EVA KISS ŞI ANOTIMPUL SPERANŢELOR

Sincere mulţumiri doamnei Eva Kiss, care mi-a pus la dispoziţie întreaga sa arhivă cu materiale şi a avut răbdarea să-mi răspundă la multe întrebări.

O să vă întorc iar inapoi în timp, în anii’70-’80. Deşi trăiam într-un regim totalitar, divertismentul românesc din acea perioadă era de calitate. Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România exista un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Aşa cum am mai scris şi în alte materiale, muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început încă din prima parte a anilor’90.

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României într-un timp foarte scurt şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’70-’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989.

Eva Kiss azi.
Eva Kiss azi.

Printre artiştii îndrăgiţi din acea perioadă face parte şi Eva Kiss, cea care a lăsat în istoria muzicii pop româneşti piese de mare succes precum “Anotimpul speranţelor” (1981, Ionel Tudor), “Acele veri ale iubirii” (1985, Camelia Dăscălescu), “Tăcutele iubiri” (1986, Jolt Kerestely), “Să alergăm prin ploaie” (1987, Cornel Fugaru), “Puterea dragostei” (1988, Cover Jennifer Rush) şi nu numai.

Eva Ileana Kiss s-a născut pe 31 martie 1953 la Bucureşti. Tatăl., Gheorghe Kiss lucra ca redactor şef  la secţia de limba maghiară de la Casa Presei din Bucureşti (pe atunci, Casa Scânteii). Mama, Ileana, avea pregătire în domeniul sanitar, dar a rămas casnică pentru a-şi creşte cei patru copii. Eva Kiss a mai avut trei fraţi: Alexandru, Peter şi Gheorghe. În momentul realizării acestui material, din păcate, mai trăieşte doar Gheorghe Kiss.

În decembrie 1960, pe când avea doar 7 ani, Gheorghe Kiss, tatăl ei, moare la numai 32 de ani, în urma unei afecţiuni de rinichi. Din acest motiv, Ileana Kiss se mută cu cei patru copii la Tărgu Mureş (judeţul Mureş).

În perioada 1960-1968, Eva Kiss urmează cursurile Şcolii Generale “Unirea” din Târgu Mureş (în prezent Colegiul “Unirea”) la secţia de Limba Română.

În perioada 1968-1970, urmează claselele IX şi X la Liceul Pedagogic din Tărgu Mureş.

Apoi, în perioada 1970-1972, urmează clasele XI şi XII la secţia Seral a Liceului Alexandru Papiu Ilarian din acelaşi oraş, unde susţine şi examenul de Bacalaureat.

Eva Kiss a cântat de mic copil. Îi plăcea să fie acultată şi aplaudată. Tatăl său o poreclise “mica privighetoare”.

În anii'80.
În anii’80.

Ajunsă la Târgu Mureş, a întrat în grupa de dansuri populare a Ansamblului Pionierilor. În iarna anului 1964, alături de acest Ansamblu, pleacă într-o tabară din Homorod (Braşov), unde, la serbarea din noaptea de Revelion, urcă pentru prima dată pe scenă, ca şi interpretă. Revenită acasă, se mută de la dansuri la cor, unde, la scurt timp, primeşte primele partituri solo. După ceva timp, este cooptată ca interpretă de muzică uşoară în orchestra de muzică uşoară condusă de Nagy Laszlo, de la Casa de Cultură a Sandicatelor din Târgu Mureş.

Începând cu 1967, la numai 14 ani, participă la diverse competiţii şi manifestări locale de amatori, cum ar fi Concursul Formaţiilor Artistice de Amatori, Concursul Cultural-Artistic al Elevilor, Festivalul de Muzică Uşoară “Nufărul” din Reci (judeţul Covasna) sau Festivalul Naţional al Artei Studenţeşti de la Timişoara. În cadrul acestor manifestări, pe care le găsiţi listate mai jos, este distinsă cu premii şi se face remarcată.

Pe 27 august 1967, tot la 14 ani, debutează la Televiziunea Română, la o ediţie a popularei emisiuni “Dialog la distanţă”, unde au participat regiunile Maramureş şi Mureş-Autonomă Maghiară. Transmisiunea a avut loc de la Oradea şi Cluj. Eva Kiss a evoluat la Cluj, unde prezentator a fost actorul Ion Besoiu. Emisiunea s-a transmis în direct iar artista a fost foarte emoţionată. În plus, în ultimul moment, comisia de vizionare a schimbat textul piesei pe care a interpretat-o.

Pe 28 decembrie 1969, apare din nou la TVR, de data aceasta la Emisiunea în Limba Maghiară, realizată de Alexandru Căpuşneac, ce a avut loc la Bucureşti. În anii’70 şi ’80, a mai apărut la această emisiune fiind invitată de Alexandru Căpuşneac sau Zoltan Boroş.

În 1970, obţine Premiul III, la egalitate cu Stela Enache (aflată şi ea la debut) la Festivalul Naţional al Artei Studenţeşti, ce a avut loc la Timişoara.

În perioada ianuarie 1972 – mai 1975, este angajată ca interpretă de muzică uşoară la cunoscutul reastaurant “Mureşul”, din Târgu Mureş. Tot în această perioadă, a cântat şi la barul de noapte al Hotelului Grand din Târgu Mureş.

Anul 1973 a fost unul decisiv pentru cariera sa.

În ianuarie 1973, doamna Simona Patraulea, cunoscută realizatorare TV a sunat-o să o întrebe dacă doreşte să participe la celebrul concursul TV “Steaua fără Nume”. Doamna Patraulea aflase de Eva Kiss de la nişte muzicieni de la restaurantul “Mureşul”.

Alături de realizatoarele TV Simona Patraulea şi Nicoleta Păun.
Alături de realizatoarele TV Simona Patraulea şi Nicoleta Păun.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru, s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 2 şi 4 ani).

Ajunsă la Bucureşti, după pregătiri şi repetiţii serioase, pe 15 februarie 1973, în studioul TVR, Eva Kiss (ca reprezentantă a oraşului Târgu Mureş), participă la prima etapă a concursului “Steaua fără Nume”, alături de Mihaela Hîrjan (Feteşti) şi Doina Limbăşanu (Braşov). Concursul a fost prezentat de Dan Deşliu şi s-a transmis în direct la TVR. Eva Kiss a trecut cu brio această primă etapă, primind din partea juriului de specialitate punctajul maxim.

În conversaţiile pe care le-am purtat în vederea realizării acestui material, artista mi-a povestit următoarele:

“Aş aminti o  întâmplare de la prima etapă a concursului “Steaua fara nume”. Eram îmbrăcată într-o rochie albă cu volănaşe. Părul era numai cârlionţi şi bucle voluminoase. Aveam şi ochelari, care îmi cam acopereau faţa. Aşa că domna Simona Patraulea mi-a spus ca, după a doua melodie cântată, să-mi scot ochelarii ca să arăt caă am şi ochi (dumneaei a spus că sunt frumoşi şi merită arătaţi). Bineînţeles că, din cauza emoţiilor, am uitat să fac ceea ce mi s-a cerut, aşa că prezentatorul emisiunii, domnul Dan Deşliu, a improvizat şi a spus că, s-a primit un telefon de la un telespectator, care m-a rugat să-mi scot ochelarii să-mi vadă ochii. De la acea întâmplare, toată lumea, şi din televiziune, dar şi dintre cei care m-au văzut la emisiune, m-au ţinut  minte ca pe “concurenta căreia i s-a cerut să-şi scoată ochelarii””.

Pe 07 iunie 1973, din nou în studioul TVR, participă la cea de-a doua etapă a a concursului “Steaua fără Nume”, pe care, de asemenea, o câştigă cu succes, luând punctajul maxim. Şi această etapă a fost prezentată tot de Dan Deşliu şi s-a transmis în direct la TVR. Eva Kiss a promovat cu brio şi etapa a doua, primind din nou punctajul maxim, din partea juriului de specialitate. În concurs au mai evoluat Marcel Marcela (Botoşani) şi Nicu Pop (Bucureşti), ambii, spre deosebire de Eva Kiss, erau în etapa I.

La "Orfeul de Aur" din Bulgaria!
La “Orfeul de Aur” din Bulgaria!

La prima etapă a “Stelei fără Nume”, este remarcată de marele compozitor Radu Şerban. Acesta i-a propus să prezinte la celebrul Festival de Muzică Uşoară de la Mamaia, o compoziţie a lui.

În perioada 17–22 iulie 1973, la Teatrul de Vară din Mamaia, are loc cea de-a 8-a ediţie a  Festivalui de Muzică Uşoară de la Mamaia. Până în 1983 (excepţie făcând doar ediţiile 1966, 1969, 1971), în cadrul festivalului, piesele erau prezentate în două variante de interpretare, după modelul Festivalului de la San Remo. Acest lucru a avut ca scop o mai mare obiectivitate în stabilirea aprecierilor. Eva Kiss, a prezentat în concurs două piese, ambele distinse cu premii. Acestea au fost: “O ramură spre cer” (Radu Şerban, interpretată în concurs şi de Corina Chiriac), distinsă cu Premiul Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române şi “Cântec” (Horia Moculescu, interpretată în concurs şi de Cvintetul Horia Moculescu), distinsă cu Menţiunea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.

În august 2010, Eva Kiss a povestit pe Top Românesc, amintirile sale de la prima participare la Mamaia.

“Mi-aduc aminte cu plăcere şi emoţie prima mea participare la Festivalul de la Mamaia. Aveam 20 ani şi nu-mi venea să cred că aveam şansa şi onoarea de a interpreta două melodii  a unor mari compozitori: Radu Şerban şi Horia Moculescu. Să fiu “colegă” cu cântăreţi consacraţi …mi se părea că visez. Iar, când am intrat în scen[ cu prima melodie, “O ramură spre cer”, parcă pluteam! N-am să uit niciodată acel sentiment! Primii paşi pe scena acestui festival au însemnat începutul consacrării mele în această carieră!”

Radu Şerban (ca şi majoritatea compozitorilor care au colaborat cu Eva Kiss), a fost impresionat de seriozitatea, punctualitatea, atenţia pe care o avea în a asculta îndrumările şi sfaturile, precum şi de conştiinciozitatea de a învaţa ceea ce i se cerea.

Tot în vara anului 1973, tot pe litoral, apare alături de Toma Caragiu, în filmul artistic “Nu filmăm să ne-amuzăm”, în regia lui Iulian Mihu. Această apariţie s-a datorat tot compozitorului Radu Şerban, care a realizat muzica filmului. Tot în acest film, joacă şi interpreta Angela Stoenescu, colegă de generaţie cu Eva Kiss. “Nu filmăm să ne-amuzăm”, are premiera pe 24 martie 1975, după ce a suferit o serie de modficări de către cenzura de atunci.

La sfârşitul lunii august 1973, efectuează primul turneu peste hotare în Cuba, la Havana şi Santa Clara, alături de Marina Voica, Jean Păunescu, Adrian Romcescu şi Orchestra de Estradă Radio, condusă de Cornel Popescu.

Începând cu 1973, articole cu şi despre Eva Kiss, apar în reviste şi publicaţii româneşti precum “Contemporanul”, “Dobrogea nouă”, “Femeia”, “Flacăra”, “Informaţia Bucureştiului”, “Litoral”, “Săptămâna Culturală a Capitalei”, “Scânteia Tineretului”, etc.

La Festivalul Mamaia'84, la repetitii cu Sile Dinicu.
La Festivalul Mamaia’84, la repetitii cu Sile Dinicu.

Pe 01 iunie 1975, cu ajutorul lui Simona Patraulea şi a lui Sorin Grigorescu, se angajează ca solist vocal la celebrul Teatru de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti. Cu această ocazie se stabileşte la Bucureşti.

Cu Teatrul “Constantin Tănase”, a cărui angajată va rămâne până pe 30 iunie 1981, întreprinde numeroase turnee în ţară, dar şi peste hotare. De asemenea, face parte din distribuţia spectacolelor estivale ale teatrului, ce au avut loc la celebra grădină “Boema”. Acestea au fost: “În grădina bucuriilor” (vara 1975), “Camping Boema” (vara 1977), “Boema, slăbiciunea mea” (vara 1980).

Pe 22 mai 1977, se transmite la TVR, etapa 03 (finala) a concursului “Steaua fără Nume”, prezentată de profesor dr. Mihai Florea. Concurentele din etapa finală au fost Eva Kiss (judeţul Mureş) şi Gina Pătraşcu (judeţul Hunedoara). Etapa 03 nu s-a mai transmis în direct, ci s-a înregistrat în luna februarie la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte. Iniţial, concursul trebuia transmis în martie, dar, din cauza cutremurului devastator ce a avut loc pe 4 martie 1977, s-a amânat. Din juriu au făcut parte compozitorii H. Mălineanu (preşedintele juriului), Florin Bogardo şi Horia Moculescu. În concurs, Eva Kiss a interpretat în primă audiţie “Pentru tine, omul meu iubit” (Zoltan Boroş). Atât Eva Kiss, cât şi Gina Pătraşcu au primit punctajul maxim, fiind distinse cu Trofeul “Steaua fără Nume.

Astfel, Eva Kiss a devenit o Stea cu Nume, popularitatea ei crescând semnificativ. Artista este extrem de recunoascătoare realizatoirlor Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea pentru faptul că au ajutat-o să se afirme. Pentru ea, Simona Patraulea a fost a doua mamă.

Aşa cum am menţionat mai sus, tot alături de Teatrul “Constantin Tănase”, în perioada 1976-1979, întreprinde turnee în Polonia, Rusia, Turcia, Ungaria.

In 1981, la Damasc, alături de RC's Band, condusă de Radu Constantin.
In 1981, la Damasc, alături de RC’s Band, condusă de Radu Constantin.

Turneul din Turcia, a avut între 06 aprilie şi 06 mai 1979, la Marele Music-Hall din Istambul, unde spectacolul “Super Show Bucureşti”, în regia lui Nicolae Dinescu, s-a jucat de 30 de ori. Din distribuţie au făcut parte (în ordinea prezentării pe afiş) actorii Cristina Stamate şi Alexandru Arşinel, alături de interpreţii Margareta Pâslaru, George Enache, Eva Kiss, George Bunea, cuplul comic Anton şi Romică ; baletul teatrului în coregrafia şui Sandu Feyer, cu solliştii Păstorel Ionescu şi Viorica Kiş. Decorurile şi costumele au fost concepute de Liliana Referendaru.

Tot în 1979, reprezintă România la Festivalul Internaţional “Orfeul de Aur” din Bulgaria, unde este distinsă cu Premiul pentru “Cea mai bună interpretare a unui cântec bulgăresc”. De asemenea, prezintă în concurs şi piesa “Amintiri” (Dan Ardelean).

În noiembrie 1980, reprezintă România la Festivalul Mondial al Cântecului de la Tokio, Japonia. În concurs a interpretat piesa “Vreau” (Dan Ardelean). În cadrul concursului, au mai evoluat cunoscuţi artişti internaţionali precum Kiki Dee (Marea Britanie) şi Al Bano şi Romina Power (Italia).

Începând cu 1980, devine tot mai solicitată de către compozitorii români, fiind nelipsită de la cele trei mari competiţii de muzică pop/uşoară din acea perioadă: Concursul Anual al Melodiilor (1979-1987), Concursul TV “Şlagăre în Devenire” (1980-1987), Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia (1963-2012, care se va relua în 1983, după o pauză de 7 ani). În cadrul acestor manifestări, Eva Kiss a lansat zeci de piese, multe devenind succese ale muzicii pop/uşoare româneşti. O listă detaliată cu aceste participări o puteţi găsi la finalul acestui material.

Tot din 1980, colaborează şi cu Casa de Discuri “Electrecord”. Până în prezent, apare pe un număr de peste 40 de albume colective (compilaţii).

În 1981, lansează două discuri single. Primul cu piese de Dan Ardelean, laureate la festivalurile internaţionale din Japonia şi Bulgaria unde a fost prezentă şi al doilea cu piese de Jolt Kerestely şi Ştefan Kardoş, interpretate în limba maghiară.

În 1987, lansează discul LP “Eva Kiss”, cu 10 piese de succes, pe muzica compozitorilor Dan Beizadea, Dani Constantin, Camelia Dăscălescu, Dan Dimitriu, Mihai Grigoriu, Jolt Kerestely, Temistocle Popa, Ionel Tudor.

Înregistrează pe discuri piese în limba maghiară, cum ar fi: “Idogep” (Jolt Kerestely, varianta în limba maghiară a piesei “Maşina timpului”), “Itt Van Az Osz” (Ştefan Kardoş, varianta în limba maghiară a piesei “E toamnă iar”), “Tengerparti Hajnal” (Jolt Kerestely, varianta în limba maghiară a piesei “Nostalgia mării”).

La Radioteleviziunea Română (până în 1994, TVR şi Radio România au fost fuzionate), pe lângă Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, a colaborat cu importanţi oameni de televiziune precum: Alexandru Căpuşneac, Ioana Bogdan, Eugen Dumitru, Ovidiu Dumitru, Gheorghe E.Marian, Nicolae Modreanu, Dumitru Moroşanu, Titus Munteanu, Nicoleta Păun, Florentina Satmari, Cecilia Silvestri şi, mai recent, cu Dana Armaşu, Doru Ionescu, Elise Stan. Tot la TVR, a coloborat excelent cu regizorii muzicali Zoltan Boroş, Alexandra Cepraga, Dani Constantin şi Jolt Kerestely. Toţi cei enumeraţi mai sus, se aflau, până în aprilie 1989, sub îndrumarea lui Tudor Vornicu (1926-1989), director de programe al TVR si unul dintre cei mai mari oameni de televiziune din România.

Înregistrează la Radio România, Televiziunea Română şi casa de discuri “Electrecord”. Primele înregistrări datează încă din anul 1968, la Radio Târgu-Mureş, dar, din păcate, nu au intrat în arhiva radio. În perioada 1973–1990 înregistrează peste 100 de piese.

Este solicitată de numeroşi compozitori din muzica pop/uşoară românească. A înregistrat piese compuse de (în ordine alfabetică): Dan Ardelean, Dan Beizadea, Zoltan Boroş, Dani Constantin, Radu Constantin, Toni Constantinescu, Ion Cristinoiu, Nelu Danielescu, Camelia Dăscălescu, Florentin Delmar, Dan Dimitriu, Marcel Dragomir, Marius Dumitrescu, Enrico Fanciotti, Cornel Fugaru, Decebal Gaspar, Radu Gheorghiu, Valenţiu Grigorescu, George Grigoriu, Mihai Grigoriu, Mişu Iancu, Jolt Kerestely, Ştefan Kardoş, Gheorghe E. Marian, Aurel Manolache, Cornel Meraru, Petre Mihăescu, Bujor Miscuţia, Mircea Romcescu, Dragoş Nedelcu, Ileana Toader-Necşescu, Sabin Păutza, Temistocle Popa, Dorina Popovici, Marius Popp, Mircea Romcescu, Richard Stein, Dan Stoian, Radu Şerban, Vasile Şirli, Dan Ştefănică, Jean Teodorescu, Ionel Tudor, Mihai Vanica, Vasile Veselovski.

La Festivalul Mamaia'86.
La Festivalul Mamaia’86.

Cele mai fructoase colaborări au fost cele cu Dan Beizadea şi Jolt Kerestely. Primul i-a încredinţat artistei opt piese (“Aleargă”, “Chiar dacă n-am cuvinte”, ”,“Eu te-am iubit”, “În ritmul tinereţii”, “Opresc toamna să mai stea”, “Să nu mă crezi”, “Un trecător grăbit “Tu eşti un băiat de zahăr/Când zâmbeşti eşti numai soare”). Al doilea i-a încredinţat şapte piese (“Cântec în tăcere”, “Dorul de tine”, “Jocuri de iarnă”, “Maşina timpului”, “Nostalgia mării”, “O iubire pentru amândoi”, “Tăcutele iubiri”).

Din cele peste 100 de piese înregistrate, o parte s-au bucurat de succes, fiind difuzate des atât la Radio, cât şi la TVR. Acestea au fost (în ordine cronologică): “Pentru tine, omul meu iubit” (1977, Zoltan Boroş), “Eu vă chem” (1978, Marcel Dragomir), “Amintiri” (1979, Dan Ardelean), “Vreau” (1980, Dan Ardelean), “E toamnă iar” (1980, Ştefan Kardoş), “Anotimpul speranţelor” (1981, Ionel Tudor), “Copilul meu” (1982, Ionel Tudor), “Dacă nu veneai” (1983, Dan Dimitriu), “Pentru mama mea” (1984, Dani Constantin), “Farmecul mării” (1984, Dan Stoian), “Soare” (1985, Valenţiu Grigorescu), “Cântaţi de dragoste” (1985, Dan Ştefănică), “Nu vreau să te mai pierd” (1985, Dan Dimitriu), “Tu eşti” (1985,  Zoltan Boroş), “În ritmul tinereţii” (1985, Dan Beizadea), “Acele veri ale iubirii” (1985, Camelia Dăscălescu), “Ritmul străzii” (1985, Dragoş Nedelcu), “Ne întâlnim într-un dans” (1986, Dan Stoian), “Azi te-am revăzut” (1986, Zoltan Boroş), “Pianul şi marea” (1986, Mihai Grigoriu), “Tăcutele iubiri” (1986, Jolt Kerestely), “Să nu mă crezi” (1986, Dan Beizadea), “Nu asculta” (1986, Temistocle Popa), “Să alergăm prin ploaie” (1987, Cornel Fugaru), “Eu ştiu că mă iubeşti” (1988, Marcel Dragomir), “Puterea dragostei” (1988, Cover Jennifer Rush).

Eva Kiss a mai înregistrat şi piese cunoscute din muzica pop românească, cum ar fi:  “Barcarola” (Nelu Danielescu), “Ce-ar face marea” (George Grigoriu, lansată de Margareta Pâslaru), “Prieten drag” (Radu Şerban, lansată de Pompilia Stoian), Nu te pot uita” (Nicolae Kirculescu, lansată de Dorel Livianu), “Tangoul de demult” (Gherase Dendrino, lansată de Ilinca Cerbacev), “Tu” (Vasile Veselovski, lansată de Doina Badea), “Spune-mi că mă iubeşti” (Nelu Danielescu, lansată de Ioana Radu).

Odată cu mutarea la Bucureşti, în perioada 1975-1990, cântă la cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi: “Ambasador” (restaurant), “Athenee Palace”, “Atlantic”, “Cişmigiu” (restaurant), “Continental”, “Doina”, “Intercontinental”, “Lido”, “Melody”, Modern” (restaurant), “Pescăruş” (restaurant), “Salonul Spaniol” (restaurant).

Pe litoral, cântă pentru prima dată în vara anului 1970, la restaurantul “Marea Neagră” din Mamaia.

În toamna anului 1980, pe când cânta la barul Melody din Bucureşti, care doar ce se deschisese, Eva Kiss îl cunoaşte pe muzicianul Radu Constantin. Acesta a fost chitarist şi solist vocal în trupa lui Micky Popescu, apoi în formaţia “Romanticii”, condusă de Mircea Drăgan. Ulterior, şi-a format propria orchestră. După câteva luni, acesta îi propune Evei Kiss o colaborare cu orchestra sa proprie RC’s Band, care, la acel moment, avea contracte în Siria.

Astfel, în iulie 1981, imediat după ce a participat cu succes la cea de-a 6-a ediţie a concursului “Şlagăre în Devenire” (unde a lansat “Anotimpul speranţelor”), Eva Kiss pleacă la Damasc, în Siria, unde va cânta timp de 6 luni alături de RC’s Band, condusă de Radu Constantin. Revine în ţară în ianuarie 1982. Acesta a fost motivul pentru care şi-a întrerupt activitatea la Teatrul “Tănase”.

În timpul turneului din Siria, Eva Kiss şi Radu Constantin devin un cuplu.

Eva Kiss şi Radu Constantin
Eva Kiss şi Radu Constantin

În perioada 1983-1987, cântă vara pe litoral, alături de Radu Constantin şi formaţia sa, oferind programe atractive la baruri sau restaurante de mâna întâi, cum ar fi Barul “Internaţional” din Olimp sau Barul “Melody” din Mamaia. Continuă să cânte cu aceeaşi formaţie şi la restaurante şi baruri din Bucureşti.

Din păcate, în 1984, după 17 ani de contracte în străinătate, lui Radu Constantin i s-a interzis să mai iasă din ţară.

Pe 13 februarie 1987, după trei ani de convieţuire, Eva Kiss şi Radu Constantin se căsătoresc. Naşii lor de cunununie au fost compozitorul Dan Beizadea şi soţia sa, Ani Beizadea.

Eva Kiss şi Radu Constantin au interpretat în duet piesele (în ordine cronologică): “Iarna peste lumea întreagă” (1981, Radu Şerban), “Drumul de acasă” (1985, Dragoş Nedelcu), “În ritmul tinereţii” (185, Dan Beizadea), “Ne întâlnim într-un dans” (1986,  Dan Stoian).

În 1988, Radu Constantin primeşte din nou viză pentru a pleca în Occident. Pe 29 februarie 1988, părăseşte România, plecând alături de formaţia “Cromatic” să onoreze un contract în Danemarca. La acel moment, Eva Kiss era însărcinată. Din această cauză a absentat de la Concursul Melodii’87 (11–13 martie 1988, unde cele două piese lansate de ea, selectate în concurs, au fost cântate de alţi solişti) şi din programele localurilor de pe litoral.

Tot în 1988, figurează pe coloana sonără a filmului artistic “Duminică în familie”, în regia lui Francisc Munteanu, cu piesa “Lumea e frumoasă” (Temistocle Popa). Premiera filmului are loc pe 09 mai 1988.

În vara anului 1988, înregistrează “Puterea dragostei”, varianta în limba română a cunoscutei piese “The Power of Love”, lansată de Jennifer Rush. Piesa are un mare succes. Artista este  prezentă în programul de Revelion 1989  al TVR, cu un clip al acestei piese.

În cele din urmă, Radu Constantin se stabileşte în Danemarca. Atunci, Eva Kiss a făcut cere ca să-şi urmeze soţul în străinătate. Din păcate, datorită acestui fapt, în prima parte a anului 1989, este suspendată atât la Radio, cât şi la Televiziune. Pentru cei care nu ştiu, în perioada comunistă (1944-1989), când un artist sau o personalitate reuşea să se stabilească în străinătate, acesta era interzis în România.

Cu puţin timp înainte de a fi interzisă, “Puterea dragostei” apăruse pe un disc LP colectiv cu acelaşi titlu. În momentul când s-a lansat şi caseta audio a acestui album, la câteva luni după discul LP, din cauza suspendării sale, “Puterea dragostei” apare interpretată de Geanina Olaru.

În perioada 1988-1990, a continuat să cânte în Bucureşti, la Salonul Spaniol şi la Intercontinental. În vara anului 1989, revine pe litoral, unde cântă la Barul “Paradis” din Jupiter şi la restaurantul “Marea Neagră” din Mangalia. Deşi fusese suspendată, i s-a permis să participe la câteva spectacole de muzică uşoară de pe litoral şi din Bucureşti.

Artista va fi profund recunoscătoare domnului Nicolae Bădoi (şeful localurilor “Salonul Spaniol” şi restaurantul “Doina”), care a angajat-o în perioada când a fost interzisă. Astfel a putut câştiga un salariu pentru a-şi creşte copiii.

În decembrie 1989, când dictatura Ceauşescu a fost răsturnată, Eva Kiss cânta la barul Hotelului “Intercontinental” din Bucureşti.

La începutul lunii ianuarie 1990, revine la TVR, unde filmează un frumos clip la piesa “Libertate”, o prelucrare a celebrului cor al prizonierilor “Va, pensiero”, din opera “Nabucco” de Giuseppe Verdi. La acel moment, Televiziunea Română încă era păzită de Armată şi, în timpul filmărilor, s-a pozat şi a oferit autografe soldaţilor.

După decembrie 1989, viaţa în România s-a shimbat radical. Din păcate, Radu Constantin, după ce a ieşit din azil politic, nu s-a putut întoarce în ţară, deoarece făcuse un împrumut la o bancă din Danemarca. Acest lucru s-a întamplat, deoarece făcuse rost de un apartament, pe care îl utilase cu de toate, în aşteptarea venirii familiei din România.

După evenimentele din decembrie'89, alături de soldaţi, în studiourile TVR!
După evenimentele din decembrie’89, alături de soldaţi, în studiourile TVR!

Pe 26 ianuarie 1990, Eva Kiss, împreună cu cele două fiice ale sale, părăseşte România şi ajunge în Danemarca.

Emigrarea în Danemarca a fost destul de grea, mai ales că românii de acolo erau foarte dezbinaţi. Uşor, uşor, Eva Kiss şi Radu Constantin au învăţat limba daneză şi s-au adaptat vieţii de acolo.

De 30 de ani, Eva Kiss şi Radu Constantin au o activitate foarte bogată în Danemarca. Cântă la localuri cunoscute, au fost invitaţi în diverse emisiuni de radio şi televiziune şi au participat la numeroase concerte de binefacere, inclusiv unul pentru ajutorarea copiilor străzii din Bucureşti.

Tot în Danemarca, cei doi au un studio de înregistrări, unde au editat trei CD-uri care s-au bucurat de aprecieri. De asemenea, Radu Constantin, a imprimat un CD solo cu trompeta, în colaborare cu un studio din Arhus.

În 1994, Eva Kiss şi Radu Constantin sunt distinşi cu Premiul Publicului, din partea “Hvidovre Station Center”, aceştia  fiind cei care le-au sponsorizat primul CD.

De două ori, cei doi au avut privilegiul de a cânta în faţa Regina Margareta a II-a a Danemarcei. Acesta lucru este deosebit de onorant pentru cei care locuiesc în Danemarca.

Prima dată a fost în 1997, la un eveniment caritabil, organizat de Crucea Roşie. A doua oară a fost în 2004, la o dineu organizat în Danemarca de preşedintele României de atunci, Ion Iliescu.

Din 2001, Eva Kiss revine frecvent în ţară. După 2008, alături de Radu Constantin, a apărut în numeroase emisiuni de radio şi televiziune din România.

Tot din 2008, Eva Kiss înregistrează noi piese în primă audiţie în limba română, cum ar fi: “Cântec în tăcere” (2008, Jolt Kerestely), “Drumul mi-e soartă/Sub cer coviltir” (2009, Cover), “Maşina timpului” (2009, Jolt Kerestely), “Cuvinte nespuse” (2010, Dinu Maxer), “Voi iubi iubirea” (2011, Radu Constantin), “Aşteptare” (2011, Radu Constantin).

Cu excepţia piesei “Cuvinte nespuse ”, toate textele pieselor enumerate mai sus sunt scrise de Marian Stere, realizator la Radio România Internaţional.

Piesa “Cuvinte nespuse” (Dinu Maxer), lansată în septembrie 2010, s-a bucurat de aprecieri şi a ocupat locul I  în Clasamentul lunii septembrie la Top Românesc, cel mai vechi top de muzică românească din ţară, realizat de Titus Andrei. Eva Kiss a primit din partea Top Românesc “Diploma de Escelenţă”, la categoria “Revenirea Anului 2010”.

Tot în 2010, apare într-o clip de arhivă din documentarul “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, realizat de Andrei Ujică, a cărui premieră a avut loc pe 29 octombrie 2010. În clipul respectiv, Eva Kiss interpretează piesa “Zbor de cocori” (Vasile Şirli).

Pe 24 mai 2012, la sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti, Eva Kiss lansează CD-ul “Amintiri”, apărut la Casa de Discuri “Electrecord”. Albumul cuprinde 18 piese, atât din repertoriul internaţional, cât şi din repertoriul propriu. Aranjamentul orchestral (cu excepţia piesei “Cuvinte nespuse”) aparţine lui Radu Constantin.

Coperta albumului "Tăcutele iubiri", lansat în 1987 (sursa: Discogs)
Coperta albumului “Tăcutele iubiri”, lansat în 1987 (sursa: Discogs)

Tot în perioada 2008–2012, a mai înregistrat câteva piese cunoscute din muzica pop/uşoară românească, cum ar fi: “A căzut o frunză în calea ta” (Constantin Drăghici, lansată de Constatin Drăghici), “Cred în fericirea noastră” (George Grigoriu, lansată de Doina Badea), “Nu te pot uita” (Nicolae Kirculescu, lansată de Dorel Livianu), “Spune tu, care ştii atât de multe” (Margareta Pâslaru, lansată de Margareta Pâslaru).
După cum se observă în ceea ce am scris, Eva Kiss este o artistă şi o femeie împlinită.
În momentul realizării acestui material, Eva Kiss şi Radu Constantin continuă să onoreze contracte în Danemarca. Artista este mama a trei copii: Eva (n. 1971), Andrei (n. 1980), din prima căsătorie, şi Alexandra (n. 1988). Este şi bunică a doi nepoţi: Dani Valentin (n. 2003, din partea Evei) şi Tibi Mihai (n. 2008, din partea lui Andrei).

Echipa Top Românesc îi urează Evei Kiss mult succes în continuare şi, sperăm, să o vedem cât mai des în România.

Mai jos puteţi citi filmografia, discografia, palmaresul şi participările Evei Kiss, la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale.

FILMOGRAFIE

Nu filmăm să ne-amuzăm (24.03.1975) regia: Iulian Mihu – în rolul cântăreţei

Duminică în familie (09.05.1988) regia: Francisc Munteanu – apariţie pe coloana sonoră cu piesa “Lumea e frumoasă” (muzica: Temistocle Popa)

Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu (29.10.2010) regia: Andrei Ujică apariţie ăntr-un clip de arghivă şi pe coloana sonoră cu piesa “Zbor de cocori” (muzica: Vasile Şirli; versuri: Corina Brăneanu)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI INTERNAŢIONALE

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ORFEUL DE AUR (BULGARIA)

Ediţia din 1979

Premiul I la categoria “Cea mai bună interpretare a unui cântec bulgăresc”

FESTIVALUL MONDIAL AL CÂNTECULUI W.P.S.F. DE LA TOKIO (JAPONIA)

Participare în concurs cu piesa “Vreau” (Dan Ardelean/Flavia Buref)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

CEL DE-AL VIII-LEA CONCURS AL FORMAŢIILOR ARTISTICE DE AMATORI (1967)

Faza Regională (Mureş, 1967)

Premiul I

Faza Finală (Bucureşti, 22.12.1967)

Premiul II

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “NUFĂRUL” DIN RECI, JUDEŢUL COVASNA

Ediţia 01 (28.07.1968)

Diplomă de participare

Ediţia 02 (27.07.1969)

Diplomă de participare

Ediţia 05 (22.07.1972)

Diplomă de participare

CONCURSUL CULTURAL-ARTISTIC AL ELEVILOR

Faza pe Zonă (Bucureşti, 07–08 iunie 1969)

Premiul I

Faza Republicană (Bucureşti, 12–13 iunie 1969)

Premiul I

FESTIVALUL NAŢIONAL AL ARTEI STUDENŢEŞTI (Timişoara)

Ediţia 1970

Premiul III

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME”

Etapa 01 (15.02.1973)

Etapa 02 (07.06.1973)

Etapa 03 (22.05.1977) – Trofeul “Steaua fără nume”

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963 – 2012)

Mamaia’73 (17 – 22 iulie 1973) – Ediţia 08

“Cântec” (m: Horia Moculescu; t: Eugen Rotaru) – i: Cvintetul Horia Moculescu / Eva Kiss – Menţiuni Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor

“O ramură spre cer” (m: Radu Şerban; t: Flavia Buref) – i: Corina Chiriac / Eva Kiss – Premiul Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române

Mamaia’83 (26 – 30 august 1983) – Ediţia 13

Secţiunea “Creaţie”

“E doar un vis” (m: Dan Ştefănică; t: Gina Teodorescu)

“O iubire pentru amândoi” (m: Jolt Kerestely; t: Aurel Storin)

Mamaia’84 (29 august – 02 septembrie 1984) – Ediţia 14

Secţiunea “Creaţie”

“Cântec de pace şi iubire” (m: Dan Ştefănică; t: Gina Teodorescu)

“E dorul aprins în cuvinte” (m: Dan Stoian; t: Aristide Mircea) – lucrare prezentată în afara concursului

“Farmecul mării” (m: Dan Stoian; t: Eugen Rotaru)

Mamaia’85 (28 august – 01 septembrie 1985) – Ediţia 15

Secţiunea “Creaţie”

“Acele veri ale iubirii” (m: Camelia Dăscălescu; t: Roxana Popescu) – Premiul Criticii Muzicale

“Cântaţi de dragoste” (m: Dan Ştefănică; t: Eugen Rotaru)

“Drumul de acasă” (m: Dragoş Nedelcu; t: Gina Teodorescu) – în duet cu Radu Constantin

“În ritmul tinereţii” (m: Dan Beizadea; t: Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) – în duet cu Radu Constantin

“Nu vreau să te mai pierd” (m: Dan Dimitriu; t: Eugen Rotaru)

“Tu eşti” (m: Zoltan Boroş; t: Gheorghe E. Marian)

Mamaia’86 (27 – 31 august 1986) – Ediţia 16

Secţiunea “Creaţie”

“În casa cu mulţi copii” (m: Aurel Manolache; t: Saşa Georgescu) – în duet cu Cornel Constantiniu

“Tăcutele iubiri” (m: Jolt Kerestely; t: Ovidiu Dumitru) – Premiul III

Mamaia’87 (26 – 30 august 1987) – Ediţia 17

Secţiunea “Creaţie”

“Mândria mea” (m: Vasile Veselovski; t: Aurel Storin)

Recital

CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNESCĂ MELODIILE ANULUI (1979 – 1987)

Melodii’80 (01 – 09 decembrie 1980) – Ediţia 02

“Vreau” (m: Dan Ardelean; t: Flavia Buref) – Laureată

Melodii’81 (29 ianuarie – 02 februarie 1982) – Ediţia 03

“De când şi de ce?” (m: Marius Popp; t: Eugen Rotaru)

“Iarna peste lumea intreagă” (m: Radu Şerban; t: Gheorghe Vâlcu) – în duet cu Radu Constantin

Melodii’82 (25 februarie – 02 martie 1983) – Ediţia 04

Secţiunea “Piese lansate în 1982”

“Copilul meu” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – Premiul Organizatorilor

Secţiunea “Prime audiţii”

“Povestea valsului” (m: Mişu Iancu; t: Alexandru Mandy) – Premiul Juriului

Melodii’83 (06 – 11 martie 1984) – Ediţia 05

Secţiunea “Piese lansate în 1983”

“Dacă nu veneai” (m: Dan Dimitriu; t: Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

“Povestea valsului” (m: Mişu Iancu; t: Alexandru Mandy)

Secţiunea “Prime audiţii”

“Cântec românesc” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei)

“Izvorul nostru de lumină” (m: Dan Dimitriu; t: Andreea Andrei)

“Pentru mama” (m: Dani Constantin; t: Daniela Hanciu & Nicolae Dumitru)

Melodii’84 (14 – 17 februarie 1985) – Ediţia 06

Secţiunea “Piese lansate în 1984”

“E dorul aprins de cuvinte” (m: Dan Stoian; t: Aristide Mircea) – Premiul Organizatorilor

“Nu-ntreba ce e iubirea?” (m: Dan Creimerman; t: Eugen Rotaru) – i: Eva Kiss (piesă lansată de Aura Urziceanu)

Melodii’85 (13 – 16 februarie 1986) – Ediţia 07

Secţiunea “Piese lansate în 1985”

“Acele veri ale iubirii” (m: Camelia Dăscălescu; t: Roxana Popescu)

“Cântaţi de dragoste” (m: Dan Ştefănică; t: Eugen Rotaru) – Premiul Special al Cântecului pentru Pace

“Tu eşti” (m: Zoltan Boroş; t: Gheorghe Marian)

Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”

“Ne întâlnim într-un dans” (m: Dan Stoian; t: Gerda Stoian) – în duet cu Radu Constantin

“Univers de lumină” (m: Dan Stoian; t: Eugen Rotaru)

Melodii’86 (30 ianuarie – 01 februarie 1987) – Ediţia 08

“În casa cu mulţi copii” (m: Aurel Manolache; t: Saşa Georgescu) – în duet cu Cornel Constantiniu

“Tăcutele iubiri” (m: Jolt Kerestely; t: Ovidiu Dumitru) – Laureată

Melodii’87 (11 – 13 martie 1988) – Ediţia 09

“Mândria mea” (m: Vasile Veselovski; t: Aurel Storin) – i: Gabriela Sauciuc

“Să alergăm prin ploaie” (m: Cornel Fugaru; t: Dan V. Dumitriu) – i: Mirela Voiculescu

Deşi a avut două piese în festival, Eva Kiss nu a putut participa, deoarece aştepta un copil. Piesele ei au fost intrepretate de Gabriela Sauciuc şi Mirela Voiculescu-Fugaru.

CONCURSUL TV “ŞLAGĂRE ÎN DEVENIRE” (1980 – 1987) (participările de la acest concurs au fost luate din cartea “Titus Munteanu – un lord al micului ecran” de Octavian Ursulescu, Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2017) – în paranteză este trecută data difuzării la TVR

Ediţia 05 (20 iunie 1981)

“Voi fi” (m: Mircea Romcescu; t: Diana Turconi) – Premiul de Popularitate

Ediţia 06 – Tinereţe, studenţie, sport (06 iulie 1981/18 iulie 1981, data difuzării la TVR)

“Anotimpul speranţelor” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – Premiul Juriului

“Aripi tinereţii mele” (m: Sabin Păutza; t: Victor Brătulescu)

Ediţia 09 (15 mai 1982)

“Copilul meu” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – Premiul de Popularitate

Ediţia 10 – Cântece de pace (18 iunie 1983) 

“Eu cânt lumina” (m: Decebal Gaspar; t: Adina Chivulescu)

Ediţia 12 – Melodiile Bucureştiului (26 noiembrie 1983)

“Te iubesc, drag Bucureşti” (m: Ion Cristinoiu; t: Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu)

Ediţia 13 – Ediţie specială de Anul Nou (02 ianuarie 1984)

“Un An Nou” (m: Dan Stoian; t: Dumitru Popescu Chiselet)

Ediţia 16 – Toamnă Românească (toamna 1984)

“Toamna mea” (m: Dan Beizadea; t: Aurel Storin) – în afară de concurs

Ediţia 18 (15 iunie 1985)

“Soare” (m: Valenţiu Grigorescu; t: Eugen Dumitru)

Ediţia 19 (05 iulie 1986)

“Pianul şi marea” (m: Mihai Grigoriu; t: Romeo Iorgulescu)

CONCURSUL CÂNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET

Ediţia 05 (1984)

“Ce vrea azi lumea” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru)

CONCERTUL CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ “ZBOR DE PORUMBEI” (Teatrul de Vara din Mamaia, 07 – 08 august 1982) – o singură ediţie

“Copilul meu” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – piesă prezentată în afara concursului

“Pentru pace” (m: Dan Stoian; t: Eugen Rotaru) – Premiul II

CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985 – 1989)

Ediţia 01 (30 – 31 octombrie 1985, organizată la Sala Palatului)

“Nu voi dansa” (m: Decebal Gaspar; t: Adina Ghivulescu) – în duet cu Decebal Gaspar

“Ritmul străzii” (m: Dragoş Nedelcu; t: Gina Teodorescu)

ALTE PREMII ŞI DISTINCŢII

1968 – DIPLOMA DIN PARTEA UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR (Bucureşti, 06 septembrie 1968)

2010 DIPLOMA DE EXCELENŢĂ DIN PARTEA TOP ROMÂNESC (la categoria “Revenirea Anului 2010”, întocmit de ascultătorii emisiunii “Top Românesc” – Radio România Actualităţi)

DISCOGRAFIE SOLO

Melodii de Dan Ardelean (1981, Electrecord 45-ST-EDC 10.706) – Single

Acompaniază grupul 5T

  1. Vreau (Dan Ardelean/Flavia Buref) – melodie selecţionată la Festivalul Mondial al Cântecului – W.P.S.F. – Tokio’80
  2. Amintiri (Dan Ardelean/Gina Teodorescu)

Eva Kiss (1981, Electrecord 45-ST-EDC 10.707) – Single

Acompaniază grupul 5T

  1. Idogep/Maşina timpului (Jolt Kerestely/Jozsa Erika)
  2. Itt Van Az Osz/E toamnă iar (Ştefan Kardoş/Heller Erno)

Tăcutele iubiri (1987, Electrecord ST-EDE 03298) – LP

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)
  2. Anotimpul speranţelor (Ionel Tudor/Andreea Andrei)
  3. Pianul şi marea (Mihai Grigoriu/Romeo Iorgulescu)
  4. Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu)
  5. Să nu mă crezi (Dan Beizadea/Dan Beizadea)
  6. Nu asculta (Temistocle Popa/Ovidiu Dumitru)
  7. Nu vreau să te mai pierd (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru)
  8. Pentru mama mea (Dani Constantin/Daniela Hanciu şi Nicolae Dumitru)
  9. În ritmul tinereţii (Dan Beizadea/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu)

Amintiri (2012, Electrecord EDC 1033) – CD

  1. Puterea dragostei (Jennifer Rush/Gina Teodorescu)
  2. Anotimpul speranţelor (Ionel Tudor/Andreea Andrei)
  3. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)
  4. Cuvinte nespuse (Dinu Maxer/Dinu Maxer)
  5. Everytime We Touch (P. Risavy/M. Reilly, S. MacKillop)
  6. Woman in Love (B. Gibb, R. Gibb/B. Streisand)
  7. Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu)
  8. Maşina timpului (Jolt Kerestely/Marian Stere)
  9. Plaisir d’amour (G. Boulanger/G. Boulanger)
  10. Unforgettable (I. Gordon/I. Gordon) – în duet cu Radu Constantin
  11. Don’t Cry for Me, Argentina (A.L. Webber/T. Rice)
  12. Nu te pot uita (Nicolae Kirculescu/Jack Fulga)
  13. Drumul mi-e soartă (Fr. Lehar/Marian Stere)
  14. Ave Maria (Fr. Schubert)
  15. E toamnă iar (Ştefan Kardoş/Titi Piperea)
  16. Nu vreau să te mai pierd (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru)
  17. Voi iubi iubirea (Radu Constantin/Marian Stere)
  18. You Needed Me (R. Goodrum/A. Murray)

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ STRĂINĂ

The Golden Orpheus’79 (1979, Balkanton BTA 1792) – LP  

B4. Eva Kiss – Amintiri (Dan Ardelean/Gina Teodorescu)

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ ROMÂNEASCĂ

Melodii, melodii (1980, Electrecord EDE 01670) – LP

  1. E toamnă iar (Ştefan Kardoş/Titi Piperea)

Şlagăre, şlagăre (1980, Electrecord EDE 01672) – LP

  1. Vino cu mine (Benny Anderson, Bjorn Ulaveus/Cecilia Silvestri)

Nelu Danielescu- De ce nu vii când castanii înfloresc (1981, Electrecord ST-EDE 01837) – LP

  1. Barcarola (Nelu Danielescu/ Nelu Danielescu)
  2. Spune-mi că mă iubeşti (Nelu Danielescu/ Nelu Danielescu)

Melodii de Jolt Kerestely/Kerestely Zsolt Dalaibol (1982, Electrecord, ST-EDE 01901) – LP

  1. Tengerparti Hajnal/Zorile mării (Jolt Kerestely)
  2. Idogep/Maşina timpului (Jolt Kerestely)

Melodii’82 (1) (1983, Electrecord ST-EDE 02137) – LP

  1. Copilul meu (Ionel Tudor/Andreea Andrei

Melodii’83 (1) (1984, Electrecord ST-EDE 02367) – LP

  1. Dacă nu veneai (Dan Dimitriu/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu)

Concursul Cîntecului Politic Pentru Tineret – Ediţia a -V-a 1984 (1984, Electrecord ST-EDE 02578 a/b) – LP

B8. Ce vrea azi lumea (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru)

Mamaia’84 (2) (1984, Electrecord ST EDE 02632) – LP

  1. Cântec de pace şi iubire (Dan Ştefănică/Gina Teodorescu)

Mamaia’84 (4) (1984, Electrecord ST EDE 02634) – LP

  1. E dorul aprins de cuvinte (Dan Stoian/Aristide Mircea)

Mamaia’84 (5) (1984, Electrecord ST EDE 02635) – LP

  1. Farmecul mării (Dan Stoian/Eugen Rotaru)

Melodii’84 (1) (1984, Electrecord ST EDE 02636) – LP

  1. Copilul meu, să creşti în pace (Ionel Tudor/Andreea Andrei)

O seară la discotecă – 1 (1985, Electrecord ST-EDE 02712) – LP

  1. Măi noroace (Dan Stoian/Aristide Mircea)

Mamaia’85 (1) (1985, Electrecord ST EDE 02769) – LP

  1. Cântaţi de dragoste (Dan Ştefănică/Eugen Rotaru)
  2. Drumul de acasă (Dragoş Nedelcu/Gina Teodorescu) – în duet cu Radu Constantin

Mamaia’85 (2) (1985, Electrecord ST EDE 02770) – LP

  1. Nu vreau să te mai pierd (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru)

Mamaia’85 (3) (1985, Electrecord ST EDE 02771) – LP

  1. Tu eşti (Zoltan Boroş/Gheorghe E. Marian)

Mamaia’85 (4) (1985, Electrecord ST EDE 02772) – LP

  1. Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu)

Melodii’85 (1) (1986, Electrecord ST EDE 02851) – LP

  1. Acele veri ale iubirii (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu)

Melodii’85 – Melodii de dans 2 (1986, Electrecord ST-EDE 02943) – LP

  1. Ne întâlnim într-un dans (Dan Stoian/Gerda Stoian) – în duet cu Radu Constantin

Mamaia’86 (1) (1986, Electrecord ST EDE 02991) – LP

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Mamaia’86 (4) (1986, Electrecord ST EDE 02994) – LP

  1. În casa cu mulţi copii (Aurel Manolache/Saşa Georgescu) – în duet cu Cornel Constantiniu

Melodii’86 (1) (1987, Electrecord ST EDE 03072) – LP

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Melodii’86 (2) (1987, Electrecord ST EDE 03073) – LP

  1. În casa cu mulţi copii (Aurel Manolache/Saşa Georgescu) – în duet cu Cornel Constantiniu

Mamaia’87 (1) (1987, Electrecord ST EDE 03195) – LP

  1. Mândria mea (Vasile Veselovski/Aurel Storin)

Melodii’87 (1) (1987, Electrecord ST EDE 03291) – LP

  1. Să alergăm prin ploaie (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu)

Puterea dragostei – Şlagăre (1989, Electrecord ST-EDE  03553) – LP

  1. Puterea dragostei (Repertoriu Internaţional/Gina Teodorescu)

Jolt Kerestely – Lumea de dragoste (1990, Electrecord ST-EDE 03763) – LP

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Jolt Kerestely – Tăcutele iubiri (1997, Genius CD – GCD 017, G 075) – CD & Casetă Audio

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Pentru mama mea (2001, Electrecord STC 001305) – Casetă Audio

  1. Pentru mama mea (Dani Constantin/Daniela Hanciu şi Nicolae Dumitru)

Cornel Fugaru – Fugar(u) prin lumea muzicii (2004, Casa Radio ADD 150) – 4 CD

CD4

  1. Să alergăm prin ploaie (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu)

Parada Şlagărelor 1 (2005, Electrecord, EDC 622) – CD

  1. Puterea dragostei (Repertoriu Internaţional/Gina Teodorescu)

The Best Romanian Collection (2005, C.D.S. Music NC 005) – 10 CD

CD Jolt Kerestely

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

124 Şlagăre, pe versuri de Eugen Rotaru – vol. 3 (2004, Muzica 2001 019 / 2006, Star Media Music SMM 106) – CD

  1. Cântaţi de dragoste (Dan Ştefănică/Eugen Rotaru)

124 Şlagăre, pe versuri de Eugen Rotaru – vol. 5 (2004, Muzica 2001 021 / 2006, Star Media Music SMM 106) – CD

  1. Nu vreau să te mai pierd (Dan Dimitriu/Eugen Rotaru)

124 Şlagăre, pe versuri de Eugen Rotaru – vol. 6 (2004, Muzica 2001 022 / 2006, Star Media Music SMM 106) – CD

  1. Eu ştiu că mă iubeşti (Marcel Dragomir/Eugen Rotaru)

Anotimpul Şlagărelor 3 (2008, MediaPRO Music 0042) – CD

  1. Puterea dragostei (Repertoriu Internaţional/Gina Teodorescu)
  2. Să alergăm prin ploaie (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu)

Anotimpul Şlagărelor 4 (2008, MediaPRO Music 0070) – CD

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Cântece de aur – vol. 2 (2009, Roton 4305-2) – CD 

  1. Puterea dragostei (Repertoriu Internaţional/Gina Teodorescu)

Muzică de dragoste de la “Click! Pentru femei” (2011, Roton PS 4856-2) – CD

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Mulţumesc, iubită mamă (2011, Intercont Music/Electrecord, IMCD 1367) – CD

  1. Pentru mama mea (Dani Constantin/Daniela Hanciu şi Nicolae Dumitru)

Jolt Kerestely (2014, PRO Universitaria) – 2 CD

CD2

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Discoteca – Galaxia Rompop Anii’80 (2015, Roton/Electrecord 5291-2) – CD

  1. În ritmul tinereţii (Dan Beizadea/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu

Noi…şi Muzica – Melodii pe versuri de Marian Stere (2015, Eurostar E 896) – CD

  1. Maşina timpului (Jolt Kerestely/Marian Stere)

Best of Mihai Vanica – Dragă mamă… (2016, Eurostar E 925) – CD

  1. E viaţa ta (Mihai Vanica/Gina Teodorescu)

Jolt Kerestely – “Copacul”…cu cântece, vol.2 (2018, Eurostar E 967) – CD

  1. Tăcutele iubiri (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

Share This:

Leave a Reply

Un comentariu la „EVA KISS ŞI ANOTIMPUL SPERANŢELOR

  • 9 mai 2020 la 18:01
    Permalink

    ❤️Felicitări pentru Minunata Noastră Regină Plină de Lumină❤️Doamna Eva Kiss, Sunteți O Preafrumoasa Zeița❤️O Adevărată Regina Frumoasă și Plină de Lumină❤️Adevărată Comoara a României❤️a Europei și a întregii noastre minunate Lumi❤️ducând peste tot prin lume adevăratele valori❤️O Voce Dumnezeiasca❤️Dumnezeu sa va Binecuvânteze, Frumoasă Doamnă!❤️Dumnezeu să Binecuvânteze România și Întreaga Lume!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.