Titus Andrei despre Laurențiu Cazan

Cred că pentru mulți dinbtre noi, revine încă ecoul sărbătorilor de iarnă cu tot alaiul lor. Și pentru că mi se întâmplă și mie, răspund cu un vechi joc foarte răspândit la noi descris de Dimitrie Cantemir, istoric, filosof, enciclpedist de renume european, domn al Moldovei, pe la început de secol XVII, descris, spuneam, ca un spectacol popular cu sensuri multiple și funcții rituale. Bineînțeles cum tot românul știe, jocului i se adaptează muzică într-o gradație impresionantă de tempo. Călușarii. Ce-mi veni? Păi, chiar e o încântare să-l auzi la vioară pe Laurențiu Cazan.

{audio}

Laurențiu Cazan, compozitor, vocalist, instrumentist de mare talent. Chirară, pian, vioară și chiar percuție. Mai spuneam eu și merită s-o spun în fiecare zi, că este muzicianul care își onorează cu brio generația. De fapt, generațiile de adevărați profesioniști de după ’80 încoace. Și iarăși zic, pentru că asta îl definește complet: artist de excepție care între glorie și bani, alege pasiunea, eleganța, altruismul pietruite într-o contemplație a iubirii spre Divinitate. 1989, împreună cu Sfinx, lansează între altele piesa “Noapte în vis”, o frumoasă poveste cu textul altui artist special Alexandru Andrieș. Artiști pentru care:

Laurențiu Cazan: Muzica este un mister, la urma urmelor pentru că vine de la Dumnezeu. Să încerc să dau o definiție muzicii, n-am să fac lucrul acesta. Pot să spun ce spun foarte mulți muzicieni: muzica este ecoul paradisului pierdut.

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *