Titus Andrei despre compozitorul Gherase Dendrino

Gherase Dendrino, considerat  alături de Ion Vasilescu, întemeietor al Școlii de Muzică Ușoară Românească. Născut în 1901, la Turnu Măgurele, Gherase Dendrino se simte atras la început de medicină și studii juridice, însă pasiunea pentru muzică e mai presus de orice. Ca-n toate cazurile!

În 1932 era dirijor și compozitor la Teatrul Cărăbuș condus de Constantin Tănase, apoi la Alhambra, la Teatrul de Estradă și din 1950 prim dirijor la teatrul de Operetă din București.

Compozitor cu vocație specială pentru operetă- “Lysistrata” sau “Lăsați-mă să cânt” și pentru tango. Într-adevăr vocație specială, dacă luăm în seamă remarca unui critic: cel mai greu este să compui un tango sută la sută original.

Celebre rămân și absolut originale “Drum bun”, “Să nu te superi dacă plâng”, “Să nu ne despărțim”, “Tangoul de demult” sau “Cânta o mandolină”.

L-au cântat în timp Barbu Constantinescu, Doina Badea, Alexandru Jula și duo Kosac, surori care făceau furori când au apărut prin anii ’40 și care apoi trei decenii au colaborat în permanență cu teatre de estradă și cu radioul.

Share This:

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *