Titus Andrei despre Petre Andreescu și „Povestea unui Pierde-vară”

Petre Andreescu, precursor al muzicii noastre ușoare. Ba chiar, l-aș numi cu argumente, primul clasic al genului. Și culmea, deși a studiat cu mari profesori, rămâne un autodidact în compoziție. Obține licența în Drept, este fondator al Operei Studențești din București, se dedică revistei muzicale, teatrele Alhambra, Cărăbuș, Gioconda, traduce în limba română librete de operetă și scrie pentru mulți alți compozitori texte de muzică ușoară. De exemplu, „La căsuța albă”  de Edi Mărcuș sau „Iubirea-i doar o glumă” de Mișu Iancu.

Multe dintre șlagărele lui Petre Andreescu au rămas în patrimoniul național al genului, le-am comentat tot la această rubrică iar acum în plină iarnă, aș mai aminti încă unul: Povestea unui Pierde-vară.

Conform cântecului, cel care trece prin viață fluierând, surâzând, nepăsător și asta până când sărmanul visător s-a îndrăgostit și a plâns de dor pentru prima oară. Se cânta mult în perioada interbelică și se auzea la radio, ba cu Cristian Vasile, ba cu un alt dizeur de clasă al acelor ani, Titi Botez.

Share This:

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *