamna Gevahir Ştefănescu, în corul Casei de Cultură, avându-i ca îndrumători pe profesorii Elisabeta Mihăilă şi Alexandru Ionescu. Mai tot ce însemna viaţă culturală din Babadagul acelor ani, se datorează acestor doi profesori, dedicaţi meseriei de dascăl, care erau soţ şi soţie şi finii familiei Ştefănescu.

La frageda vârstă de 5 ani, Denis Ştefănescu urcă pentru prima oară pe scenă la Casa de Cultură din Babadag, ca tânără solistă de muzică populară. Va colabora cu această instituţie până în clasa a 8-a.

În formarea ei ca artistă, Denis Ştefănescu datorează foarte mult părinţilor ei Ioan şi Gevahir, precum şi doamnei Paraschiva Ionescu (învăţătoarea sa) şi profesorilor Elisabeta Mihăilă şi Alexandru Ionescu de la Casa de Cultură din Babadag.

În perioada 1975-1983 (de la cinci ani), urmează cursurile Şcolii Generale nr. 1 din Babadag.

În 1977, la 7 ani, debutează la Televiziunea Română, în cadrul emisiunii “Antena vă aparţine”, ce a avut loc la Tulcea, unde interpretează “Pandelaşul” şi ”Dobroge, mândră grădină”. Realizatorul acestei emisiuni era binecunoscutul scriitor şi poet Adrian Păunescu. Acesta a fost impresionat de calităţile vocale ale tinerei interprete.

În 1979 şi 1981 participă şi obţine, ca tânără interpretă de muzică populară, Premiul I la mai multe faze ale Festivalului Naţional “Cântarea României”. La una dintre aceste ediţii, a interpretat “Lie, Ciocârlie”.

De asemenea, în 1980, la 10 ani, participă şi la o ediţie a Cenaclului “Flacăra”, condus de Adrian Păunescu, ce a avut loc tot la Tulcea. Aici a interpretat din nou “Pandelaşul”, care devenise piesa sa de rezistenţă şi “Sevdan Olmasa” din repertoriul muzicii uşoare turceşti.

O vreme, a fost atrasă de folk, apoi, în timpul liceului, s-a reprofilat pe muzică uşoară.

În perioada 1983-1987, urmează cursurile Liceului Sanitar din Constanţa. În paralel, urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Constanţa, secţia Canto Muzică Uşoară, la clasa profesoarei Maria Oneţ.

Pe parcursul celor patru ani de liceu, Denis Ştefănescu a luat parte la diverse manifestări cultural-artistice din Constanţa. A participat şi la numeroase spectacole ce s-au desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa (unul dintre acestea s-a numit “Constanţa Râde, Cântă şi Dansează”).

La 7 ani, în cadrul emisiunii "Antena vă aparţine"
La 7 ani, în cadrul emisiunii „Antena vă aparţine”

Tot la Constanţa, participă pentru prima dată la un festival interjudeţean. În perioada 27-29 martie 1986, a concurat la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Interjudeţean de Interpretare a Muzicii Populare şi Uşoare Româneşti “Steaua Litoralului”, ce s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Constanţa.

Prin tatăl său, Denis Ştefănescu îl cunoaşte pe apreciatul compozitor Dan Stoian, care o ajută cu numeroase negative (varianta instrumentală) ale unor cunoscute piese din muzica pop/uşoară românească.

Pe atunci, repertoriul său cuprindea câteva piese cunoscute din muzica pop/uşoară românească, cum ar fi: “Acele veri ale iubirii” (Eva Kiss), “Cine mi-a luat iubirea?” (Ileana Şipoteanu), “Grea e dragostea” (Stela Enache), “Mă întreb ce să fac?” (Loredana Groza), “Toate florile din lume” (Denis Ştefănescu), “Vise uitate” (Carmen Rădulescu).

În acelaşi timp, la sfârşit de săptămână şi în vacanţe, continuă colaborarea cu Casa de Cultură din Babadag unde, în martie 1987, va cunoaşte o mare artistă care îi va schimba radical destinul.

Mirabela Dauer a fost şi este una dintre cele mai de succes interprete de muzică pop/uşoară de la noi. Alături de Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Angela Similea şi Dan Spătaru, Mirabela Dauer, reprezintă vârful piramidei soliştilor de muzică pop/uşoară din România. Performanţele acestor cinci artişti rămân de neegalat.

În primăvara anului 1987, Mirabelei Dauer se afla în culmea succesului, lansând zeci de şlagăre memorabile. Piesa “Te-aştept să vii” doar ce apăruse şi avea un succes fenomenal. Acompaniată de formaţia “Romanticii”, condusă de Mircea Drăgan, artista efectua frecvent turnee prin ţară.

În martie 1987, Mirabela Dauer şi “Romanticii” au susţinut un concert la Casa de Cultură din Babadag. În deschidere, au evoluat câţiva artişti amatori ai Casei de Cultură, printre care şi Denis Ştefănescu.

Impresionată de calităţile vocale ale tinerei Denis, Mirabela Dauer i-a propus să meargă cu ea în turneu. Astfel, a doua zi după concert, Denis Ştefănescu şi-a făcut bagajele şi a deschis concertele Mirabelei Dauer într-un turneu efectuat la Satu Mare.

Acesta a fost primul turneu al lui Denis Ştefănescu. În anii ce au urmat i s-a mai alăturat Mirabelei Dauer în câteva turnee, fiind acompaniate de formaţia “Romanticii” sau de formaţia “Epilog” din Piteşti.

Mirabela Dauer a fost cea care a încurajat-o pe Denis Ştefănescu şi i-a împărtăşit multe taine ale meseriei de artist. Denis Ştefănescu a declarat că Mirabela Dauer a fost “mama ei artistică”.

Câteva luni mai târziu, tot Mirabela Dauer a fost cea care i-a făcut cunoştiinţă lui Denis Ştefănescu cu apreciaţii compozitori Marcel Dragomir, Cornel Fugaru şi Vasile V. Vasilache.

După absolvirea Liceului Sanitar din Constanţa, în perioada iulie 1987 – martie 1988, Denis Ştefănescu şi-a efectuat stagiatura ca asistentă medicală la Spitalul Orăşenesc din Babadag.

Începând cu toamna anului 1987, colaborează o perioadă cu Ansamblul Artistic al UTC, alături de care susţine o serie de spectacole, inclusiv câteva la Sala Polivalentă din Bucureşti.

În noiembrie 1987, obţine prima sa distincţie – Premiul I la Festivalul Concurs de Muzică Uşoară Românească “Cheia Cetăţii” din Sibiu.

Compozitorul Dan Stoian, o îndeamnă să se înscrie la preselecţiile pentru celebrul concurs TV “Steaua fără nume”. După ce s-a înscris şi a fost selecţionată, tânăra artista s-a pregătit intens pentru acest concurs. Printre altele, a făcut excerciţii de respiraţie cu binecunoscuta compozitoare şi profesoară de canto Camelia Dăscălescu.

Pentru a trece cu brio preselecţia, artista a fost nevoită să-şi trişeze vârsta, “îmbătrânindu-se” cu un an.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1969-1989, concursul TV “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (ulterior a fost realizat şi de Anca Sandu, Nicoleta Păun şi Titus Munteanu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs.

Trebuie să menţionăm că, după 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

Pe 04 aprilie 1988, Denis Ştefănescu, Dana Popescu (Dorian) şi Florentina Dumitru au fost concurentele prezente în Etapa 1 a noii ediţii “Steaua fără nume”, realizată de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică), ce a avut loc la Sala Radio din Bucureşti şi, ulterior, s-a transmis la TVR.

Prezentator a fost cunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu, unul dintre cei mai populari prezentatori din România.

Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (pe atunci Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii), dirijor: Cornel Popescu, şi de Grupul Vocal “Choralis” (condus de Voicu Enăchescu),

Din juriul Etapei 1 a concursului au făcut parte (în ordinea prezentării): Dan Ardelean (compozitor),  Ionel Tudor (compozitor), Laurenţiu Profeta (compozitor), Camelia Dăscălescu (compozitor), Petre Mihăescu (compozitor), Biţu Fălticineanu (regizor), Marius Ţeicu (compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

01. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Denis Ştefănescu a interpretat cunoscuta piesă “Ce mult te-am iubit” (muzica: Dumitru Lupu; versuri: Mala Bărbulescu), lansată de Ileana Şipoteanu la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’87 (26 – 31 august 1987).

02. Recitarea unei poezii. Denis Ştefănescu a recitat poezia “Grâul” de Nichita Stănescu.

03. Interpretarea unei piese din muzica pop românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist a avut de învăţat 10 piese. Juriul de specialitate a ales pentru Denis Ştefănescu, cunoscuta piesă “Acele veri ale iubirii” (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu), lansată de Eva Kiss la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’85 (28 august – 01 septembrie 1985).

04. Proba de Duet cu un artist consacrat. Denis Ştefănescu a cântat în duet alături de regretata Angela Ciochină, care câştigase şi ea Trofeul “Steaua fără Nume”, în ianuarie 1976. Acompaniate de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Angela Ciochină şi Denis Ştefănescu au intepretat piesa “Am vrut” (Dan Stoian/Angela Ciochină). Piesa fusese lansată de Angela Ciochină.

05. Interpretarea unei alte piese cunoscute din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Din nou, acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Denis Ştefănescu a interpretat cunoscuta piesă “Grea e dragostea” (Dan Stoian/Eugen Rotaru), lansată de Stela Enache la ediţia 17 a popularului concurs TV “Şlagăre în devenire” (04 mai 1985).

După parcurgerea acestor probe grele, atât Denis Ştefănescu, cât şi, Dana Popescu (Dana Dorian) şi Florentina Dumitru au obţinut fiecare peste 60 de puncte, promovând toate trei în Etapa II (punctajul minim de promovare fiind 60 de puncte). Denis Ştefănescu a fost singura concurentă care a obţinut din partea juriului de specialitate, 10 pe linie (chiar şi din partea Cameliei Dăscălescu, care, alături de criticul Smaranda Oţeanu Bunea, era un jurat foarte sever).

In 1988
In 1988

La scurt timp după participarea la prima etapă “Steaua fără nume”, compozitorul Marius Ţeicu, pe care l-a cunoscut prin intermediul tatălui ei, i-a oferit lui Denis Ştefănescu o piesă în primă audiţie. Este vorba de “Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) care va deveni şi primul succes al artistei.

Acesta a fost începutul unei frumoase colaborări cu Marius Ţeicu. În perioada 1988-1992, acesta i-a încredinţat lui Denis Ştefănescu alte trei piese în primă audiţie: “Îmi cântă inima” (1989), “Dragostea mea e un vis” (1992), “Nimeni nu-i ca mine” (1992).

Începând cu 1988, Denis Ştefănescu este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Cărăbuş”, „Contemporanul”, „Delta” (ziar local din Tulcea), „Dobrogea nouă” (ziar local din Constanţa), „Ecran Magazin”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral” (ziar local din Constanţa), „Muzica”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, „Super Magazin”, „Tribuna Sibiului” (ziar local din Sibiu), etc.

La Televiziunea Română, singurul post TV din România până în 1990, Denis Ştefănescu colaborează cu mari oameni de televiziune precum: Aurora Andronache, Titus Munteanu, Simona Patraulea, Nicoleta Păun, Liviu Tudor Samuilă, Anca Sandu, Mariana Şoitu

Tot din 1988, artista întreprinde numeroase turnee prin ţară, alături de cei mai mari artişti de atunci, cum ar fi (în ordine alfabetică): Nicu Alifantis, Alexandru Arşinel, Anda Călugăreanu, Corina Chiriac, Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Mirabela Dauer, Gabriel Dorobanţu, Maria Dragomiroiu, Radu Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nae Lăzărescu, Madălina Manole, Draga Olteanu Matei, Cornel Palade, Marin Moraru, Vasile Muraru, Stela Popescu, Dem Rădulescu, Dan Spătaru, Cristina Stamate, Vasile Şeicaru, Romică Ţociu, Mircea Vintilă, etc.

Pe 22 mai 1988, Denis Ştefănescu obţine Premiul I la cea de-a 10-a ediţie a Festivalului Interjudeţean de Muzică Uşoară “Nufărul Alb”, desfăşurat în oraşul Tulcea, în sala Casei de Cultură. Fiind născută şi crescută în judeţul Tulcea (Babadagul se află la doar 37 de kilometri de oraşul Tulcea), această distincţie a fost cu totul specială pentru tânăra interpretă.

Cu doar două săptămâni mai devreme, Denis Ştefănescu luase cu brio preselecţia pentru secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1988, ce a avut loc în perioada 09–12 mai 1988, la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei şi Mişcării Artistice de Masă din Bucureşti şi la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” din Bucureşti.

Regulamentul pentru ediţia din 1988, publicat în presa de atunci, scria “pot participa solişti vocali de muzică uşoară până la vârsta de 28 de ani, laureaţi ai Festivalului Naţional “Cântarea României” sau ai unor concursuri interjudeţene de muzică uşoară, artişti profesionişti sau liber profesionişti (posesori de atestate categoria I sau II). Ei trebuie să prezinte un repertoriu alcătuit din 10 piese de muzică uşoară românească, din care 3 vor fi selecţionate din lista de recomandări ce poate fi consultată la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă”.

La preselecţie, Denis Ştefănescu a interpretat “Acele veri ale iubirii” (Camelia Dăscălescu) şi “Grea e dragostea” (Dan Stoian), piese pe care le-a prezentat şi la “Steaua fără nume”.

Din juriu de preselecţie au făcut parte Eugen Aron (regizor artistic la Consiliul Culturii şi Educaţiei), şi compozitorii Camelia Dăscălescu, Dumitru Lupu, Aurel Manolache, Horia Moculescu, Laurenţiu Profeta şi Paul Urmuzescu. Din cei peste 200 de interpreţi înscrişi, au fost selecţionaţi 28. Aceştia au urmat cursuri de pregătire la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă din Bucureşti.

În perioada 25–30 august 1988, toţi cei 28 de concurenţi selecţionaţi pentru secţiunea ”Interpretare” a Festivalului, au participat la o serie de spectacole cu public intitulate “Avanpremieră’88” şi prezentate de Octavian Ursulescu. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Concert a Teatrului de Revistă “Fantasio” din Constanţa (dirijor: Aurel Manolache). Aceste spectacole au avut ca scop familiarizarea concurenţilor cu scena şi publicul. Spectacolele au avut loc la Grădina de Vară “Tomis” din Constanţa (25 august), Teatrul de Vară “Soveja” din Constanţa (26 august), Teatrul de Vară din Eforie Nord (28 august), Teatrul de Vară din Costineşti (29 august)

Şi iată că, după mute pregătiri, în perioada 31 august – 04 septembrie 1988, la Teatrul de Vară din Mamaia, a avut loc cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’88. Ca de obicei, festivalul a fost organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Radioteleviziunea Română şi Comitetul de Cultură şi Educaţie al Judeţului Constanţa. Regia artistică a aparţinut lui Biţu Fălticineanu. Regia muzicală a fost realizată de Paul Enigărescu şi Alexandru Pârlea. Scenografia a fost semnată de Cornel Ionescu.

Prezentator, ca de obicei, a fost cunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu. Juriul de specialitate a fost prezidat de Nicolae Călinoiu (rectorul Conservatorului din Bucureşti).

La secţiunea “Creaţie”, piesele laureate au fost interpretate de vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti, unii dintre ai aflaţi la început de drum, alţii în culmea succesului. Aceştia au fost (în ordine alfabetică): Corina Chiriac, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Marina Florea, Cornel Fugaru, Mirela Voiculescu Fugaru, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Mădălina Manole (aflată la debutul său de interpretă de muzică pop), Mihaela Runceanu, Dan Spătaru. Ileana Şipoteanu, Aura Urziceanu.

De asemenea, în cadrul festivalului, au susţinut recitaluri (în ordine alfabetică): Alexandru Arşinel, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Elena Cîrstea, Cătălin Crişan, Gabriel Cotabiţă, Ştefan Hruşcă, Daniel Iordăchioaie, Viorela Filip, Loredana Groza, Alina Mavrodin, Mihaela Runceanu, Dan Spătaru, Vasile Şeicaru, Grupul “Stil”.

Festivalul s-a transmis în direct la Radio România iar Gala Laureaţilor, precum şi fragmente din concurs s-au difuzat la TVR după câteva zile.

Festivalul s-a deschis şi închis cu piesa “E sărbătoare la Mamaia” (Cornel Fugaru/Lucian Avramescu), interpretată de toţi soliştii. Această piesă a fost un imn al Festivalului la ediţiile 1986, 1987, 1988, 1989.

Ediţia din acest an a festivalului a fost specială prin faptul că s-a cântat pentru ultima dată cu orchestra live la ambele secţiuni (“Interpretare” şi “Creaţie”) iar casa de discuri “Electrecord” (singura casă de discuri din România de până în 1990) a realizat un adevărat tur de forţă, înregistrând toate piesele în direct. Electrecordul a deplasat un car la Teatrul de Vară din Mamaia, care a înregistrat toate piesele. În fiecare noapte, o maşină a transportat la Bucureşti înregistrările pentru a fi turnate pe discuri LP. A doua zi, discurile cu primele audiţii lansate în seara precedentă, erau puse la vânzare, în standul amenajat în incinta Teatrului de Vară. Au fost realizate 8 discuri LP cu toate piesele din festival, o performaţă tehnică fără precedent în România, la momentul respectiv.

Regulamentul de atunci prevedea ca fiecare tânăr interpret să se prezinte în concurs cu două piese. O piesă cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o alta în primă audiţie.

Pe 02 septembrie 1988, Denis Ştefănescu a interpretat în festival cu piesele “Acele veri ale iubirii” (muzica: Camelia Dăscălescu) şi “Să fim prieteni” (muzica: Cornel Fugaru), cea din urmă a fost prezentată în primă audiţie şi a devenit o piesă de succes.

Puţini ştiu că, pe lângă puternicele emoţii, în timpul desfăşurării festivalului, Denis Ştefănescu a fost foarte bolnavă, având viroză şi o temperatură foarte ridicată (39 de grade). Cu toate acestea, artista a avut o prestaţie foarte bună, juriul de specialitate acordându-i Premiul I al secţiunii “Interpretare”.

Cu această ocazie, artista a debutat discografic cu cele două piese prezentate în festival, pe albumul “Mamaia’88 – 6. Concursul de interpretare” (1988, Electrecord ST EDE 03481).

Laureaţii secţiunii de Interpretare au fost (în ordinea importanţei premiilor): Florin Apostol (Marele Premiu), Sanda Ladoşi (Premiul I) şi Denis Ştefănescu (Premiul I), Oana Hanganu (Premiul CC al UTC ), Liliana Crează (Cornilă) (Premiul II), Lucia Mereuţă (Premiul III), Marilena Iordache (Menţiune), Adrian Dospinescu (Menţiune), Eliza Peneoaşu (Premiul Criticii oferit de ATM), Ramona Bădescu (Premiul Teatrului “Fantasio” din Constanţa).

La începutul anilor'90, alături de Cristina Stamate, Gabriel Dorobanţu, Stela Popescu.
La începutul anilor’90, alături de Cristina Stamate, Gabriel Dorobanţu, Stela Popescu.

În toamna anului 1988, după succesul piesei “Să fim prieteni”, Cornel Fugaru i-a mai încredinţat lui Denis Ştefănescu o altă piesă în primă audiţie, “Să nu uităm iubirea”.

În toamna anului 1988, Denis Ştefănescu se angajează ca solistă la Ansamblul Doina al Armatei, unde va rămâne până în 1991 şi, alături de care, susţine numeroase spectacole în ţară şi în străinătate. Cu această ocazie, artista se stabileşte o vreme la Bucureşti.

La cumpăna dintre ani, participă şi la programul “Revelion 1989” al TVR, cu piesa “Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu), în cadrul rubricii “Braţ la braţ cu tinereţea”. Acest program de Revelion al TVR a fost mai deosebit prin faptul ca, pe lângă numele consacrate (Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Angela Similea) au fost promovaţi foarte mulţi artişti tineri.

Astfel, la doar 18 ani şi jumătate, Denis Ştefănescu a încheiat un an cu totul excepţional pentru cariera sa artistică.

Pe 30 ianuarie 1989, Denis Ştefănescu şi Anca Heroiu (judeţul Argeş) participă la cea de-a doua etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, realizat acum de Titus Munteanu (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică), desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi prezentat de Octavian Ursulescu.

Din juriul Etapei a II-a a concursului au făcut parte: celebrul tenor şi prim solist al Teatrului de Operetă Dorin Teodorescu (preşedintele juriului), Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Nicolae Niţescu (interpret), Diana Voinea (reprezentanta publicului), Marcel Dragomir (compozitor), Geo Saizescu (regizor), Marius Ţeicu (compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

01. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Denis Ştefănescu a interpretat piesa “Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru), lansată de ea cu doar un an mai devreme.

02. O piesă în primă audiţie. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Denis Ştefănescu a prezentat piesa “Dacă voi iubi” (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru).

03. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară românească (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).

04. O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. Din nou acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Denis Ştefănescu a interpretat “Să fim prieteni” (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu), ce fusese lansată cu câteva luni mai devreme, la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’88.

05. Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Denis Ştefănescu şi Anca Heroiu, acompaniate de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, au intepretat piesa “A opta minune” (Marius Ţeicu/Mihai Maximilian), lansată în la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’84 de Corina Chiriac şi Angela Similea.

Atât Denis Ştefănescu, cât şi Anca Heroiu, au obţinut fiecare 69 de puncte, amândouă promovând în Etapa III (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte). Singura notă de 9 a fost acordată de criticul Smaranda Oţeanu Bunea care, aşa cum am menţionat mai sus, alături de compozitoarea Camelia Dăscălescu, era un jurat foarte sever.

Din păcate etapa 3 (finala) concusului nu a mai avut loc. După evenimentele din decembrie 1989, concursul “Steaua fără nume” a fost întrerupt după ce, vreme de 21 de ani, a lansat zeci de vedete.

Cantand la o petrecere, alături de Formaţia de Estuar.
Cantand la o petrecere, alături de Formaţia de Estuar.

Din această cauză, câţiva talentaţi tineri interpreţi, care trecuseră cu brio primele două etape, care erau foarte grele, nu au mai avut cum să ajungă în mare finală. Printre aceştia, pe lângă Denis Ştefănescu şi Anca Heroiu, s-au mai numărat (în ordine alfabetică): Constantin Bruj, Florina Cupşa, Camelia Florescu, Alina Mavrodin, Oana Sârbu, Angela Stoica şi alţii. Ultimele câştigătoare ale “Stelei fără nume” au fost Ramona Bădescu şi Alexandra Canareica, la ultima mare finală care a avut loc pe 27 martie 1989.

Odată cu etapa II a “Stelei fără nume”, Denis Ştefănescu a început colaborarea cu regretatul compozitor Vasile V. Vasilache (1941–1991), care i-a încredinţat patru piese în primă audiţie.

Pe 04 februarie 1989, în cadrul emisiunii TV “La sfârşit de săptămână”, ce se difuza la TVR sâmbăta după-amiază, Denis Ştefănescu este protagonista rubricii “Cântece pentru dumneavoastră”. În cadrul acestei rubrici, artista a interpretat piesele “Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu), “Să fim prieteni” (Cornel Fugaru), “Să nu uităm iubirea” (Cornel Fugaru)

Pe parcursul anului 1989, artista lansează alte trei piese în primă audiţie: “Doar un telefon” (Dumitru Lupu/Dumitru Popescu Chiselet), “Îmi cântă inima” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru), “Ne ştiam prin telefon” (Dinu Giurgiu/Dumitru Popescu Chiselet)

Pe 12 mai 1989, ca şi câştigătoare a ediţiei precedente, Denis Ştefănescu susţine un recital de succes la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Interjudeţean de Muzică Uşoară “Nufărul Alb” (12–14 mai 1989), desfăşurat în oraşul Tulcea. Ca de obicei, festivalul s-a desfăşurat la Casa de Cultură din Tulcea iar prezentator a fost George Eugen Doinaru. Cu ocazia acestui recital, presa tulceană a numit-o pe Denis Ştefănescu “cel mai nou sol al Tulcei pe firmamentul muzicii uşoare româneşti” (Ziarul Delta, numărul din 18 mai 1989).

În vara anului 1989, cântă la celebrul bar “Melody” din Mamaia, precum şi la restaurantul “La Şatra” din Satul de Vacanţă din aceeaşi staţiune.

La cea de-a 19-a ediţie a  Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’89 (30 august – 03 septembrie 1989), ce s-a desfăşurat la Teatrul de Vară din Mamaia, ca şi câştigătoare a ediţiei precedente, Denis Ştefănescu a susţinut un microrecital pe scena festivalului, alcătuit din piesele “Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu) şi “Să fim prieteni” (Cornel Fugaru)

Pe 9 septembrie 1989, din nou în cadrul emisiunii TV “La sfârşit de săptămână” (TVR), Denis Ştefănescu prezintă în primă audiţie două piese de Vasile V. Vasilache: “Baladă pentru ţara mea” şi “Nu vreau să fug de tine dragoste”.

Evenimentele din decembrie 1989, o prind pe artistă la Bucureşti.

Denis Ştefănescu a participat şi la programul Revelion’90 al TVR. O parte din program s-a filmat, în perioada 12–17 noiembrie 1989, la Galeriile Comerciale „Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România de la acea vreme.

În anul 1990, artista şi-a îmbogăţit repertoriul cu două noi piese de Dan Stoian (“Prinde o stea”) şi Marcel Dragomir (“Jocul între da şi nu”).

În perioada 1990-1993, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri de pe Litoral, cum ar fi: “Melody” din Mamaia, “Perla Mării” din Eforie Nord, “Colonadelor” din Constanţa.

Pe 10 ianuarie 1991, la cea de-a II-a ediţie a concursului TV “O melodie dintr-o sută”, prezentat de Stela Enache, Denis Ştefănescu participă cu piesa “Iubirea ta s-a dus” (Vasile V. Vasilache). Acest concurs s-a vrut a fi o continuare a “Şlagărelor în devenire”, dar, după doar 3 ediţii, a fost întrerupt. Din păcate, aceasta a fost şi ultima colaborare a lui Denis Ştefănescu cu Vasile V. Vasilache. La scurt timp, compozitorul s-a stins prematur din viaţă, la doar 50 de ani.

Tot în 1991, îşi încetează activitatea la Ansamblul Doina al Armatei.

Pe 7 decembrie 1991, este invitata lui Liviu Tudor Samuilă, în emisiunea de sâmbătă după-amiază “TELE-CLUB”. După un scurt interviu acordat lui Liviu Tudor Samuilă şi Mirela Atanasiu, gazdele emisiunii, Denis Ştefănescu interpretează în primă audiţie “Dacă nu te-aş iubi” de Marcel Dragomir şi “Haidi Ghel”, o piesă din muzica uşoară turcească (a nu se confunda cu manelele sau muzica ţigănească), interpretată în limba turcă.

În 1992, artista a lansat piesele “Dragostea mea e un vis”, “Nimeni nu-i ca mine”, ambele aparţinând compozitorului Marius Ţeicu.

Aşa cum am mai scris, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înteleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.

În septembrie 1994, Denis Ştefănescu se căsătoreşte şi, pe 22 aprilie 1995, se naşte fiica sa, Evelyn Denis Archir.

Astfel, Denis Ştefănescu se retrage treptat din viaţa artistică şi se dedică familiei, crescându-şi fiica.

În anul 2007, la o petrecere, Denis Ştefănescu s-a întâlnit cu chitaristul Laurenţiu Marinescu, membru al formaţiei Estuar (pe atunci se numea Mozaic) din Constanţa. Acesta i-a propus artistei să se alăture trupei lor ca solist vocal.

Astfel, din 2007, Denis Ştefănescu este solista formaţiei Estuar din Constanţa care, între timp, şi-a mărit componenţa. Pe lângă Denis Ştefănescu (solist vocal), în momentul realizării acestui material, formaţia este alcătuită din: Marcel Dăşanu (saxofon şi clarinet), Dan Ioniţă (chitară, buzuki, voce), Cristi Păcuraru (clape, vocal), Vodă/Gigi Vrânceanu (chitară, voce). Toţi patru instrumentişti sunt licenţiaţi în muzică.

Formaţia “Estuar” participă la evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private) şi corporate (team-building, petreceri de Crăciun, aniversări de firmă).

Repertoriul formaţiei cuprinde muzcă uşoară, românească şi internaţională, caffe-concert, muzică populară din toate zonele ţării, muzică turcească, grecească, macedonească şi sârbească. Tot repertoriul formaţiei se interpretează LIVE (fără negative muzicale). Atenţie: Formaţia Estuar nu cântă manele 🙂

După ce s-a retras din lumea muzicală pentru a-şi creşte fiica, artista a visat că se află pe o scenă, cu un coş de flori lângă ea şi cu toată sala în picioare. Iată că acest vis a devenit realitate pe 20 decembrie 2015. Evenimentul a avut loc acolo unde părinţii ei s-au cunoscut şi unde ea a debutat la frageda vârstă de cinci ani şi unde nu mai cântase din anul 1989. Artista a fost invitată de către Georgian Caraman, primarul oraşului Babadag, să susţină un microrecital cu ocazia unui spectacol realizat cu ocazia redeschiderii Casei de Cultură din Babadag, care acum, după renovare, poartă numele de Centrul Cultural “Nicolae Bălăşescu Nifon”.

Pe 20 decembrie 2015, alături de primarul Babadagul, Georgian Caraman, la Casa de Cultură din Babadag.
Pe 20 decembrie 2015, alături de primarul Babadagul, Georgian Caraman, la Casa de Cultură din Babadag.

Acompaniată de formaţia “Estuar”, artista a interpretat câteva piese cunoscute din muzica pop românească apoi, îmbrăcată în costum naţional, a interpretat magistral patru piese din folclor: “Mărie, Mărie”, “Mă mândresc cu lăutarii”, “Mărioară de la Gorj” şi “Fetele din Babadag”. Denis Ştefănescu a avut un succes imens, toată sala ridicându-se în picioare. La sfârşitul recitalului, primarul Babadagului a venit pe scenă şi i-a oferit un coş cu flori.

Fiind bisată, şi-a încheiat recitalul cu colindul “Flori de măr”.

Primarul Babadagului o cunoscuse pe Denis Ştefănescu  pe 13 septembrie 2015, la nunta bunului ei prieten, doctorul Laurenţiu Ivanof şi a fost plăcut impresionat de spectacolul pe care artista l-a oferit împreună cu formaţia “Estuar”.

Astfel, după o pauză de 26 de ani, artista a revenit triumfal pe scena casei de cultură din oraşul natal.

La Casa de Cultură de Babadag, alături de formaţia Estuar, pe 20 decembrie 2015.
La Casa de Cultură din Babadag, alături de formaţia Estuar, pe 20 decembrie 2015.

Echipa Top Românesc îi urează Denis Ştefănescu mult succes în continuare şi, sperăm, să lanseze mult aşteptatul album personal cu piesele sale cunoscute.

Pentru cei interesaţi, Formaţia Estuar poate fi găsită la următoarele adrese

http://estuar.cabanova.com – Siteul oficial al formaţiei, de unde am preluat informaţiile despre ei

https://www.facebook.com/formatia.estuar – Pagina de Facebook al formaţiei,

Număr de telefon: 0724 669 530

Mai jos puteţi citi o listă cu piesele înregistrate de artistă, precum şi participările sale la diverse festivaluri şi concursuri de muzică pop/uşoară din România.

FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI”

Ediţia II 1979 – Concursul de Interpretare Artistică în cadrul Etapei Interjudeţene

Premiul I se acordă solistei vocale de muzică populară Denis Ştefănescu, de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Babadag

Ediţia II 1979 – Concursul de Poezie “Gânduri închinate mamei” în cadrul Etapei de Masă

Premiul I se acordă elevei Denis Ştefănescu, din localitatea Babadag, judeţul Tulcea

Ediţia II 1979 – Concursul de Interpretare Solişti Vocali de Muzică Populară în cadrul Etapei Judeţene

Premiul I se acordă pionierei Denis Ştefănescu, de la Şcoala Generală nr.1 din localitatea Babadag

Ediţia II 1979 – Concursul de Interpretare Solişti Vocali de Muzică Populară în cadrul Etapei Judeţene

Premiul I se acordă pionierei Denis Ştefănescu, de la Şcoala Generală nr.1 din localitatea Babadag, judeţul Tulcea

Ediţia din 1981 – Concursul Artistic din cadrul Etapei Interjudeţene

Premiul I se acordă solistei vocale de muzică populară Denis Ştefănescu, de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei Babadag din localitatea Babadag, judeţul Tulcea

Ediţia din 1981 – Concursul Artistic din cadrul Etapei Judeţene

Premiul I se acordă solistei vocale de muzică populară Denis Ştefănescu, de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei Babadag din localitatea Babadag, judeţul Tulcea

Ediţia din 1981 – Concursul Artistic de Interpretare din cadrul Etapei Republicane

Premiul I Premiul I se acordă solistei vocale de muzică populară Denis Ştefănescu de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei Babadag din localitatea Babadag, judeţul Tulcea

FESTIVALUL – CONCURS INTERJUDEŢEAN DE INTERRPETARE A MUZICII POPULARE ŞI UŞOARE ROMÂNEŞTI “STEAUA LITORALULUI”, CONSTANŢA

Ediţia 16 (27 – 29.03.1986)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Participare în concurs

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţie din 1987 (noiembrie 1987)

Trofeul Cheia Cetăţii

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME”

Etapa I (04 aprilie 1988)

Etapa II (30 ianuarie 1989)

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ NUFĂRUL ALB, TULCEA

Ediţia X (20 – 22 mai 1988)

Marele Trofeu “Nufărul Alb

Ediţia XI (12 – 14 mai 1989)

Recital

Când iubirea va învinge (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru)

Doar un telefon (Dumitru Lupu/Dumitru Popescu Chiselet)

Dacă voi iubi (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru)

Să nu uităm iubirea (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu)

Nu te ascunde (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu) – din repertoriul Mihaelei Runceanu

Stele perechi (Ionel Tudor/Andreea Andrei) – din repertoriul Marinei Florea

Când iubirea va învinge (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – bis

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA

Mamaia’88 (31 august – 04 septembrie 1988)

Secţiunea Interpretare

Premiul I – Denis Ştefănescu

“Acele veri ale iubirii” (m: Camelia Dăscălescu; t: Roxana Popescu)

“Să fim prieteni” (m: Cornel Fugaru; t: Dan V. Dumitriu) – primă audiţie

Mamaia’89 (30 august – 03 septembrie 1989)

Microrecital

“Să fim prieteni” (m: Cornel Fugaru; t: Dan V. Dumitriu)

“Când iubirea va învinge” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru)

CONCURSUL TV “O MELODIE DINTR-O SUTĂ”

Ediţia II (10 februarie 1991)

“Iubirea ta s-a dus” (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru)

PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, ELECTRECORD SAU ALTE CASE DE DISCURI (selectiv, în ordine cronologică)

Când iubirea va învinge (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1988

Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu) – 1988

Să fim prieteni (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu) – 1988

Să nu uităm iubirea (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu) – 1988

Dacă voi iubi (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru) – 1989

Doar un telefon (Dumitru Lupu/Dumitru Popescu Chiselet) – 1989, piesă neînregistrată

Baladă pentru ţara mea (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru) – 1989

Nu vreau să fug de tine dragoste (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru) – 1989

Ne ştiam prin telefon (Dinu Giurgiu/Dumitru Popescu Chiselet) – 1989

Îmi cântă inima (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1989

Prinde o stea (Dan Stoian/Gerda Stoian) – 1990

Jocul între da şi nu (Marcel Dragomir/Sandu Ştefănescu) – 1990

Iubirea ta s-a dus (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru) – 1991

Dacă nu te-aş iubi (Marcel Dragomir/Aurel Storin) – 1991

Dragostea mea e un vis (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1992

Nimeni nu-i ca mine (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1992

APARIŢII DISCOGRAFICE

Mamaia’88 – 6 Concursul de Interpretare (1988, Electrecord ST EDE 03481) – LP

  1. Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu)
  2. Să fim prieteni (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

 

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *