Alexandra Canareica – Ultima câştigătoare a Trofeului „Steaua fără Nume”

Mulţumiri interpretei Camelia Florescu, care mi-a dat ideea de a realiza acest material. Despre Camelia Florescu, am scris recent un amplu material, pe care îl puteţi citi aici.

De asemenea, îi multumesc Alexandrei Canareica care mi-a pus la dispoziţie o serie de materiale despre cariera sa şi mi-a răspuns la toate întrebările.

Fiind născut şi crescut în Constanţa, iubesc Dobrogea cu peisajele ei pitoreşti.

Iată că a venit rândul să scriu despre Alexandra Canareica, o interpreta dobrogeancă pe care jurnalistul Octavian Ursulescu a numit-o “Vocea de aur a Deltei”.

Aşa cum am relatat şi în recentul material dedicat interpretei Camelia Florescu, muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu, prin calitatea liniei melodice, a versurilor şi a interpretării. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început încă din prima parte a anilor’90. Este o epocă care acum se studiază în cărţile de istorie. Eu fac parte din generaţia „noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii”. Am fost ultima generaţie de „pionieri ai patriei”.

Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României într-un timp foarte scurt şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina, electricitatea și apa caldă a fost strict raţionalizate. De asemenea, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Televiziunii Române (unicul post TV din ţară până în 1990) emitea doar două ore pe zi, începând cu 21 ianuarie 1985. Doar sâmbata şi duminica, românii aveau un program TV mai lung.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 s-a impus în memoria ascultătorilor. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat.

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a reprezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri interjudeţene, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Din păcate, festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la radio sau televiziune.

O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns nume incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt în ordine alfabetică: Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu, etc.

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut publicului, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre ei nu au renunţat la muzică.

Acesta este şi cazul interpretei Alexandra Canareica, câştigătoarea Trofeului concursului TV “Steaua fără nume” şi dublă laureată a  Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a trece în revistă activitatea Alexandrei Canareica, ţin să vă povestesc câte ceva despre Tulcea, oraşul natal al acesteia, numit şi “poarta de intrare spre Delta Dunării”.

Aflat pe cele 7 coline din Dealurile Tulcei, Tulcea este, ca mărime, al doilea oraş din Dobrogea şi unul dintre cele mai vechi oraşe din România, fiind populat de circa 6000 de ani. Ca şi restul Dobrogei, în Antichitate a fost o colonie greacă, apoi romană. În Evul Mediu s-a aflat sub ocupaţie turco-tătară, apoi, în 1878, în urma Războiului de Independenţă, a redevenit parte a Regatului României.

Pe lângă faptul că este port la Dunăre şi principala poartă de acces spre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Tulcea, ca şi toată Dobrogea, este un oraş multicultural, cu tradiţii şi diversitate etnică. Comunităţi de români, turco-tătari (cea mai însemnată minoritate etnică din Dobrogea), armeni, aromâni, bulgari, evrei, germani, greci, italieni, lipoveni, romi, ucrainieni sau unguri au trăit şi trăiesc în deplină armonie, fără conflicte etnice sau religioase.

Tulcea, își așteaptă vizitatorii cu excursii în Deltă şi plimbări pe faleza “Ivan Patzaichin” de pe malul Dunării, dar și cu alte lucruri remarcabile: Biserica Buna Vestire (una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei), Biserica Sfântul Gheorghe numită şi Biserica cu Ceas (cu una dintre cele mai frumoase catapetesme din ţară), Bustul lui Spiru Haret, Casa Avramide, Centrul Muzeal Eco-Turistic”Delta Dunării” (cu celebrul acvariu), Catedrala Sfântul Nicolae, Hotelul Delta, Lacul Ciuperca, Mausoleul Eroilor din Regimentele 33 şi 73 Infanterie, Ansamblul Memorial “Ivan Patzaichin”, Monumentul Independenţei (una dintre principalele atracţii turistice ale Tulcei, care, datorită amplasării sale, oferă o panoramă superbă), Moscheea Azizie, Muzeul de Artă (fostul Palat Administrativ), Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Palatul Pescăriilor, Parcul Personalităţilor, Ruinele Cetăţii Aegyssus, Statuia Ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, Templul Israelit, etc.

Alexandra Canareica s-a născut în acest frumos oraş de la malul Dunării, chiar de Ziua Internaţională Femeii, pe 08 martie 1965.

Părinţii săi, Ana (care în momentul publicării acestui material are venerabila vârstă de 91 de ani) şi Ion Canareica, au făcut tot posibilul ca Alexandra şi sora sa mai mare Olga, să aibă o educaţie şi să se descurce în viaţă. Aceştia le-au încurajat şi le-au înscris la şcoala de muzică, ocupându-se îndeaproape de evoluţia lor. Olga, mai mare cu cinci ani, a studiat viola.

În perioada 1971-1975, urmează cursurile Şcolii de Muzică din Tulcea, unde studiază vioara.

În perioada 1975-1980, a urmat cursurile Liceului de Artă din Galaţi, mai precis clasele V-IX. A stat la Galaţi împreună cu sora sa.

La Galaţi l-a avut ca profesor pe Ionel Nistor, cel care i-a format pe Gabriel Croitoru şi Eugen Sârbu. Domnul Nistor i-a insuflat tinerei Alexandra Canareica dragostea pentru vioară şi studiu.

La vârsta de 14 ani, fiind într-o clasă în care mai toţi elevii cântau, a format un grup vocal, alături de alte două colege talentate Monica Măciuceanu şi Aurelia Vaida (fostă Smarandache), care, în prezent, sunt şi ele profesoare de canto. Cu acest grup, debutează la Sala Polivalentă din Galaţi, alături de formaţia Cristal din componenţa căreia făcea parte şi Doru Căplescu (care, 10 ani mai târziu, îi va încredinţa artistei o piesă).

În 1980, după 9 ani de vioară, deoarece multe licee de artă din ţară s-au reorganizat, artista a trebuit să se reprofileze pe matematică-fizică. Astfel, în perioada 1980-1983, a urmat clasele X-XII, la Liceul “Spiru Haret” din Tulcea natală.

În vara anului 1983, imediat după absolvirea liceului, debutează ca solistă de muzică pop/uşoară. Prima distincţie a fost o Menţiune decernată pe 07 august 1983, la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Tinereţii de la Amara, desfăşurat la Grădina de Vară din acelaşi oraş, unul dintre cele mai vechi şi importante festivaluri interjudeţene de muzică pop/uşoară. Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Vasile Donose (preşedintele juriului, muzicolog, compozitor), Vasile Veselovski (compozitor), Gheorghe Oprea (compozitor, dirijor, lector universitar la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti), Voicu Enăchescu (dirijor), Jan Cheptea (directorul Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă din Ialomiţa). Concurenţii au fost acompaniaţi de către formaţia “Unison” de la Şcoala Populară de Artă din Slobozia, condusă de profesorul Jan Cheptea. Prezentator a fost actorul Horia Şerbănescu.

În perioada 22–25 septembrie 1983, la Sala Polivalentă din Brăila, participă la cea de-a 14-a ediţie a Festivalului Interjudeţean de Muzică Uşoară “Lotca de Aur”, un alt festival important. Dintre cei 60 de interpreţi înscrişi, au fost selecţionaţi pentru concurs 27. Acompaniamentul a fost asigurat de formaţia “Festival’83”, condusă de profesorul brăilean Lucian Macedon. Deşi nu s-a numărat printre laureaţi, este remarcată de Sorin Grigorescu (realizator, regizor artistic al TVR) şi Simona Patraulea (redactor TVR), creatorii celebrului concurs TV “Steaua fără Nume”. Trei ani mai tîrziu, doamna Simona Patraulea, o va selecţiona pe Alexandra Canareica pentru a participa la “Steaua fără Nume”.

Pe 11 aprilie 1984, este distinsă cu Premiul II la secţiunea de Muzică Uşoară a celei de-a 14-a ediţii a Festivalului Interjudeţean “Steaua Litoralului” de la Constanţa, desfăşurat la Sala Sporturilor din acelaşi oraş. Trofeul a fost câştigat de Liliana Crează (Cornilă) iar Marina Scupra, una dintre cele mai populare soliste din anii’80, a obţinut Premiul III.

Pe 26 octombrie 1984, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, participă la cea de-a 10-a ediţie a Festivalului şi Concursului de Muzică Uşoară “Cheia Cetăţii” de la Sibiu. Concurenţii au fost acompaniaţi de orchestra Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, condusă de Mihai Caşcaval.

În perioada septembrie 1984–iulie 1989, este angajata Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă din Tulcea. Domnul Şerban Vasile, preşedintele acestei instituţii, a susţinut-o şi promovat-o pe tânăra artistă.

În perioada 27 februarie–02 martie 1985, trebuia să participe la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului-Concurs Interjudeţean de Muzică Uşoară Românească “Mărţişor Dorohoian”, desfăşurată la Casa Tineretului din Botoşani. Din păcate, datorită timpului nefavorabil (iarna acelui an a fost una foarte grea), artista nu a mai putut ajunge.

În perioada 01–04 august 1985, participă din nou la Festivalul Tinereţii de la Amara (ediţia 18, desfăşurat la Grădina de Vară din Amara), fiind distinsă cu Premiul Special al Uniunii Compozitorilor, al doilea ca importanţă. Trofeul acestei ediţii a fost câştigat de Camelia Florescu. Juriul a fost alcătuit din (în ordinea prezentării): Vasile Donose (preşedintele juriului, muzicolog, compozitor), Marcel Dragomir (compozitor), Ionel Tudor (compozitor), Dan Dimitriu (compozitor), Smaranda Oţeanu (critic muzical), Gheorghe Oprea (compozitor, dirijor, lector universitar la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti), Titel Popovici (compozitor), Şerban Georgescu (compozitor, redactor Radio), Eugen Dumitru (redactor TV), George Stoian, Jan Cheptea  (directorul Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă din Ialomiţa), Ioan Undreiu (vicepreşedintele al Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie din Ialomiţa). Concurenţii au fost acompaniaţi de către formaţia “Unison” de la Şcoala Populară de Artă din Slobozia, condusă de profesorul Jan Cheptea. Prezentator a fost jurnalistul Octavian Ursulescu.

Pe 18 august 1985, debutează şi la Televiziunea Română (singurul post TV din ţară de atunci). Cu ocazia unei emisiuni dedicată Festivalului “Cântarea României”, o echipă TVR a venit la Tulcea. În cadrul acestei emisiuni, Alexandra Canareica a filmat în Delta Dunării un clip la piesa “Simfonii în natură”. Regia a fost semnată de Octavian Greavu iar redactori au fost Virgil Comşa şi Liviu Tudor Samuilă.

“Simfonii în natură” sau “Simfonia Deltei” (Mihai Constantinescu), lansată de Mihai Constantinescu la Festivalul Mamaia’84, a fost şi prima înregistrare audio a artistei, pe care a efectuat-o în studioul muzical al TVR, cu puţin timp înainte de filmarea emisiunii. Ca o ironie a sorţii, Alexandra Canareica, născută şi crescută în apropierea Deltei Dunării, a debutat cu o piesă despre Delta Dunării.

Acesta a fost începutul unei frumoase colaborări cu TVR. Artista a lucrat cu cei mai cunoscuţi şi apreciaţi realizatori TV din acea perioadă, cum ar fi: Ioana Bogdan, Andrei Brădeanu, Ivona Cristescu, Eugen Dumitru, Ovidiu Dumitru, Octavian Iordăchescu, Dumitru Moroşanu, Titus Munteanu, Simona Patraulea, Nicoleta Păun, Anca Sandu, Mariana Şoitu.

Începând cu 1985, înregistrează la TVR (în studioul muzical) şi Radio România în jur de 15 piese de muzică uşoară, majoritatea în primă audiţie, pe muzica unor compozitori precum: Doru Căplescu, Dani Constantin, Mihai Constantinescu, Dan Dimitriu, Petre Găluşanu, Viorel Gavrilă, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Gheorghe E. Marian, Dan Stoian, Marius Ţeicu. Trebuie menţionat faptul că, în acea perioadă, compozitorii români scriau special pentru interpreţi.

Alexandra Canareica a mai filmat pentru alte două emisiuni dedicate Festivalului “Cântarea României”, realizate de TVR la Tulcea. La ediţia difuzată pe 12 octombrie 1986, a filmat la Lacul Ciuperca, un clip pentru “Să cântăm azi omenirii” (Marius Ţeicu), piesă lansată de Marina Voica la Festivalul Mamaia’83. La ediţia difuzată pe 01 noiembrie 1987, a filmat la Monumentul Independenţei, un clip pentru “Puterea mea de a fi” (Gheorghe E. Marian), piesă pe care a interpretat-o în primă audiţie şi s-a bucurat de succes. Aceste ediţii ale “Cântării României” au fost realizate de Ivona Cristescu (redactor), Eugen Dumitru (redactor) şi Andrei Brădeanu (regia). De obicei, emisiunile TV din ciclul “Cântarea României”, aveau loc în fiecare judeţ al ţării, în fiecare an.

În perioada 13–16 mai 1985, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București, participă la preselecția pentru Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Au fost două etape de preselecție, pe care Alexandra Canareica le-a luat cu brio. Prima cu acompaniament de pian și a doua cu acompaniament orchestral. Regulamentul pentru ediţia din 1985, publicat în presa de atunci, era după cum urmează: “(Festivalul) Este deschis tuturor soliştilor vocali de muzică uşoară până la vârsta de 28 de ani, din rândul artiștilor amatori, laureaţi ai Festivalului Naţional “Cântarea României” sau la festivalurile interjudeţene de muzică uşoară, artişti profesionişti sau liber profesionişti posesori de atestate categoria I sau II,  aceştia din urmă vor trebui să prezinte şi o recomandare scrisă dată de comitetele judeţene de cultură şi educaţie şi al municipiului Bucureşti. Cererile de înscriere, însoţite de un repertoriu maximal de 10 lucrări de muzică românească, din care trei selecţionate din lista de recomandări elaborată de Upiunea Compozitorilor şi reducţiile pentru voce-pian ale lucrărilor alese, vor fi depuse până la 10 mai a.c. (data P.T.T.R.)”.

Astfel, în perioada 28 august–01 septembrie 1985, la Teatrul de Vară din Mamaia, participă la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cel mai important eveniment muzical din perioada 1963-2000. Pe atunci, regulamentul festivalului la secţiunea “Interpretare”, prevedea ca un interpret să cânte o piesa cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o primă audiţie. Pe 29 august, Alexandra Canareica se prezintă în concurs cu piesele “Anii mei” (Petre Magdin/Eugen Dumitru, lansată de Mirela Voiculescu Fugaru) şi “Pentru că tu exişti” (Jolt Kerestely/Dumitru Popescu-Chiselet), cea din urmă prezentată în primă audiţie. Pe 01 septembrie, în cadrul Galei Laureaţilor, este distinsă cu Premiul Criticii oferit de ATM (Asociaţia Oamenilor de Artă din Instituţiile Tetrale şi Muzicale din România).

Prezentator a fost Octavian Ursulescu iar juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” a fost prezidat de Arta Florescu, artistă a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti).

Laureaţii secţiunii “Interpretare” au fost (în ordinea importanţei premiilor): Gabriel Alexandrescu (Marele Premiu), Simona Florescu (Marele Premiu), Silvia Dumitrescu (Premiul CC al UTC distincţie echivalentă cu Premiul I), Emilia Diţu (Premiul I), Gabriel Manea (Premiul I), Mioara Feraru, Alexandru Oros (Premiul II), Florin Balcan (Premiul III), Grup Ritmic’85 (Premiul III), Silvia Matache (Premiul de Popularitate), Dana Bartzer (Premiul Tinereţii), Alexandra Canareica (Premiul Criticii oferit de ATM), Denis Roman (Premiul Criticii oferit de ATM), Grupul “Forte” (Premiul Teatrului “Fantasio”).

Pe 07 noiembrie 1985, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, participă din nou la Festivalul şi Concursul de Muzică Uşoară “Cheia Cetăţii” de la Sibiu, unde este distinsă cu Locul II. Ca şi la ediţia precedentă, concurenţii au fost acompaniaţi de orchestra Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, condusă de Mihai Caşcaval. Locul 1 al acestei ediţii a fost câştigat de Camelia Florescu.

Începând cu 1985, este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Actualitatea Muzicală”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Delta”, „Dobrogea Nouă”, „Ecran Magazin”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Jurnalul”, „Litoral”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Sănătatea”, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna Ialomiţei”, „Tribuna Sibiului”, „Ultima oră”, etc.

Pe lângă “Simfonii în natură” (Mihai Constantinescu/Nicolae Dumitru) şi “Să cântăm azi omenirii (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru), a mai înregistrat câteva piese cunoscute din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acestea sunt: “Anii mei” (1986, Petre Magdin/Eugen Dumitru, lansată de Mirela Voiculescu Fugaru la Festivalul Mamaia’84), “A fi” (1987, Dani Constantin/Eugen Dumitru, lansată de Mihaela Oancea în decembrie 1986) şi “Nu-i o glumă” (1987, Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru, lansată de interpreta Denis Roman la Festivalul Mamaia’86).

Pe 26 mai 1986, trece cu brio prima etapă a cunoscutului concurs TV “Steaua fără nume”, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti, prezentat de Marius Ţeicu  şi realizat de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică). Ceilaţi concurenţi au fost Florina Cupşa, Valeriu Crişan, Corina Oana Mathia. Această primă etapă a concursului s-a difuzat la TVR pe 12 iulie 1986. În cadrul concursului, a interpretat cunoscuta piesă “Nu, nu mai vreau să ştiu” (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru), lansată de Mihaela Runceanu.

În perioada 1968–1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor”, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

Regulamentul concursului prevedea următoarele “Se pot prezenta tineri interpreţi de muzică uşoară din întreaga ţară, între 17 şi 25 de ani, elevi, studenţi, oameni ai muncii participanţi la Festivalul Naţional “Cântarea României”. Candidaţii vor pregăti melodii de muzică uşoară românească şi poezii din lirica românească contemporană.Informaţii suplimentare la Redacţia Emisiunilor Muzicale TV şi la comitetele judeţene pentru cultură şi educaţie.” (Revista “Teleradio”, nr. 02 din 1986).

În perioada 12–15 mai 1986, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București, participă din nou la preselecția pentru Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Au fost două etape de preselecție, pe care Alexandra Canareica le-a luat din nou cu brio. Prima cu acompaniament de pian și a doua cu acompaniament orchestral. Regulamentul pentru ediţia din 1986 a fost la fel ca cel din anul precedent.

În perioada 01–16 august 1986, toţi cei 26 de concurenţi selecţionaţi pentru Mamaia (din peste 100 prezentaţi), au urmat cursuri intensive de pregătire (interpretare muzicală, actorie, mişcare scenică) la Centrul Special de Perfecţionare a Cadrelor din Bucureşti, ce se afla pe Calea Dorobanţilor, nr. 99.

Astfel, în perioada 27–31 august 1986, la Teatrul de Vară din Mamaia, participă din nou la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Pe 28 august 1986, se prezintă în concurs cu piesele “Să cântăm azi omenirii” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru, lansată de Marina Voica) şi “Bună dimineaţa” (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru), cea din urmă prezentată în primă audiţie. Pe 31 august, în cadrul Galei Laureaţilor, este distinsă cu Premiul III la secţiunea “Interpretare”.

Festivalul s-a deschis şi închis cu piesa “E sărbătoare la Mamaia” (Cornel Fugaru/Lucian Avramescu), interpretată de toţi soliştii. Această piesă a fost un imn al Festivalului la ediţiile 1986, 1987, 1988, 1989. Prezentator a fost Octavian Ursulescu. Juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” a fost  alcătuit din (în ordinea prezentării): Arta Florescu (artista a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti), Laurenţiu Profeta (compozitor, secretar al Uniunii Compozitorilor), Elvira Cârje (solistă a Operei Române), Georgeta Stoleriu (solistă a Operei Române), Dorin Teodorescu (solist al Teatrului de Operetă din Bucureşti), Marius Ţeicu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog), Valerian Mareş (reprezentantul Comitetului Central al Uniunii Tineretului), Nicolae Tănase (directorul Casei de Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret din Buzău).

Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Mamaia’86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete ale muzicii pop/uşoare româneşti. Laureaţii ediţiei au fost (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC – distincţie echivalentă cu Premiul I), Camelia Florescu (Premiul II), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).

La sfârşitul anului 1986, începe să susţină numeroase spectacole şi turnee în Bucureşti şi în ţară.

Un astfel de turneu a avut loc în toamna anului 1988, unde Alexandra Canareica a evoluat alături de Gabriel Cotabiţă, Anca Ţurcaşiu, Giovana Georgescu (solistă din Iaşi), Octavian Ursulescu (prezentator) şi o formaţie din Iaşi. Turneul, organizat de Filmarmonica din Botoşani, s-a desfăşurat în toate marile şi micile oraşe din Moldova, artiştii dând câte două spectacole pe zi, aşa cum se obişnuia atunci. Trebuie precizat că, în acea perioada, se cânta numai live.

Un alt turneu important, care a avut loc în vara anului 1988, a fost “Tinereţe, fii prietena mea”, organizat de Centrul de Cultură din Măcin (Tulcea). Turneul, care i-a avut pe afiş pe (în ordine alfabetică) Alexandra Canareica, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan şi Daniel Iordăchioaie, a cuprins mai multe localităţi din judeţul Tulcea (Isaccea, Luncaviţa, Măcin, Tulcea).

În perioada 22–24 mai 1987, la Călărași, susține un recital la prima ediție a Festivalului Interjudețean “Flori de Mai”.

Pe 21 decembrie 1987, Alexandra Canareica (ca reprezentantă a judeţului Tulcea) şi Alina Mavrodin (ca reprezentantă a judeţului Covasna) participă la cea de-a doua etapă a concursului TV “Steaua fără nume”, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi realizat de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică). Prezentator a fost Octavian Ursulescu.

Din juriul Etapei a 2-a a concursului au făcut parte (în ordinea prezentării): Camelia Dăscălescu (compozitoare), Marius Ţeicu (compozitor, interpret), Ion Cristinoiu (compozitor), Cornel Fugaru (compozitor, interpret), Vasile Donose (compozitor şi muzicolog), Petre Mihăescu (compozitor şi dirijor), Marcel Dragomir (compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

1. O piesă la alegerea concurentului, de preferat una de ultimă oră, din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Alexandra Canareica a interpretat “Stai lângă fruntea mea” (muzica: Mircea Drăgan; versuri: Eugen Rotaru), lansată de Mirabela Dauer cu doar câteva luni mai devreme, la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’87” (26–30 august 1987).
2. Proba de dicţie. Această probă a avut loc din dorinţa de a pregăti concurenţii într-un mod multilateral: mişcare scenică, dicţie, prezenţă cât mai agreabilă. Realizatorii concursului au ales o serie de exerciţii în versuri din volumul “Arta vorbirii scenice” (Editura Didactică şi Pedagogică, 1972), scris de Sandina Stan (la data publicării volumului, şefă a catedrei “Arta şi Tehnica Vorbirii” a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti). Asemenea unui examen, biletele cu versuri au fost puse în mai multe plicuri, apoi au fost amestecate înaintea începerii concursului. Cele două concurente au trebuit să aleagă unul dintre plicuri, să extragă textul din interior şi să-l citească la microfon. Alexandra Canareica a susţinut cu brio şi această probă.
3. Proba de muzică de dans. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), un grup instrumental condus de compozitorul Dinu Giurgiu şi de Grupul Vocal “Studio B”, Alexandra Canareica a interpretat celebra piesă “Ce bine ne-nţelegem noi doi” (muzica: H. Mălineanu; versuri: Eugen Mirea), lansată de Gică Petrescu în anii’40. Pentru concurs, piesa a fost reorchestrată de Nelu Marinescu şi a beneficiat de o ilustraţie coregrafică făcută de balerini ai Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti (coregrafia: Aneta Păunescu).
4. O piesă în primă audiţie. Acompaniată de un grup instrumental condus de compozitorul Dinu Giurgiu, Alexandra Canareica a interpretat “Cât dorul este dor” (muzica: Dinu Giurgiu; text: Eugen Dumitru), piesă ce se va bucura de succes.
5. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară românească (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).
6. Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Alexandra Canareica şi Alina Mavrodin, acompaniate de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, au intepretat piesa “Pentru tine, Românie” (muzica: Dan Beizadea; text: Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu).

Atât Alexandra Canareica, cât şi Alina Mavrodin au obţinut din partea juriului de specialitate un punctaj mare, promovând astfel în etapa 03 (finala). Această a doua etapă a concursului s-a difuzat la TVR pe 30 ianuarie 1988.

În perioada septembrie 1986 – decembrie 1987, cântă la restaurantul Hotelului “Delta”, cel mai cunoscut şi popular hotel din Tulcea, situat în centrul oraşului, pe faleza Dunării.

În perioada 20 – 22 mai 1988, susţine un recital și este și membră a juriului la cea de-a 10-a ediţie a Festivalului Interjudeţean de Muzică Uşoară “Nufărul Alb” din Tulcea, desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor, reluat în acest an după o pauză de 12 ani. În perioada 2006-2012, a revenit pe scena acestui festival din oraşul natal, în calitate de prezentatoare şi membră a juriului.

Alexandra Canareica a fost prima solistă de muzică uşoară/pop din Tulcea cu un palmares aşa de bogat. Cunoscutul jurnalist Florin Silviu Ursulescu a declarat în mai 1988, în ziarul tulcean “Delta”, că:

“Alexandra Canareica a făcut nu numai cunoscut, dar a şi impus numele Tulcei în domeniul muzicii uşoare în întreaga ţară”.

Prezentatorul festivalurilor şi concursurilor de muzică uşoară, la care Alexandra Canareica a participat, a fost binecunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu. Acesta a jucat un rol important în cariera artistei. În convorbirile noastre purtate în scopul realizării acestui material, mi-a vorbit cu multă recunoştiinţă de Octavian Ursulescu, cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România. Reproduc mai jos ceea ce mi-a povestit:

Aş vrea să amintesc neapărat cât de mult a însemnat Tavi Ursulescu pentru toţi soliştii generaţiei mele – el a fost prezentatorul, îndrumatorul şi prietenul nostru – cu un sfat, o vorba de încurajare, cu recomandări către organizatori de spectacole, realizatori din TVR, el ne-a format într-un fel ca viitori oameni de scenă. Nu cred că există vreun solist care să nu fi colaborat cu el, la un moment dat şi care să nu îi datoreze un “MULŢUMESC”.

Tot în vara anului 1988, efectuează turnee pe litoral alături de cei mai în vogă artişti ai momentului cum ar fi (în ordine alfabetică): Alexandru Arşinel, Jean Constantin, Mirabela Dauer, Ştefan Hruşcă, Nae Lăzărescu, Vasile Murariu, Stela Popescu, Formaţia Romanticii, Angela Similea, Formaţia Savoy, Vasile Şeicaru.

La cumpăna dintre ani, participă şi la programul “Revelion 1989” al TVR, cu piesa “Cât dorul este dor” (Dinu Giurgiu), în cadrul rubricii “Braţ la braţ cu tinereţea”. Acest program de Revelion al TVR a fost mai deosebit prin faptul că, pe lângă numele consacrate, au fost promovaţi foarte mulţi artişti tineri.

Pe 27 martie 1989, Alexandra Canareica (ca reprezentantă a judeţului Tulcea) şi Ramona Bădescu (ca reprezentantă a judeţului Dolj) participă la cea de-a treia etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti, prezentat de Octavian Ursulescu şi realizat acum de Titus Munteanu (realizator) şi Anca Sandu (regia artistică).

Din juriul Etapei a III-a a concursului au făcut parte (în ordinea prezentării): Camelia Dăscălescu (compozitoare, preşedintele juriului), Cornel Fugaru (compozitor), Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Dumitru Moroşanu (Radio-Televiziunea Română), Dorina Drăghici (celebra interpretă din anii’40, ’50, ‘60), Dan Ardelean (compozitor şi dirijor), Lăcrămioara Logofătu (reprezentanta publicului).

Probele din concurs au fost următoarele:

1. O piesă din repertoriul propriu. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Alexandra Canareica a interpretat “Puterea mea de a fi” (muzica: Gheorghe E. Marian; versuri: Ernesto Dumitrescu, Eugen Dumitru).
2. O piesă în primă audiţie. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu) şi de Grupul Vocal “Choralis” (condus de Voicu Enăchescu), Alexandra Canareica a interpretat în primă audiţie piesa “Cu dragostea nu te juca” (muzica: Petre Găluşanu; versuri: Andreea Andrei).
3. Proba de cultură muzicală. Concurentelor li s-a indicat o bibliografie conţinând 40 de titluri. Pe ecranele de pe scenă a fost proiectată câte o înregistrare video cu un fragment dintr-o lucrare din muzica cultă. Concurentele trebuiau să indice titlul lucrării, compozitorul, precum şi interpretul şi personajul din lucrarea respectivă (“Aria Toreadorului” din opera “Carmen” de Bizet, interpretată Dan Iordăchescu).
4. O piesă de referinţă din muzica uşoară/pop românească. Din nou acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, Alexandra Canareica a interpretat “De-ai fi tu salcie/Salcia” (muzica: Horia Moculescu; text: Mihai Maximilian), ce fusese lansată în anii’70 de Mihaela Mihai.
5. Evidenţierea concurentelor a unor preocupări din domeniul cultural-artistic. Ieşind din sfera muzicii pop/uşoare, concurentele puteau aborda poezie, dans, teatru, pantomimă sau alt gen muzical. Alexandra Canareica a cântat la vioară un binecunoscut Menuet de Mozart.
6. Interpretarea unei piese cunoscute din muzica pop/uşoară, lansate într-una dintre cele mai importante competiţii de gen (Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară “Melodiile Anului”, Concursul TV “Şlagăre în devenire”, “Concursul Cîntecului Politic pentru Tineret”, etc.). Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară Radio (dirijor: Cornel Popescu), Alexandra Canareica a interpretat “Un om sentimental” (muzica: Şerban Georgescu; text: Roxana Popescu), lansată de Mădălina Manole la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1988.

Atât Alexandra Canareica, cât şi Ramona Bădescu, au obţinut 68 de puncte, amândouă fiind distinse cu Trofeul “Steaua fără nume” (punctajul minim de promovare fiind 68 de puncte). Această finală a concursului s-a transmis la TVR pe 20 mai 1989.

Cu excepţia unei singure note de 8 (acordată de Smaranda Oţeanu Bunea), Alexandra Canareica a obţinut nota 10, din partea juriului de specialitate.

Astfel, a devenit o Stea cu Nume şi, totodată, prima şi singura tulceancă care a reuşit această performanţă. În numărul din 25 mai 1989 al ziarului tulcean “Delta”, jurnalista Aneta Vladimirov a  scris:

“ Alexandra Canareica a făcut ca numele Tulcei să strălucească pe firmamentul muzicii uşoare româneşti.”

Nimeni nu ar fi crezut atunci că Alexandra Canareica şi Ramona Bădescu vor fi ultimele câştigătoare ale acestui prestigios Trofeu intitulat “Steaua fără nume”. Din păcate, după evenimentele din decembrie 1989, concursul a fost întrerupt după ce, vreme de 21 de ani, a lansat zeci de vedete.

În mai 1989, este menţionată în cartea „Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.

În perioada iulie 1989–decembrie 1990, este angajată ca solist vocal la Ansamblul Artistic “Rapsodia Română” din Bucuresti. Alături de “Rapsodia Română” efectuează numeroase spectacole şi turnee în ţară, alături de artişti precum Viorela Filip, Carmen Rădulescu şi formaţia “Roşu şi Negru”.

În perioada 15–18 august 1989, la Corabia (Olt), susține un recital la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Interjudețean “Corabia de Aur”.

Cele mai cunoscute piese lansate de Alexandra Canareica în muzica pop/uşoară românească sunt: “Bună dimineaţa” (1986, Dan Dimitriu), “Cât dorul este dor” (1987, Dinu Giurgiu), “Puterea mea de a fi” (1987, Gheorghe E. Marian).

Despre colaborarea inedită cu Doru Căplescu, care, cu puţin timp înainte de evenimentele din decembrie 1989, i-a încredințat piesa “Viața pentru toți”, Alexandra Canareica mi-a povestit următoarele:

Doamna Ioana Bogdan voia o melodie nouă pentru unul din “Albumele Duminicale” pe care le realiza în acea perioadă şi l-a rugat pe Doru să-mi scrie o melodie. Bineînţeles că pentru mine a fost ceva de genul „Wow”, pentru că era în vogă la momentul respectiv. Ne-am întâlnit, a ascultat ce pot face eu şi apoi mi-a prezentat piesa. În România, era o raritate sa folosesti un Sequencer Roland pe vremea aceea, tot negativul este făcut cu acel sequencer… Am înregistrat piesa în studioul TVR şi apoi am filmat-o… Mă bucur că este şi vocea lui Doru pe negativ.

În perioada 13–14 decembrie 1989, la Slatina (Olt), susține un recital la cea de-a 7-a ediție a Festivalului Interjudețean “Voci Tinere”.

Pe 17 decembrie 1989, participă la ultimele trei spectacole care au avut loc la Sala Polivalentă din Bucureşti, înainte de căderea regimului Ceauşescu. Aceste trei spectacole, care au avut loc orele 11, 15 şi 19, au fost organizate de  Ansamblul “Rapsodia Română” (unde artista era angajată). Protagoniştii spectacolului au fost (în ordinea de pe afiş): actorii Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Radu Gheorghe, Valentin Uritescu, Florian Pittiş şi soliştii Aura Urziceanu, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Carmen Rădulescu, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, Alexandra Canareica şi Formaţia Roşu şi Negru. Deşi nu au fost trecute pe afiş, în ultimul moment, Elena Cârstea şi Loredana Groza au participat la aceste spectacole. Prezentator a fost regretatul scriitor George Stanca.

În vara anului 1990, efectuează un nou turneu pe litoral, alături de artişti precum: Mihai Constantinescu, Gabriel Dorobanţu, Doru Octavian Dumitru, Anastasia Lazariuc.

În aceeaşi vară, timp de o lună, cântă şi la cunoscutul restaurant “Colonadelor” din Constanţa.

În iulie 1990, participă şi la seria de spectacole “Delfinii şi…muzica uşoară”, desfăşurate la Delfinariul din Constanţa, care l-au avut ca şi cap de afiş pe Mihai Constantinescu. În cadrul acestor spectacole cu totul deosebite, artista a evoluat alături de delfinii Marc (cel mai longeviv delfin care a trăit în captivitate) şi Geo şi pinguinul Teddy.

În octombrie 1990, Mihai Constantinescu îi încredinţează în primă audiţie piesa “Hai la plimbare”, pe care Alexandra Canareica a imprimat-o tot în studioul muzical al TVR. Aceasta a fost ultima sa înregistrare pentru mai bine de 20 de ani. Ca o coincidenţă, cu cinci ani mai devreme, în acelaşi studio muzical din TVR, realizase prima sa înregistrare, cu piesa “Simfonii în natură”, al cărei compozitor este tot Mihai Constantinescu.

Pe 17 decembrie 1990, interpretează “Hai la plimbare”, într-o ediție a popularei emisiuni TV “Veniţi cu noi pe programul 2” (TVR2), realizată de Mihai Tatulici.

În vara anului 1991, cântă din nou pe litoral la hotelul “Aurora” din Mamaia, alături de formaţia “Sistem”, condusă de Ion Cercel.

În perioada decembrie 1990–octombrie 1992, cu mici întreruperi, cântă şi la barul Hotelului Europolis din Tulcea.

Din păcate, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înţeleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.

Astfel, în toamna anului 1992, Alexandra Canareica a plecat să cânte, ca solist vocal profesionist, în Orientul Apropiat.

Primul contract pe care l-a avut a fost în Liban la Jounieh, unde a stat 5 luni (octombrie 1992 – martie 1993). Au urmat apoi contracte în Siria (martie 1993 – august 1996 cu mici întreruperi, apoi august – noiembrie 2003), Iordania (o lună de zile la Aman, în noiembrie – decembrie 1993, apoi decembrie 2003 – noiembrie 2004) şi Egipt (august 1996 – aprilie 2003).

În aceste ţări, a cântat în hoteluri şi localuri de 5 stele cum ar fi: Cham Palace, Sheraton Damascus şi Amir Palace Aleppo în Siria, Arena Space Amman, Marriott Dead Sea, Movenpick Dead Sea şi Radisson SAS Aqaba. în Iordania, Cairo Sheraton El Gezirah, Novotel Cairo, Sofitel Sharm-El-Sheikh, Sonesta Cairo, Movenpick Luxor în Egipt.

Cât timp a lucrat în Orientul Apropiat, a avut şansa de a colabora cu muzicieni de excepţie. O astfel de colaborare a avut loc la Damasc Sham Palace, unde a cântat alături de violonistul Karo Hayrapetyan şi fiul său, pianistul Vahagn Hayrapetyan.

Un alt moment deosebit pentru artistă a avut loc în iunie 2000, când a cântat în faţa lui Hosni Mubarak, preşedintele Egiptului în perioada 1981-2011.

În perioada 1992–2004, cât a cântat în Orientul Apropiat, a trăit în mijlocul unor evenimente istorice, într-o zonă şi o perioadă specială.

În toată această perioadă, a venit în țară doar de trei ori (în ianuarie 1996, în august 1999 și în decembrie 2000).

În 2005, urmează cursurile pentru Agent de Turism/Ghid, la Institutul Irecson.

În perioada septembrie 2006–august 2007, a lucrat ca organizator de turism.

De asemenea, în perioada septembrie 2007–septembrie 2010 (doar între lunile aprilie – octombrie/început de noiembrie), a cântat la Delta Nature Resort, un elegant şi luxos complex turistic aflat în Delta Dunării, în comuna Somova.

În perioada 2008–2011, urmează cursurile Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii “Spiru Haret” din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu brio.

Din septembrie 2008, este profesoară de canto la  departamentul Şcoala Populară de Arte şi Meserii din cadrul Centrul Cultural “Jean Bart” din Tulcea (fosta Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Tulcea înfiinţată în anul 1978, devine în anul 2010 departament de pregătire şi perfecţionare al Centrului Cultural “Jean Bart” Tulcea). Aici, artista pregăteşte zeci de tineri elevi talentaţi.

Din 2005 şi până în prezent, susţine recitaluri la numeroase evenimente din judeţul Tulcea, cum ar fi: Festivalul “Nufărul alb” din oraşul Tulcea (care, din păcate, s-a întrerupt în 2012), Zilele Oraşului Babadag (26 octombrie 2010), Zilele Culturii la Isaccea (15-16 iunie 2018), Festivalul de Pop-Rock Autohton pentru Tineret “Porto Franco” de la Sulina (Ediţia 02 din 27–28 iulie 2019, Ediţia 03 din 25–26 iulie 2020, Ediţia 04 din 17–18 iulie 2021), Zilele Orașului Sulina (15 august 2024).

În august 2011, este invitata îndrăgitului interpret Alexandru Jula în emisiunea acestuia “Jula şi prietenii”, difuzată la TV Galaţi. Această emisiune săptămânală, unde au fost invitaţi cei mai de seamă artişti ai muzicii româneşti, a avut o  audienţă de invidiat, acoperind şase judeţe şi Republica Moldova. Până la întreruperea acestei emisiuni (la începutul anului 2013), Alexandra Canareica a mai fost invitată la 3-4 ediţii.

Cu această ocazie, în perioada octombrie 2012 – iunie 2017, a participat în seria de spectacole “Alexandru Jula – Ultimul Romantic”. Cu acest spectacol, în afară de Teatrul Muzical “Nae Leonard” din Galaţi, Alexandra Canareica întreprinde turnee în toată ţara, în oraşele Arad, Bacău, Buzău, Caransebeş, Deva, Dorohoi, Gura Humorului, Iaşi, Jimbolia, Lugoj, Paşcani, Piatra Neamţ, Rădăuţi, Râmnicu Sărat, Reşiţa, Roman, Suceava, Şimleu Silvaniei, Târgu Neamţ, Timişoara. Pe afişul acestor spectacole, pe lângă Alexandru Jula, au fost prezenţi artişti precum: Gabriel Dorobanţu, Stela Enache, Marina Florea, Florin Georgescu, Jean Paler, Ileana Şipoteanu, Octavian Ursulescu (prezentator) şi…Alexandra Canareica.

Turneul “Ultimul Romantic” a fost cu totul special, şi datorită faptului că a fost un turneu cu bilete vândute, un lucru rarisim în România ultimilor 25 de ani, deoarece spectatorii românii au fost obişnuiţi cu spectacole gratuite (Zilele Oraşului, Festivalul Berii, Vinului, Recoltei, etc.). În plus, majoritatea spectacolelor s-au ţinut cu casa închisă, dovadă că muzica românească de calitate încă mai are căutare. Ultimul spectacol al acestui turneu a avut loc pe 23 iunie 2017 la Lugoj.

Din păcate, Alexandru Jula ne-a părăsit pe 3 iunie 2018, la vârsta de 84 de ani.

Legat de colaborarea cu Alexandru Jula, artista a povestit:

În ceea ce mă priveşte, tot datorită lui Octavian Ursulescu, am fost prezentată domnului Alexandru Jula, care m-a invitat de vreo 4 ori în emisiunea pe care o avea la TV Galaţi – invitaţie care reprezenta visul oricărui solist – două ore de emisie in care reuşeai să cânţi 10 piese!!! Nu am mai văzut asa ceva în România ultimelor decenii, iar la dumnealui în emisiune, ţi se oferea acest lux. Când TV Galaţi s-a închis, am continuat colaborarea cu dumnealui, străbătând ţara în lung şi în lat în diverse spectacole, alături de Gabriel Dorobanţu, Stela Enache, Marina Florea, Florin Georgescu, Ileana Şipoteanu şi, bineînţeles, Tavi Ursulescu.

Aşa că, aş dori să le multumesc din suflet acestor doi oameni minunaţi ai scenei, Octavian Ursulescu şi Alexandru Jula, pentru încrederea şi sprijinul pe care mi l-au acordat încercând să mă readucă în faţa publicului din ţară.

Pe 24 noiembrie 2011, la Teatrul “Jean Bart” din Tulcea, susţine un recital în deschiderea Concertului Extraordinar al formaţiei rock tulcene “Accent”.

Pe 29 mai 2013, a fost distinsă cu Diploma de Excelenţă “Top 10 pentru Tulcea”, decernată de Redacţia Tulcea Express “pentru întreaga activitate interpretativă desfăşurată pe scena muzicii uşoare româneşti”.

În perioada 25 – 26 octombrie 2014, susţine un recital şi face parte din juriul celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei “Te-aştept pe acelaşi drum- In Memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna (judeţul Alba). Din juriu au mai făcut parte: Corina Chiriac (preşedintele juriului), Stela Enache, Daniela Floroian (directorul Centrului de Cultură “Augustin Augustin Bena” Alba Iulia) Traian Jurchelea, Alexandru Jula. Festivalul a fost transmis şi la televiziunea locală Alba TV.

Începând cu 2012, a mai apărut în emisiuni de televiziune la TVH (2012), Litoral TV (2014), Antena 1 (2014, 2016), Etno TV (Cu Văru’ înainte – 08.03.2020), Favorit TV (Familia Favorit – 09.06.2019).

Pe 04 august 2017, revine pe scena celei de-a 50-a ediţii a Festivalului “Trofeul Tinereţii” de la Amara unde, ca şi laureată a două ediţii precedente, susţine un recital. În cadrul acestei ediţii jubiliare, se lansează şi cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” (Editura Metamorfosi, 2017), scrisă de Octavian Ursulescu, unde Alexandra Canareica, pe lângă faptul că este menţionată de mai multe ori, a scris şi nişte amintiri legate de acest festival.

Pe 27 iulie 2019, alături de Emil Laghia Project, susţine un recital la cea de-a doua ediţie a Festivalului de Pop-Rock Autohton pentru Tineret „Porto Franco” de la Sulina.

Pe data de 29 octombrie 2019, la magazinul “Muzica” din Bucureşti, Alexandra Canareica a lansat primul album din cariera sa, intitulat “Cât dorul este dor”. Albumul, produs de Casa de Discuri “Eurostar” (Producător: Paul Stîngă), conţine 9 piese din repertoriul propriu plus alte 9 coveruri din muzica pop/uşoară românească şi basarabeană.

Evenimentul a însemnat două lansări de disc, cealaltă fiind a îndrăgitei interprete Natalia Guberna, cu albumul “Nu mă-ntreba”, apărut la aceeaşi casă de discuri.

Gazda evenimentului a fost Octavian Ursulescu. La lansare au participat (în ordine alfabetică): Carmen Anton (interpretă de muzică uşoară, laureată a concursului TV “Steaua fără Nume”), Ioana Bogdan (realizator TVR, care a susţinut-o pe artistă), Maria Mitrache Bokor (coregrafă, fostă prin-balerină a Teatrului de Operetă din Bucureşti), George Cantea (interpret), Sergiu Cioiu (interpret şi actor), Dani Constantin (compozitor), Stela Enache (interpretă), Camelia Florescu (interpretă, scriitoare, bună prietenă a Alexandrei Canareica), Doina Ghiţescu (actriţă), Vasile Menzel (actor, interpret, compozitor), Aurel Moga (interpret), Irina Palade (jurnalist şi realizator Mix Tv Braşov), Ioana Sandu (interpretă), Valentina Spânu (preşedinte fondator şi manager al Asociaţiei “Credinţă-Demnitate”), Venera şi Paul Stîngă (directorii Casei de Discuri “Eurostar”), Octavian Ursulescu (jurnalist, prezentator şi gazda evenimentului, care a susţinut-o mult pe artistă) şi subsemnatul (Mircea Nicolau, jurnalist la Top Românesc).

Pe 26 iulie 2020, alături de formaţia “Euxinus”, susţine un recital la cea de-a treia ediţie a Festivalului de Pop-Rock Autohton pentru Tineret „Porto Franco” de la Sulina.

Pe 18 iulie 2021, revine cu un nou recital la cea de-a patra ediţie a Festivalului de Pop-Rock Autohton pentru Tineret „Porto Franco” de la Sulina.

După cum se vede, muzica a jucat un rol major în viaţa Alexandrei Canareica. De altfel, în CV-ul său general, artista a scris următoarele:

“Nu am regretat nici o clipă faptul că am studiat muzică, viaţa mea, datorită muzicii, a fost şi continuă să fie fascinantă”.

Echipa “Top Românesc” îi urează Alexandrei Canareica mult succes pe toate planurile.

Mai jos puteţi citi o listă cu piesele înregistrate de artistă, precum şi participările sale la diverse festivaluri şi concursuri de gen din România.

DISCOGRAFIE

Cât dorul este dor (29.10.2019, Eurostar E 1052) – CD

01. Romantică (Anatol Chiriac/Grigore Vieru)

02. Bună dimineaţa (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru)

03. Când iubirea a-nmugurit (Gheorghe E. Marian/Gheorghe E. Marian)

04. Ploaia şi noi (Vasile V. Vasilache/Flavia Buref)

05. De-ar fi să vii… (Alexandru Wilmanyi/Roxana Popescu)

06. Primăvară, primăvară (Mihai Dolgan/S. Ghimpu)

07. Habar n-ai tu (Ion Vasilescu/Ion Vasilescu, Eugen Mirea)

08. Puterea mea de a fi (Gheorghe E. Marian/Ernesto Mihăilescu, Eugen Dumitru)

09. A fi (Dani Constantin/Eugen Dumitru)

10. Cu dragostea nu te juca (Petre Găluşanu/Andreea Andrei)

11. Of, inimioară! (Edmond Deda/Harry Negrin)

12. Fericirea are chipul tău (Marcel Dragomir/Mircea Block)

13. Pe-aleea tinereţii (Petre Găluşanu/Mircea Block)

14. Aripi (Petre Găluşanu/Dan V. Dumitriu)

15. Luna (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian)

16. Cât dorul este dor (Dinu Giurgiu/Eugen Dumitru)

17. Viaţa pentru toţi (Doru Căplescu/Dan V. Dumitriu)

18. Să cântăm chitara mea! (Temistocle Popa/Mircea Block)

PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, TELEVIZIUNE SAU ALTE CASE DE DISCURI (în ordine cronologică)

Simfonii în natură (Mihai Constantinescu/Nicolae Dumitru) – 1985 (piesă lansată de Mihai Constantinescu)

Pentru că tu exişti (Jolt Kerestely/Dumitru Popescu-Chiselet) – 1985

Anii mei (Petre Magdin/Eugen Dumitru) – 1986 (piesă lansată de Mirela Voiculescu Fugaru)

Bună dimineaţa (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru) – 1986

Să cântăm azi omenirii (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) – 1986 (piesă lansată de Marina Voica)

Când iubirea a-nmugurit/În dimineaţa de april (Gheorghe E. Marian/Gheorghe E. Marian) – 1987

Puterea mea de a fi (Gheorghe E. Marian/Ernesto Mihăilescu, Eugen Dumitru) – 1987

A fi (Dani Constantin/Eugen Dumitru) – 1987 (piesă lansată de Mihaela Oancea)

Cât dorul este dor (Dinu Giurgiu/Eugen Dumitru) – 1987

Nu-i o glumă (Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru) – 1987 (piesă lansată de Denis Roman)

Ţara din suflet (Dan Stoian/Eugen Dumitru) – 1988

Pe aleea tinereţii (Petre Găluşanu/Mircea Block) – 1988

Aripi (Petre Găluşanu/Dan V. Dumitriu) – 1988

Cu dragostea nu te juca (Petre Găluşanu/Andreea Andrei) – 1989

Viaţa pentru toţi (Doru Căplescu/Dan V. Dumitriu) – 1989

Hai la plimbare (Mihai Constantinescu/Mihai Constantinescu) – 1990

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA, IALOMIŢA (1968 – )

Ediţia 16 (Grădina de Vară din Amara, 04 – 07 august 1983)

Menţiune

Ediţia 18 (Grădina de Vară din Amara, 01 – 04 august 1985)

Premiul Special al Uniunii Compozitorilor (al doilea premiu, ca importanţă)

Ediţia 50 (Grădina de Vară din Amara, 03 – 06 august 2017)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “LOTCA DE AUR”, BRĂILA

Ediţia 14 (Sala Polivalentă din Brăila, 22 – 25 septembrie 1983)

Participare în concurs

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE INTERPRETARE A MUZICII POPULARE ŞI UŞOARE ROMÂNEŞTI “STEAUA LITORALULUI”, CONSTANŢA

Ediţia 14 (Sala Sporturilor din Constanţa, 08 – 11 aprilie 1984)

Secţiunea Muzică Uşoară

Premiul II

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţia 10 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, 26 octombrie 1984)

Participare în concurs

Ediţia 11 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, 07 noiembrie 1985)

Locul II

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’85 (Teatrul de Vară din Mamaia, 28 august – 01 septembrie 1985), Ediţia 15

Secţiunea “Interpretare”

Premiul Criticii Muzicale oferit de ATM – Alexandra Canareica

“Anii mei” (m: Petre Magdin; t: Eugen Dumitru)

“Pentru că tu exişti” (m: Jolt Kerestely; t: Dumitru Popescu-Chiselet) – primă audiţie

Mamaia’86 (Teatrul de Vară din Mamaia, 27 – 31 august 1986), Ediţia 16

Secţiunea “Interpretare”

Premiul III – Alexandra Canareica

“Să cântăm azi omenirii” (m: Marius Ţeicu; t: Eugen Rotaru)

“Bună dimineaţa” (m: Dan Dimitriu; t: Eugen Rotaru) – primă audiţie

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968-1989)

Etapa 01 (Sala Radio din Bucureşti, 26 mai 1986, difuzată la TVR pe 12 iulie 1986)

Etapa 02 (Sala Radio din Bucureşti, 21 decembrie 1987, difuzată la TVR pe 30 ianuarie 1988)

Etapa 03 (Sala Radio din Bucureşti, 27 martie 1989, difuzată la TVR pe 20 mai 1989) – Trofeul “Steaua fără Nume”

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “FLORI DE MAI”, CĂLĂRAȘI (1987)

Ediţia 01 (Stadionul „Navrom” din Călărași, 22 – 24 mai 1987)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ NUFĂRUL ALB, TULCEA

Ediţia 10 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, 20 – 22 mai 1988)

Recital

Membră a Juriului

Ediţia 14 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, 08 – 10 iunie 2006)

Prezentatoare

Ediţia 17 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, 11 – 13 iunie 2009)

Prezentatoare

Ediţia 18 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, 03 – 04 iunie 2010)

Membră a Juriului

Ediţia 19 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, 26 – 27 mai 2011)

Membră a Juriului

Ediţia 20 (Piaţa Civică “Mircea cel Bătrân”, 20 – 21 septembrie 2012)

Prezentatoare

Premiul pentru Aprecierea Activității

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE INTERPRETARE A MUZICII POPULARE, UŞOARE ȘI FOLK “CORABIA DE AUR”, CORABIA, OLT

Ediţia 16 (Gradina de Vară din Corabia, 15 – 18 august 1989)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “VOCI TINERE”, SLATINA, OLT

Ediţia 07 (Centrul de Creație și Cultură “Cântarea României” pentru Tineret din Slatina, 13 – 14 decembrie 1989)

Recital

FESTIVALUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE A ROMANŢEI “TE-AŞTEPT PE ACELAŞI DRUM – IN MEMORIAM VALER PONORAN”, ZLATNA (ALBA)

Ediţia 11 (Sala de Festivităţi “Ampelum” din Zlatna, 25 – 26 octombrie 2014)

Recital

Membră a juriului

FESTIVALUL DE POP-ROCK AUTOHTON PENTRU TINERET “PORTO FRANCO”, SULINA

Ediţia 02 (în faţa sediului SCN Sulina, 27 – 28 iulie 2019)

Recital în prima zi de festival alături de Florin Laghia Project

Ediţia 03 (în faţa sediului SCN Sulina, 25 – 26 iulie 2020)

Recital în a doua zi de festival alături de formaţia “Euxinus”

Ediţia 04 (în faţa sediului SCN Sulina, 17 – 18 iulie 2021)

Recital în a doua zi de festival

 

AUTOR: MIRCEA NICOLAU