Titus Andrei despre Alina Mavrodin

 

Facem ce facem și ne amintim de festivalul de la Mamaia, ediția 1987. A lansat multe melodii care se aud și astăzi, iar la Interpretare ieșeau în lumea cântului, fiecare cu șansele lui: Anca Țurcașiu – premiul Teatrului Fantasio, Ramona Bădescu – premiul al III-lea, Daniel Iordăchioaei, al II-lea, Cătălin Crișan – premiul I și marele premiu Mamaia 1987 – Alina Mavrodin.Pe scurt, câteva date despre câștigătoare.

După liceul Dinu Lipati unde studiază violoncelul și pianul, urmează Facultatea de matematică la Iași. În ’86 este repartizată în Covasna, devine mândria comunei Brăduț prin triumful de la Mamaia, iar după stagiatură în ’89, Alina Mavrodin revine în Dâmbovița natală, la Pucioasa. Aici fondează corul de copii Alianța veselă cu care se prezintă de câteva ori și pe scena sălii Radio.

Se dedică presei, se implică în promovarea romanței și ăn 2016 devine director artistic al festivalului Crizantema de aur reușind să introducă romanța în lista patrimoniului cultural imaterial al uminității UNESCO.

Între timp îi apar mai multe albume, iar eu mă opresc la „Povești de dragoste” cu zece cântece compuse de Ovidiu Komornyik și Emanuel Gheorghe cu textele Alinei, remarcabilă și în această ipostază. Albumul apare în 2006, iar prima lansare are loc, unde credeți, în orașul studenției. Plăcute amintiri.

Alina Mavrodin: Am cântat pentru prieteni, pentru foști colegi, pentru oameni pe care i-am văzut astăzi, de exemplu, pentru prima oară, pentru perechi de îndrăgostiți. Așa se scriu poveștile de dragoste.

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.