CONCURSUL TV „STEAUA FĂRĂ NUME”

18 ianuarie 202528 iulie 2025 Mircea Nicolau Niciun comentariu Steaua fara Nume, Simona Patraulea, Sorin Grigorescu, TVR

Am scris despre “Steaua fără Nume” în cadrul serialului “1989 în muzica pop românească”. La sugestia unor cititori ai siteului nostru, public istoricul acestui concurs, ca un articol de sine stătător.

Îi mulţumesc regretatei doamne Simona Patraulea (27 iulie 1931 – 14 noiembrie 2018). În 2014, interpreta Carmen Anton m-a dus la doamna Patraulea, care a avut amabilitatea să-mi povestească multe despre “Steaua fără Nume”.

Mulţumiri Corinei Chiriac, una dintre primele laureate ale “Stelei fără Nume”, pentru informaţiile oferite. De asemenea, le mulţumesc interpretelor Carmen Anton, Alexandra Canareica, Gina Pătraşcu, laureate ale Trofeului “Steaua fără Nume”, pentru informaţiile oferite. Mulţumiri şi interpretelor Anca Heroiu şi Nina Şerban, care au participat la acest concurs tv.

Am să vă întorc în timp, în anii’60, ani care au revoluţionat întreaga lume, iar România nu a făcut excepţie de la regulă. A fost o perioadă dominată de The Beatles, de Elvis, de Brigitte Bardot, de mişcarea Hippie, de şlagărele lansate la Festivalul de la San Remo, de cuplul Elizabeth Taylor-Richard Burton, de fustele mini, de spargerea tabuurilor, de curentul free cinema şi, mai ales, de cultura pop! Aceştia au fost anii în care s-au pus bazele divertismentului modern.

Deşi se afla în comunism, deci într-un regim totalitar, România a cunoscut o incredibilă dezvoltare în anii’60, chiar din ultimii ani de conducere ai lui Gheorghe Gheorghiu–Dej, dar în special în primii ani de conducere ai lui Nicolae Ceaușescu (mai ales perioada 1965–1971). România se refăcea după o perioadă destul de urâtă și tulbure. De asemenea, în iulie 1958, trupele sovietice au plecat din România și a avut loc o mică renaștere, o reîntoarcere la valorile naționale, o îmbunătățire considerabilă a nivelului de trai dar și o deschidere culturală către țările occidentale. Toate acestea se vor opri în anii’80, dar, deocamdată, în România se trăia bine.

Televiziunea Română (inaugurată în 1956) şi Radio România au pus bazele a ceea ce numim astăzi perioada de aur a divertismentului de calitate.

Casa de discuri “Electrecord”, a scos o mulţime de discuri single cu artişti în vogă de atunci.

În august 1963 se inaugurează celebrul Festival Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, după modelul celui de la San Remo. Acesta a avut o importanţă majoră în muzica pop/ușoară românească.

Până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Anul 1968 a fost extrem de important. În luna martie s-a inaugurat prima ediție a Festivalului Internațional “Cerbul de Aur” de la Brașov, Tot în 1968, în România s-au înființat numeroase festivaluri interjudețene de muzică pop/ușoară, cu scopul de a lansa interpreți. Deși festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la Radio sau Televiziune (ararerori se difuzau fragmente), acestea au avut un rol important în a descoperi și promova tinere talente, mai ales pentru artiștii din provincie, care pătrundeau mai greu la Radio sau Televiziune.

Trofeul "Steaua fără Nume", obținut de Corina Chiriac în 1970. Sursa foto: www.corinachiriac.ro — Trofeul „Steaua fără Nume”, obținut de Corina Chiriac în 1970. Sursa foto: www.corinachiriac.ro

La finele anului 1968, mai precis pe 24 decembrie, a avut loc prima ediție a concursului TV “Steaua fără Nume”.

În perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, creat şi realizat de Sorin Grigorescu (realizator) şi Simona Patraulea (redactor), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg, mai variat şi de specialitate (cu adevărat de specialitate).

“Steaua fără nume” a fost un concurs TV, nu un festival așa cum s-a mai scris eronat în presa de acum.

Tot Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea au creat și alte concursuri TV de mare succes precum “Floarea din Grădină” (echivalentul “Stelei fără Nume” pentru muzica populară), “Antena vă aparţine”, “Dialog la distanţă”, “Cu mască, fără mască” şi “Emoţii în premieră” (care a precedat “Steua fără Nume” și care s-a defășurat în 1967). De asemenea, o perioadă, cei doi s-au ocupat şi de organizarea unor importante festivaluri interjudeţene precum “Toamna Culturală Bacăuană” de la Bacău, “Lotca de Aur” de la Brăila sau Festivalul Tinereţii de la Amara (Ialomiţa).

Jurnalistul Octavian Ursulescu a scris ca atât “Steaua fără Nume”, cât şi “Şlagăre în devenire” (concurs TV unde se lansau și premiau cântece în primă audiție), au fost nişte brand-uri ale TVR.

Pe 24 decembrie 1968, a avut loc prima ediţie a concursului, iar pe 22 ianuarie 1969, după ce a parcurs toate cele trei etape, Doina Spătaru a devenit prima câştigătoare a Trofeului “Steaua fără Nume”.

Următorii câştigători, care nu mai au nevoie de nicio prezentare, au fost Cornel Constantiniu (03 februarie 1969) şi Corina Chiriac (06 aprilie 1970).

Concursul era alcătuit din trei etape. După ce concurenții parcurgeau aceste trei etape și obțineau un anume punctaj, aceștia erau distinși cu Trofeul “Steaua fără Nume”. La primele ediţii, cele trei etape se parcurgeau în doar 2-3 luni. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

De exemplu, Eva Kiss a participat la prima etapă în februarie 1973, dar a obţinut Trofeul “Steaua fără Nume” abia în februarie 1977.

Din această cauză, o bună parte dintre concurenţi nu au mai rămas să parcurgă toate etapele. Un exemplu în acest sens este Mihaela Runceanu. Pe 26 februarie 1976, aceasta a luat cu 10 pe linie prima etapă a concursului. În acelaşi an, a obţinut Trofeul Festivalului Tinereţii de la Amara şi a participat cu succes la Festivalul de la Mamaia, unde piesa interpretată de ea a obţinut Marele Premiu. Pentru că obţinuse aceste distincţii importante, Mihaela Runceanu a considerat ca nu mai are rost să mai aştepte 2-3 ani, până la etapa finală a “Stelei fără Nume”.

Interpreta Gina Pătrașcu a avut șansa de a parcurge toate cele trei etape, în doar un an și 4 luni (20 octombrie 1975 prima etapă), obținând Trofeul “Steaua fără Nume” în februarie 1977.

Trofeul "Steaua fără Nume", obținut de Gina Pătrașcu în 1977. Arhiva personală Gina Pătrașcu. — Trofeul „Steaua fără Nume”, obținut de Gina Pătrașcu în 1977. Arhiva personală Gina Pătrașcu.

Printre interpreţii care au debutat şi s-au remarcat la “Steaua fără Nume”, dar nu au rămas să parcurgă toate etapele, se numără (în ordine cronologică, în paranteză sunt trecute datele difuzării la TVR): Mira Moreno Toroimac (11 august 1969), Olimpia Panciu (o etapă, pe 22 martie 1971), Angela Stoenescu (două etape, 1971), Doina Limbăşanu (două etape, pe 27 noiembrie 1972 şi 15 februarie 1973), Nicu Pop (două etape, pe 7 iunie 1973 și 6 decembrie 1973), Aida Ianculescu (două etape, pe 06 decembrie 1973 și 25 aprilie 1974), Clara Anton Gyory (două etape, pe 11 decembrie 1972 și pe 20 octombrie 1974), George Sava (două etape, pe 23 martie 1975 şi 22 aprilie 1976), Domnica Sorescu (două etape, pe 29 aprilie 1975 şi 22 septembrie 1975, apoi a reluat etapa 2 difuzată pe 29 ianuarie 1984), Mihaela Runceanu (o etapă, pe 26 februarie 1976), Carmen Rădulescu (două etape, pe 03 decembrie 1981 şi 29 ianuarie 1984), Gabriela Sauciuc (două etape, în 1982 şi pe 29 ianuarie 1984), Eugenia Dan (două etape, în 1983 şi pe 29 ianuarie 1984), Aurel Moga (două etape, pe 30 ianuarie 1983 şi câtre sfârşitul aceluiaşi an), Oana Sârbu (două etape, pe 26 octombrie 1985 şi 15 februarie 1986), Sanda Ladoși (o etapă în 1987).

Printre ceilalți interpreți care au promovat primele două etape se numără (în ordine cronologică): Marinela Moldovan (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 15 iunie 1970), Adriana Duță (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 9 august 1972), Doina Marina (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 9 august 1972), Carmen Pătru (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 27 noiembrie 1972), Mariana Prisac (două etape,cea de-a doua a avut loc pe 30 octombrie 1972 iar pe 10 mai 1973 s-a prezentat la cea de-a treia etapă pe care nu a mai promovat-o), Luminița Procopciuc (două etape, pe 30 octombrie 1972 şi 12 aprilie 1973), Ildiko Bokor (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 06 decembrie 1973), Doina Călărașu (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 06 decembrie 1973), Cristina Goran (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 25 aprilie 1974), Marilena Șerban (două etape, cea de-a doua a avut loc pe 22 septembrie 1975), Mihaela Duțu (două etape, cea de-a doua s-a difuzat pe 3 iunie 1976), Carmen Ștefănescu (două etape, cea de-a doua s-a difuzat pe 3 iunie 1976), Silvia Matache (două etape, cea de-a doua s-a difuzat pe 29 ianuarie 1984), Elena Tudor (două etape, cea de-a doua s-a difuzat pe 29 ianuarie 1984).

În perioada decembrie 1977 – decembrie 1981, concursul a fost întrerupt. Din această cauză, Carmen Anton, care a câştigat cu brio prima etapă în 1976, a obţinut Trofeul “Stelei fără Nume” abia în 1982, când s-a reluat.

În august 1983, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia s-a reluat, după ce fusese întrerupt în iulie 1976. De data aceasta, pe lângă secţiunea Creaţie, festivalul a avut permanent şi o secţiune de Interpretare. Astfel,“Steaua fără Nume”, Festivalurile Interjudețene din țară și Festivalul de la Mamaia au devenit principalele trepte de lansare pentru tinerii interpreţi.

În 1976, s-a înființat Festival Naţional “Cântarea României”. Organizat bianual în perioada 1976–1989, acesta era deschis profesioniștilor, dar mai ales amatorilor și avea patru etape de desfășurare (de Masă, Județeană, Interjudețeană și Republicană). În scurt timp, toate concursurile și festivalurile de gen din țară, inclusiv “Steaua fără Nume” sau Festivalul Mamaia, se defășurau sub egida “Cântarea României”.

Începând cu ianuarie 1984, după moartea lui Sorin Grigorescu, “Steaua fără nume” a fost realizată de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică). Ultima ediție semnată de Sorin Grigorescu a avut loc pe 25 septembrie 1983 la Sala Sporturilor din Brăila și s-a difuzat la TVR pe 29 ianuarie 1984. A fost o Etapă 1 a concursului, la care au participat (în ordine alfabetică): Eugenia Dan (București), Silvia Matache (Constanța), Carmen Rădulescu (Bacău), Gabriela Sauciuc (Constanța), Dominca Sorescu (Prahova), Elena Tudor (Dâmbovița).

Trofeul "Steaua fără Nume", obținut de Carmen Anton în 1982. Arhiva personală Mircea Nicolau. — Trofeul „Steaua fără Nume”, obținut de Carmen Anton în 1982. Arhiva personală Mircea Nicolau.

Ultima ediție coordonată de Simona Patraulea, înainte de ieșirea la pensie, a avut loc pe 4 aprilie 1988 și s-a difuzat pe 14 mai 1988. A fost o Etapă 1 a concursului, la care au participat Florentina Dumitru (Bucureşti), Dana Popescu (Dana Dorian) (Bucureşti), Denis Ştefănescu (Tulcea). La această ediție, la proba “Duet cu o vedetă” au participat trei cunoscute interprete, colege de generaţie, care s-au lansat la “Steaua fără nume” și care , la acel moment, erau vedete incontestabile ale muzicii pop/ușoare românești: Angela Ciochină (în duet cu Denis Ştefănescu), Gina Pătraşcu (în duet cu Florentina Dumitru), Mihaela Runceanu (în duet cu Dana Dorian).

Începând cu ediția din 4 iulie 1988 (difuzată la TVR pe 24 septembrie 1988), concursul a fost realizat de Titus Munteanu (realizator) şi Anca Sandu (regia artistică). A fost o Etapă 1 a concursului, la care au participat: Anca Heroiu (Curtea de Argeş), Cristiana Pomârleanu (Tulcea), Nina Şerban (Galaţi).

Pe parcursul celor 21 de ani, au fost numeroşi prezentatori. Amintim pe Dan Deşliu (decembrie 1968 – iunie 1973), Sânziana Pop (noiembrie 1973 – aprilie 1974), Prof. Dr. Mihai Florea (octombrie 1974 – mai 1977), Silviu Gavrilă (decembrie 1977), Iurie Darie (decembrie 1981 – aprilie 1982), Liliana Moldovan și Valentin Plătăreanu (29 august 1982), Valentin Plătăreanu (august 1982 – iulie 1983), Cornel Constantiniu (fost câştigător al concursului, 29 ianuarie 1984), Marius Ţeicu (octombrie 1985 – aprilie 1987). Ultimele ediții, care au avut loc în perioada decembrie 1987 – octombrie 1989, au fost prezentate de cunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu. Acesta prezenta deja cu succes importante concursuri de muzică uşoară/pop, precum Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Concursul Anual al Melodiilor sau Concursul TV “Şlagăre în Devenire”.

De obicei, la prima etapă a concursului, una dintre probele obligatorii ale concurenților era interpretarea unei piese cu acompaniament de pian. De la început și până în 1988, acompaniamentul la pian a fost realizat de inegalabilul muzician Gerry Podogreanu. Apoi, la ultimele ediții, de către Dragoș Nedelcu.

De-a lungul timpului, cei mai severi membrii ai juriului erau criticul muzical Smaranda Oţeanu Bunea şi compozitoarea Camelia Dăscălescu.

Ramona Bădescu şi Alexandra Canareica au fost ultimele câştigătoare ale Trofeului “Steaua fără nume”, la ediția care a avut loc pe 27 martie 1989 și s-a difuzat la TVR pe 20 mai 1989.

Ultima emisiune “Steaua fără Nume” a avut loc pe 23 octombrie 1989 și s-a difuzat la TVR pe 4 noiembrie 1989. A fost din nou o Etapă 1 a concursului, la care au participat Magdalena Cuşa (Bucureşti), Marius Dragomir (Braşov), Roxana Vulpescu (Constanţa).

Trofeul "Steaua fără Nume", obținut de Alexandra Canareica în 1989. Arhiva personală Alexandra Canareica. — Trofeul „Steaua fără Nume”, obținut de Alexandra Canareica în 1989. Arhiva personală Alexandra Canareica.

În ultimii ani, probele celor trei etape erau următoarele:

ETAPA 01

1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşt cu acompaniamentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio

2. Recitarea unei poezii.

3. Interpretarea unei piese din muzica pop românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist avea de învăţat 10 piese. Juriul de specialitate alegea una.

4. Proba de duet cu un artist consacrat.

5, Interpretarea unei alte piese cunoscute din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti, cu acompaniamentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio.

ETAPA 02

1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti cu acompaniamentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio

2. O piesă în primă audiţie, scrisă special pentru concurent, cu acompanimentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio.

3. Proba de dicţie. Această probă a avut loc din dorinţa de a pregăti concurenţii într-un mod multilateral: mişcare scenică, dicţie, prezenţă cât mai agreabilă. Realizatorii concursului au ales o serie de exerciţii în versuri din volumul “Arta vorbirii scenice” (Editura Didactică şi Pedagogică, 1972), scris de Sandina Stan (la data publicării volumului, şefă a catedrei “Arta şi Tehnica Vorbirii” a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti). Asemenea unui examen, biletele cu versuri au fost puse în mai multe plicuri, apoi au fost amestecate înaintea începerii concursului. Concurenţii trebuiau să aleagă unul dintre plicuri, să extragă textul din interior şi să-l citească la microfon.

4. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară românească (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).

5. O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. La ediţia din iunie 1989, cea de-a patra probă a Etapei II a constat în interpretarea unor melodii din filme muzicale româneşti. Această probă se dădea tot cu acompaniamentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio.

6. Proba de Duet, Acompaniaţi de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, cei doi concurenţi trebuiau să cânte o piesă în duet.

ETAPA 03

1. O piesă din repertoriul propriu cu acompanimentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio.

2. O piesă în primă audiţie, scrisă special pentru concurent cu acompanimentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio şi de Grupul Vocal “Choralis”.

3. Proba de cultură muzicală. Concurenţilor li s-a indicat o bibliografie conţinând 40 de titluri. Pe ecranele de pe scenă a fost proiectată câte o înregistrare video cu un fragment dintr-o lucrare din muzica cultă. Concurenţii trebuiau să indice titlul lucrării, compozitorul, precum şi interpretul şi personajul din lucrarea respectivă.

4. O piesă de referinţă din muzica uşoară/pop românească.

5. Evidenţierea concurenţilor a unor preocupări din domeniul cultural-artistic. Ieşind din sfera muzicii pop/uşoare, concurenţii puteau aborda poezie, dans, teatru, pantomimă sau alt gen muzical.

6. Interpretarea unei piese cunoscute din muzica pop/uşoară, cu acompaniamentul Orchestrei de Muzică Uşoară Radio, lansată într-una dintre cele mai importante competiţii de gen (Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară “Melodiile Anului”, Concursul TV “Şlagăre în devenire”, “Concursul Cîntecului Politic pentru Tineret”, etc.).

În perioada decembrie 1987 – decembrie1989, au avut loc zece ediţii ale “Stelei fără nume”, care s-au desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti, au fost realizate de Anca Sandu (regia artistică), Simona Patraulea (redactor, doar la cele două ediții din 04 aprilie 1988), Titus Munteanu (realizator) iar prezentator a fost Octavian Ursulescu.

Acompaniamentul acestor ediţii a fost realizat de Orchestra Radio, condusă de Cornel Popescu şi Ion Cristinoiu (cel din urmă, la ultimele două ediţii), precum şi de Grupul Vocal „Choralis”, condus de Voicu Enăchescu sau Grupul Vocal “Studio B”.

Sala Radio – 21 decembrie 1987 (30 ianuarie 1988, data difuzării la TVR) – Etapa 02

Prezentator: Octavian Ursulescu

Concurenţi: Alexandra Canareica (Tulcea), Alina Mavrodin (Dâmboviţa, care a promovat cu punctaj maxim de 70 de puncte)

Ambele concurente au promovat în Etapa 3 (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte).

Juriu (în ordinea prezentării): Camelia Dăscălescu (compozitoare), Marius Ţeicu (compozitor, interpret), Ion Cristinoiu (compozitor), Cornel Fugaru (compozitor, interpret), Vasile Donose (compozitor şi muzicolog), Petre Mihăescu (compozitor şi dirijor), Marcel Dragomir (compozitor).

Sala Radio – 21 decembrie 1987 (a avut loc în aceeași zi cu ediția de mai sus, dar nu am găsit data difuzării la TVR) – Etapa 03 (filmată în aceeași seară cu ediția de mai sus)

Prezentator: Octavian Ursulescu

Concurenţi: Loredana Groza (Onești), Florin Balcan (București)

Ambii concurenți au obținut Trofeul “Steaua fără Nume”.

Sala Radio – 04 aprilie 1988 (14 mai 1988, data difuzării la TVR) – Etapa 01

Ultima ediţie realizată de Simona Patraulea (redactor) şi Anca Sandu (regia artistică)