FESTIVALUL DE INTERPRETARE A MUZICII UȘOARE “NUFĂRUL ALB” DIN TULCEA (1969 – 2012)

Este pentru prima dată când scriu despre un festival interjudețean. Am început lucrul în februarie 2024 și am terminat în august 2026.

Îi mulțumesc doamnei Lavinia Brînzoi, directoarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, coordonatoarea festivalului în perioada 2002–2012, pentru amablitate și pentru toate materialele pe care mi le-a pus la dispoziție. Fără ajutorul ei, acest material nu ar fi fost scris.

Îi mulțumesc interpretei și profesoarei de canto Alexandra Canareica, care m-a ajutat enorm în realizarea acestui material. Ea a fost cea care m-a pus în legătură atât cu Lavinia Brînzoi, cât și cu Elena Cernega Sandu și m-a ajutat cu numeroase informații. În anii’80, aceasta a impus Tulcea în domeniul muzicii pop/uşoare româneşti, prin participarea cu succes la câteva importante manifestări de gen (Festivalul “Trofeul Tinereții” Amara, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia sau Concursul TV “Steaua fără Nume”). În martie 2018, am scris un amplu material despre activitatea sa, pe care vă invit să-l citiți, accesând legătura de mai jos.

https://topromanesc.ro/alexandra-canareica-ultima-castigatoare-a-trofeului-steaua-fara-nume/

Îi mulțumesc pentru fotografii și informații doamnei Elena Cernega Sandu, care, în anii’70, a fost de trei ori laureată a Festivalului de Interpretare “Nufărul Alb” din Tulcea și a fost prima solistă din Tulcea care a apărut la Televiziunea Română.

Am să vă întorc în timp, în anii’60, ani care au revoluţionat întreaga lume, iar România nu a făcut excepţie de la regulă. A fost o perioadă dominată de The Beatles, Elvis, Brigitte Bardot, mişcarea Hippie, şlagărele lansate la Festivalul de la San Remo sau Eurovision, cuplul Elizabeth Taylor-Richard Burton, fustele mini, curentul Free Cinema şi, mai ales, spargerea tabuurilor și cultura Pop! Aceştia au fost anii în care s-au pus bazele divertismentului modern.

Deşi se afla într-un regim totalitar, România a cunoscut o incredibilă dezvoltare în anii’60, chiar din ultimii ani de conducere ai lui Gheorghe Gheorghiu–Dej, dar în special în primii ani de conducere ai lui Nicolae Ceaușescu (mai ales perioada 1965–1971). România se refăcea după o perioadă destul de urâtă și tulbure. În iulie 1958, trupele sovietice au plecat din România și a avut loc o mică renaștere, o reîntoarcere la valorile naționale, o îmbunătățire a nivelului de trai, dar și o deschidere culturală către țările occidentale. Toate acestea se vor opri în anii’80, dar, deocamdată, în România se trăia mai bine.

Televiziunea Română (inaugurată în 1956) şi Radio România (din 1928) au pus bazele la ceea ce numim astăzi “perioada de aur a divertismentului românesc” de calitate.

Casa de discuri “Electrecord”, singura din România în perioada 1948–1990, a scos o mulţime de discuri single sau EP cu artişti în vogă de atunci.

În august 1963, se inaugurează celebrul Festival Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, după modelul celui de la San Remo. Acesta a avut o importanţă majoră în muzica pop/ușoară românească.

Anul 1968 a fost unul extrem de important pentru divertismentul românesc. În luna martie s-a inaugurat prima ediție a Festivalului Internațional “Cerbul de Aur” de la Brașov, apoi, pe 24 decembrie 1968, a avut loc prima ediție a concursului TV “Steaua fără Nume”.

În perioada 1968–1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape.

În decembrie 1968, are loc prima ediție a Festivalului şi Concursului Tinerilor Solişti de Muzică Uşoară din Bucureşti (cunoscut şi sub numele de Bucureşti’68, care avea loc din doi in doi ani).

De asemenea, tot în decembrie 1968, are loc prima ediție a Festivalului Național de Romanțe “Crizantema de Aur” de la Târgoviște.

Din 1966, exista și Festivalul Național al Artei Studențești, defășurat din doi în doi ani, în mai multe centre universitare din România.

Începând cu 1968, în România s-au înființat numeroase festivaluri interjudețene de muzică pop/ușoară, cu scopul de a lansa interpreți. Pentru aceștia, participarea la aceste festivaluri interjudețene însemna o carte de vizită pentru concursul TV “Steaua fără nume”. Deși festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la Radio sau Televiziune (ararerori se difuzau fragmente), acestea au avut un rol important în a descoperi și promova tinere talente, mai ales pentru artiștii din provincie, care pătrundeau mai greu la Radio sau Televiziune.

În 1989, în România, existau deja peste 30 de festivaluri de acest fel, în majoritatea județelor țării, cel mai longeviv fiind Festivalul “Trofeul Tinereții” de la Amara (Ialomița), care se desfășoară anual din 1968. Unele au avut viață lungă, altele s-au întrerupt după câteva ediții. Unele s-au reluat după o pauză, altele nu. Printre festivalurile interjudețene de atunci (am pus în paranteză anul primei ediții), se numără: “Cântecul Orașului” (Râmnicu Sărat, Buzău, 1969), “Cântecul Adâncului” (Petroșani, Hunedoara, 1972), “Cheia Cetății” (Sibiu, 1975), “Constelații Vâlcene” (Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, 1972), “Corabia de Aur” (Corabia, Olt, 1974), “Cununa Rozelor” (Calafat, Dolj, 1977), “Festivalul Toamnei” (Buzău, 1968), “Floarea de Lotus” (Oradea, Bihor, 1970), “Floarea de Stâncă” (Rucăr, Argeș, 1970), “Flori de Mai” (Călărași, 1987), “Flori de Tei” (Iași, 1986), “Florile Ceahlăului” (Piatra-Neamț, Neamț, 1968), “Florile Tinereții” (Craiova, Dolj, 1975), “Glasul Primăverii” (Galați, 1969), “Jiule, pe Malul Tău” (Târgu Jiu, Gorj, 1972), “Laleaua de Aur” (Pitești, Argeș, 1985), “Lotca de Aur” (Brăila, 1970), “Luceferi de Metal” (Hunedoara, 1976), “Mărțișor Dorohoian” (Dorohoi/Botoșani, 1975), “Nufărul” (Reci, Covasna, 1968), “Portativul Tinereții” (Ilfov, Giurgiu, 1970), “Portativul Tinereții” (Timișoara, 1971), “Primăvara Băileșteană” (Băilești, Dolj, 1969), “Primăvara-n Teleorman (Ghiocelul de Aur)” (Alexandria, Teleorman, 1968), “Primul Ghiocel/Ghiocelul de Aur” (Brașov, 1969), “Retorta de Cristal” (Onești, Bacău, 1970), “Ritmurile Tinereții” (Arad, 1973), “Să Cânte Tinerețea” (Focșani, Vrancea, 1974), “Spicul de Aur” (Slatina, Olt, 1968), “Steaua Dunării” (Galați, 1981), “Steaua Litoralului” (Constanța, 1971), “Steaua Sătmarului” (Carei, Satu Mare, 1969), “Timișoara, Floare Rară” (Timișoara, 1975), “Tinerețea Buzoiană” (Buzău, 1969), “Tinerețe pe Portativ” (Cluj-Napoca, Cluj, 1968), “Toamna Culturală Băcăuană” (Bacău, 1971), “Vlăstarele Cântului” (Iași, 1986).

În 1969, la Tulcea, s-a înființat Festivalul Interjudețean de Muzică Ușoară “Nufărul Alb”. Înainte de a trece în revistă istoricul acestui festival, am să vă povestesc câte ceva despre locul unde acesta a avut loc.

După reforma administrativă din februarie 1968, județul Tulcea (sau Dobrogea de Nord) era alcătuit din cinci orașe (municipiul Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina) și 133 de sate grupate în 43 de comune. Atunci, ca și acum, este cel mai puțin populat județ din România, datorită faptului că Delta Dunării și Complexul Lagunar Razelm-Sinoe (cel mai mare sistem de lacuri din România) se află aici.

În documentarul “Tulcea. Comori ascunse”, realizat în 2013 de Inside Media Baia Mare pentru Consiliul Județean Tulcea, cu scenariul de Ioan Botiș și în regia lui Ioan Teglaș, județul este descris astfel:

“Când spui “județul Tulcea”, te gândești la Dunăre și Mare, la Deltă și lacul Razim, la Sulina și pădurea Letea, la o istorie captivantă și zbuciumată, cu succesiuni de stăpâniri, cu invazii barbare devastatoare și așezări de populații pașnice, la multiculturalitate și tradiții dintre cele mai diverse. Un peisaj etnic de o complexitate extraordinară, o limbă unică în lume, un patrimoniu de vestigii istorice fascinante și un mozaic de ecosisteme în cel mai nou pământ al Europei. (…)

Nu mai puțin spectaculos este și relieful județului Tulcea, care se caracterizează prin existența a două unități fizico-geografice distincte. Una mai înaltă, în partea central-vestică, în cadrul căreia se întâlnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul României, munții Măcinului, respectiv cel mai nou pământ al Europei, Delta Dunării. (…)

Morile de vânt au fost aduse în Europa de Cruciați, împrumutate din Orientul Apropiat. Ele au ajuns în secolul XVII și pe teritoriul României, fiind amplasate exclusiv în spațiul dobrogean. Datorită faptului că județul Tulcea are toate atuurile pentru dezvoltarea parcurilor eoliene, oferite de dealurile și colinele peste care vântul bate pe toată perioada anului, Consiliul Județean a creat premisele unor investiții majore în acest domeniu, oferind companiior interesate un pachet de facilități deosebit de atractive. (…)

Cu un potential turistic, piscicol și viticol extraordinar, sporit de valoarea mondială a Deltei, cu rezervațiile sale naturale de o valoare ecologică și estetică deosebită, județul Tulcea este un adevărat muzeu al biodiversității și muliculturalității. Tărâm fascinant, între pământ, ape și cer, parcă anume creat pentru a fi explorat și iubit, județul Tulcea vă invită să-i descoperiți comorile ascunse.”

Un alt documentar foarte interesant despre această zonă este și “Cetăți de legendă, mănăstiri și schituri din Dobrogea de Nord”, realizat de Geta Negrișanu în 2016, pentru Consiliul Județean Tulcea.

Aflat pe cele 7 coline din Dealurile Tulcei, Tulcea este, ca mărime, al doilea oraş din Dobrogea şi unul dintre cele mai vechi oraşe din România, fiind populat de circa 6000 de ani. Ca şi restul Dobrogei, în Antichitate a fost o colonie greacă, apoi romană. În Evul Mediu s-a aflat sub ocupaţie turco-tătară, apoi, în 1878, în urma Războiului de Independenţă, a redevenit parte a Regatului României.

Pe lângă faptul că este port la Dunăre şi principala poartă de acces spre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Tulcea, ca şi toată Dobrogea, este un oraş multicultural, cu tradiţii şi diversitate etnică. Comunităţi de români, turco-tătari (cea mai însemnată minoritate etnică din Dobrogea), armeni, aromâni, bulgari, evrei, germani, greci, italieni, lipoveni, rromi, ucrainieni sau unguri au trăit şi trăiesc în deplină armonie, fără conflicte etnice sau religioase.

Tulcea, își așteaptă vizitatorii cu excursii în Deltă şi plimbări pe faleza “Ivan Patzaichin” de pe malul Dunării, dar și cu alte lucruri remarcabile: Biserica Buna Vestire (una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei), Biserica Sfântul Gheorghe numită şi Biserica cu Ceas (cu una dintre cele mai frumoase catapetesme din ţară), Bustul lui Spiru Haret, Casa Avramide, Centrul Muzeal Eco-Turistic “Delta Dunării” (cu celebrul Acvariu), Catedrala Sfântul Nicolae, Hotelul Delta, Lacul Ciuperca, Mausoleul Eroilor din Regimentele 33 şi 73 Infanterie, Ansamblul Memorial “Ivan Patzaichin”, Monumentul Independenţei (una dintre principalele atracţii turistice ale Tulcei, care, datorită amplasării sale, oferă o panoramă frumoasă), Moscheea Azizie, Muzeul de Artă (fostul Palat Administrativ), Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Palatul Pescăriilor, Parcul Personalităţilor, Ruinele Cetăţii Aegyssus, Sala Polivalentă, Statuia Ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, Templul Israelit, etc.

Ca și restul României, în anii’60, Tulcea se afla în plină dezvoltare.

Casa de Cultură a Sindicatelor, inaugurată pe 23 august 1964, a fost locul de desfășurare pentru aproape toate edițiile festivalului “Nufărul Alb”. Inaugurarea acestei instituții s-a făcut cu premiera piesei “Oamenii înving” de Alexandru Voitin, în interpretarea unui colectiv de  actori amatori din Tulcea. Pe atunci, această trupă de actori amatori se numea “Teatrul Popular Tulcean” și era alcătuită din muncitori, profesori, ingineri, funcţionari, elevi. Aceștia susțineau numeroase spectacole în Tulcea, în oraşele Babadag, Isaccea, Sulina, dar și în comunele Beştepe, Izvoarele (pe atunci Filimon Sârbu), Murighiol, Mahmudia, Valea Nucarilor şi altele.

Pe 23 februarie 1968 a apărut primul număr al ziarului tulcean “Delta”. Acest ziar este principala sursa bibliografică pentru acest material, în special pentru edițiile 1969–1989. Inițial, ziarul apărea săptămânal, apoi, din 01 august 1970, a devenit cotidian, iar din 05 august 1974 a redevenit săptămânal.

În august 1969, Comitetul Județean pentru Cultură și Artă Tulcea, anunța, printr-un articol din ziarul “Delta” (semnat de V. Ion), înființarea Festivalului Interjudețean de Muzică Ușoară “Nufărul Alb” de la Tulcea.

De-a lungul timpului, s-a mai scris succint despre “Nufărul Alb” și în ziare și reviste cunoscute, cu un tiraj mare, cum ar fi: “Cutezătorii”, “Contemporanul”, “Munca” “România Liberă”, “Scânteia” și “Scânteia Tineretului”.

În 1975, Televiziunea Română a transmis fragmente din festival pe TVR1 și TVR2.

Festivalul, ca multe altele interjudețene, a evoluat în timp. Astfel, la cea de-a 8-a ediție, în 1976, regia a fost semnată de Sorin Grigorescu (realizator TVR, creatorul concursurilor TV “Steaua fără Nume” și “Floarea din grădină”) iar acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirijor: Sile Dinicu.

De-a lungul timpului, au susținut recitaluri câțiva dintre cei mai populari artiști din muzica pop/ușoară românească, dar și actori, cum ar fi (în ordine alfabetică): Dorin Anastasiu, Andra, Aurelian Andreescu, Luminița Anghel, Doina Badea, Corina, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Sergiu Cioiu, Connect-R, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Cătălin Crişan, Mirabela Dauer, Adrian Enache, Stela Enache, Marina Florea, Petre Geambaşu, Daniel Iordăchioaie, Keo, Eva Kiss, Ovidiu Komornyik, Mădălina Manole, Lucky Marinescu, Mihaela Mihai, Naarghita, Nico, George Nicolescu, Nicolae Niţescu, Mihaela Oancea, Olimpia Panciu, Amza Pellea, Gică Petrescu, Puya, Dem Rădulescu, Paula Seling, Angela Similea, Dan Spătaru, Doina Spătaru, Doru Stănculescu, Ileana Şipoteanu, Mihai Trăistariu, Alexandra Ungureanu.

De asemenea, în anii 2000, au susținut recitaluri trupe, precum: “Accent”, “Blondy”, “Crush”, “Deep Central”, “Provincialii”.

Voi menționa, în ordine alfabetică, numele jurnaliștilor ziarului “Delta” (numele cu care au semnat), care au scris cronici despre “Nufărul Alb”: Mihai Albu (1971), S. Codrin (1973), Pompiliu Comșa (1972), C. Dumitrel (1974), Nina Ivanov (1975, 1976), Ștefan Mihalcea (1970), G.R. Serafim (1970), Dorina Stan (1973), Aneta Vladimirov (1987, 1988), Gheorghe Șeitan (1989).

Festivalul a primit atât critici pozitive, cât și negative. Majoritatea le veți găsi în croncile și interviurile, realizate în Ziarul “Delta”, de jurnaliștii enumerați mai sus.

EDIŢIA 01 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 22 – 24 august 1969)

În perioada 22–24 august 1969, a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, prima ediție a Festivalului de Muzică Ușoară “Nufărul Alb”. Această primă ediție nu a fost mediatizată, deoarece a avut loc în timpul manifestărilor legate de 23 august, Ziua Națională a Românei, în perioada 1948–1989.

În august 1969, ziarul “Delta” a consemnat:

“(…) La prima sa ediție, festivalul de muzică ușoară “Nufărul Alb” din Tulcea se anunță a deveni o adevărată rampă de lansare a talentelor autentice de muzică ușoară. Arătând și buna organuzare a festivalului, noi îi urăm succese și mai mari la următoarele ediții, astfel ca “Nufărul Alb” să devină o prestigioasă tradiție”

Din cei 20 de concurenți înscriși, 10 au fost laureați. 4 dintre aceștia au fost tulceni: Cornelia Lupaşcu, Elena Burtea, Doru Iliev și Lavinia Lupașcu

Pe 22 martie 1971, George Brenner, laureatul primei ediții, avea să câștige Trofeul Concursului TV “Steaua fără Nume”.

Organizatori: Comitetul Județean Tulcea al Uniunii Tineretului, în colaborare cu Consiliul Județean al UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România)

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Naarghita (celebra interpretă româncă de muzică indiană), Gică Petrescu

Acompaniament: Orchestra Casei de Cultură din Tulcea, dirijor: Sandu Bratfanov.

Premiul I şi Titlul de Laureat al Festivalului

Cornelia Lupaşcu (Tulcea)

George Brenner (Neamţ)

Premiul II şi Titlul de Laureat al Festivalului

Elena Burtea (Tulcea)

Premiul III şi Titlul de Laureat al Festivalului

Aurel Dumitrescu (Ilfov)

Premiul UTC acordat de Comitetul Judeţean Tulcea al UTC

Constanţa Barac (Ialomiţa)

Premiul Consiliului Municipal al Sindicatelor

Ecaterina Supici (Neamţ)

Premiul “Delta”

Doru Iliev (Tulcea)

Premiul de Popularitate

Ileana Barbălată (Ilfov)

Premiul “Dunărea”, acordat de Sindicatul I.I.S. “Dunărea” Tulcea

Georgeta Ichim (Buzău)

Premiul Special al Juriului

Lavinia Lupaşcu (Tulcea)

Deoarece, în perioada august 1970–august 1973, ziarul “Delta” a apărut ca și cotidian, edițiile 1970, 1971, 1972, și 1973 au beneficiat de cronici mai detalitate.

EDIŢIA 02 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 31 iulie – 02 august 1970)

La acestă ediție, au participat 37 de concurenți din 18 de județe, cum ar fi: Argeș, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui.

Au avut loc preselecții și în orașele Babadag și Măcin, unde s-au prezentat peste 40 de concurenți din zona respectivă. Cei mai buni concurenți, prezenți la preselecție, au susținut două spectacole pe scenele căminelor culturale din Mihai Kogălniceanu (acompaniați de orchestra Casei de Cultură din Babadag) și Jijia (acompaniați de orchestra Liceului de Cultură Generală din Măcin).

Pe 26 iulie 1970, la Tulcea, a mai avut loc o preselecție, unde s-au prezentat soliști din Chilia-Veche, Mahmudia, Nufărul, Sulina, etc.

După festival, laureații au prezentat niște spectacole pe scenele căminelor culturale din județ, dar și la Casa de Cultură din Măcin.

Compozitorul Aurel Giroveanu a dedicat o piesă festivalului, intitulată “Nufărul Alb” (versuri: Dumitru Mureșan).

Tulcea a fost reprezentată de Elena Burtea, Geta Ignatenco (Căminul Cultural “Chilia Veche”, Tulcea), Lavinia Lupaşcu, Cornelia Lupaşcu, Gigi Nicolcencu (AFDJ, Sulina).

Trei concurente din Tulcea, laureate și la prima ediție a festivalului, au fost distinse cu premii.

Fragment dintr-un interviu, acordat de interpretul Ion Ulmeanu, lui G. R. Serafim pentru ziarul “Delta”.

– Ce ne-ați putea spune în legătură cu recitalul de la “Nufărul Alb”?

– Desigur, n-aș fi putut să prevăd, deși specialitatea mea de bază a fost meteorologie, atmosfersa sălii și…

– Căldura publicului.

– N-aș putea să nu spun că peste tot, aici la Tulcea, m-am simțit excelent. La acest “Nufăr Alb”, am fost chiar stimulat de tinerețea participanților (eu am deja 28 de ani), de acel farmec aparte, nelipsit începutului.

– Ce veți duce tot de aici, de la “Nufărul Alb”?

– Un nufăr alb, frumusețe, puritate și tinerețe, calități pe care, dealtfel, le-aș vrea transmise cântecelor mele”

La finalul ediției, Ștefan Mihalcea a cules niște impresii de la câțiva membrii ai juriului și participanți, care au fost publicate în “Delta”.

Dumitru Mureșan (1970, directorul Casei Județene a Creației Populare)

“Dorinței noastre de a realiza nu numai un reușit concurs de interpretare, dar și de a acorda o pondere destul de importantă creației originale, i-au răspuns tineri creatori din județele Argeș, Brăila, Mureș ș.a., unele dintre melodiile și textele acestora fiind inspirate din viața și activitatea oamenilor de pe meleagurile județului nostru, de frumuseștea peisajului Deltei Dunării.”

Gheorghe Băzăvan (1970, compozitor, membru al juriului)

“În edițiile viitoare cred că este necesar să se acorde o atenție sporită repertoriului. Mă refer la faptul că a fost restrâns, abundând în câteva melodii, care s-au repetat chiar și de șapte ori într-o seară. Plec cu convingerea că ediția a II-a a Festivalului “Nufărul Alb”, prin calitatea sa de ansamblu, a adus servicii muzicii ușoare de amatori.”

Vladimir Dudanov (redactor al emisiunilor de actualități din Direcția Muzicală a Radioteleviziunii Române, membru al juriului)

“Am avut prilejul să particip la acest festival, comparându-l cu celelalte similare din țară. Este vorba de “Florile Ceahlăului” – Piatra Neamț, “Glasul Primăverii” – Galați, un altul, recent, de la Brăila (“Lotca de Aur”, n.a.). Îndeosebi interpreții din a doua seară, printre care Lupașcu, Burtea, Durbacă și alții mi-au plăcut foarte mult și cred în posibilitățile lor de afirmare și pe scenele altor concursuri. Ne propunem ca Radioul să le puncteze periodic evoluția.”

Aurel Giroveanu (compozitor, președintele juriului)

“M-aș referi, în primul rând, la modul fericit de organizare a concursului, care, prin masivitatea participării, a adus în scenă reprezentanți selecționați din județele țării. Ei au întrunit, în cea mai mare parte, sufragiile juriului și ale publicului, ale cărui păreri, așa cum ne putem da seama, acum, la încheierea concursului, au corespuns aproape întrutotul. În aprecierile sale, juriul nu a mizat pe muzica stridentă, pe gălăgie, ci a remarcat și a promovat totodată, prim premiile acordate, sensibilitatea, personalitatea fiecăruia. Am apreciat, de asemenea, invențiile melodice și inspirația din piesele originale prezentate, dintre care două au fost premiate. Aș recomanda Casei Județene a Creației Populare (Departamentul de Cultură, n.a.) să achiziționeze și celelalte lucrări originale, care au șansa să îmbogățească repertoriul muzicii ușoare românești. Aș vrea să amintesc cu acest prilej, faptul că melodia mea, dedicată Concursului și care îi poartă numele, pe versuri de Dumitru Mureșan, care, așa cum s-a văzut, a fost bine primită de public, mi-a produs, ca oricărui autor, o emoție justificată.”

George Grigoriu (compozitor, membru al juriului)

“Manifestarea la care am participat o consider o reușită a muzicii ușoare românești, interpretată de amatori. Mă refer la cele trei compartimente, pe care le-a urmărit juriul, în mod special: nivelul artistic, organizarea și îndeplinirea obligatorie a condițiilor de participare, prevăzute de regulament. În această ambianță, surprindem faptul că nu s-a manifestat nici o clipă amatorism, în sensul peiorativ al cuvântului, ci în cel mai bun sens. Pentru noi, compozitorii, participarea la ediția a II-a a Festivalului “Nufărul Alb”, constituie un prilej de pătrundere mai adânc, în posibilitățile de care dispun interpreții amatori de muzică ușoară, în gradul de receptivitate al publicului, care ne-a impresionat în mod plăcut, un prilej totodată de relaxare spiritual și de cunoaștere a unei regiuni geografice cu un farmec inedit, care va transpare în creația noastră.”

Mișu Iancu (compozitor, membru al juriului)

“Deși nu se poate vorbi de o tradiție a “Nufărului Alb”, cred că această manifestare, prin amploarea sa, are menirea, așa cum au subliniat și ceilalți colegi, să ridice prestigiul muzicii ușoare românești de amatori. Am surprins o mare diversitate de calități interpretative, care au excelat la interpreții premiați și la cele două melodii originale premiate “Balada tânarului dobrogean” și “Noapte în gară”. Sunt convins că ele se vor bucura de o mare popularitate, de aprecierea publicului, la fiecare apariție pe scenă. Posibilitățile interpretative de care dispune județul Tulcea cred că impun înființarea pe viitor, a unei Școli Populare de Artă, cu secție de specialitate, în scopul cultivării talentelor. Îmi dau seama de necesitatea acestei instituții, ca unul care activez ca profesor la Școala Populară de Artă din București. O data înființată, m-aș bucura să sprijin activitatea ei.

Încă un amănunt, pe care aș dori să-l consemnez: mi-a plăcut orașul, aflat în plin proces de modernizare, Delta, publicul deopotrivă de sensibil, pertinent și receptiv.”

Cristian Popescu (interpret, actor, membru al juriului)

“M-a surprins nivelul artistic la care s-au prezentat aproape toți participanții. Îmi permit această apreciere, întrucât am cunoscut și alte manifestări de acest gen din țară, care, după părerea mea, nu s-au ridicat la nivelul “Nufărul Alb”.”

Doina Spătaru (interpretă, prima laureată a concursului TV “Steaua fără Nume”, a Festivalului de la Mamaia, precum și a Festivalului “Cerbul de Aur” de la Brașov)

“Cânt pentru a doua oară pe scena din Tulcea. Am fost, ca și data trecută, impresionată de public. E foarte animat, cu bun gust, civilizat, iubitor în general al muzicii bune. Despre concurs: o întrecere pasionantă, utilă, care a lansat sau reconfirmat câteva nume promițătoare. Plec cu o impresie plăcută și cu dorința de a cânta oricând pe scena din Tulcea.”

Organizatori: Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, Casa Județeană a Creației Populare, Consiliul Județean al UGSR și Comitetul Județean UTC (Uniunea Tineretului).

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Cornel Constantiniu, Petre Geambaşu, Lucky Marinescu, Doina Spătaru, Ion Ulmeanu

Acompaniament: Orchestra Casei de Cultură din Tulcea, dirijor: Sandu Bratfanov.

Juriu (selectiv): Aurel Giroveanu (compozitor, președintele juriului), Gheorghe Băzăvan (compozitor), Cristian Popescu (interpret), George Grigoriu (compozitor), Mișu Iancu (compozitor). Alături de aceștia, din juriu au făcut parte reprezentanți ai Comitetuluui Județean pentru Cultură și Artă, Consiliul Județean al UGSR, Comitetul Județean al UTC.

Premiul I şi Premiul de Interpretare şi Compoziţie

Lavinia Lupaşcu (Tulcea), pentru piesa “Noaptea în Gară”

Premiul II

Mariana Milea (Dâmboviţa, a promovat două etape ale concursului TV “Steaua fără Nume”, artistă a Teatrului de Estradă din Deva)

M. Constantin (Dolj)

Premiul III

Elena Durbacă (Brăila)

Adriana Ene (Casa de Cultură a Tineretului din Brăila)

Premiul Special al Juriului

Cornelia Lupaşcu (Tulcea)

Premiul de Popularitate

Toma Elena (Dâmboviţa)

Menţiunea I

Elena Burtea (Tulcea)

Menţiunea II

Cornelia Badiu (Galaţi)

Menţiunea III

Mioara Strejac (Casa de Cultură a Tineretului din Pitești, Argeş)

Premiul pentru Compoziţie Muzicală

Mitică (Dumitru) Lupu (Argeş). Cel care, în anii’80, avea să devină un prolific compozitor al muzicii pop/ușoare românești.

Au mai participat: Nicolae Burticel (Teleorman), Stela Frânculescu (Casa de Cultură din Turnu-Severin), Viorica Ghiță (la doar 14 ani, cea mai tânără concurentă a festivalului), Victor Trașcă (Olt), Gabriela Vasilica (Casa de Cultură a Tineretului din Brăila).

EDIŢIA 03 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 29 iulie – 01 august 1971)

La acestă ediție au participat concurenți din 18 de județe.

Tulcea a fost reprezentată de Eugenia Bordei (16 ani, elevă la Liceul Nr.2 din Tulcea), Ion Iordan (19 ani, muncitor la Întreprinderea Municipală de Gospodărie Locativă și Prestări Servicii Tulcea), Gigi Nicolicenco (18 ani, muncitor AFDJ Sulina), Lidia Pavel (Măcin), Cristian Teodorescu (19 ani, student). Doi dintre aceștia s-au numărat printre laureați.

În 1975, Eugenia Bordei a fost a doua interpretă din Tulcea, după Elena Cernega, care a apărut la Televiziunea Română. Pe 20 octombrie 1975, a participat la prima etapă a concursului TV “Steaua fără Nume”.

În timpul festivalului, atât concurenții, cât și câțiva dintre artiștii invitați în recital, au participat în spectacole, care au avut loc în mai multe localități din județ, cum ar fi: Greci, Luncavița, Măcin, Niculițel, Slava Cercheză, Sulina, Topolog. Acompaniamentul acestor spectacole a fost asigurat de orchestrele de muzică ușoară ale Caselor de Cultură din orașele Babadag și Sulina.

În iulie 1971, într-un interviu acordat jurnalistului Mihai Albu pentru Ziarul “Delta”, Marcel Săracu, președintele Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, a descris festivalul astfel:

“(…) Manifestarea își propune trei scopuri: să popularizeze muzica ușoară românească în rândul publicului din municipiul și județul nostru și să creeze o tradiție a cântecului dedicate minunatului peisaj al Deltei Dunării, meleagurilor tulcene, vieții și activității oamenilor muncii din acest colț de țară; să depisteze și să promoveze noi talente muzical-interpretative din rândul tinerilor – ceea ce presupune o creștere a nivelului interpretativ al artiștilor amatori și, în sfârșit, să stimuleze creatorii-amatori de texte și muzică ușoară. (…)

În ceea ce privește concursul de interpretare, el este deschis tuturor artiștilor vocali de muzică ușoară care activează în cadrul căminelor culturale, caselor de cultură, cluburilor sindicatelor și tineretului, ale cooperativelor meșteșugărești din întreaga țară. Nu pot participa interpreți care în edițiile precedente ale concursului s-au situat pe locul I, aceștia având dreptul să susțină, hors-concurs, câte un recital. (…)

(Concurenții, n.a.), în primul rând, să se înscrie la concurs prin comitetele județene pentru cultură și artă – respectiv municipiul București pentru concurenții din capitală, să se prezinte în concurs cu două piese de muzică ușoară veche și contemporană la alegere, și după prezentare în concurs, să susțină în comun cu alți concurenți, un spectacol organizat într-una din localitățile județului Tulcea. De asemenea, ei vor trebui să cânte acompaniați de Orchestra de Muzică Ușoară a Casei de Cultură a Sindicatelor Tulcea, neadmițându-se orchestre de acompaniament proprii – adică ale județului din care face parte concurentul.

Referitor la concursul de creație, aici pot participa toți creatorii de muzică ușoară, care nu sunt membrii ai Uniunii Compozitorilor din România, respectiv ai Uniunii Scriitorilor din țara noastră. În ceea ce privește creațiile, ele trebuie să fie lucrări originale (text și muzică) care să fie inspirate din frumusețiile peisajului Deltei Dunării, ale meleagurilor tulcene din viața și activitatea oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. De asemenea, pentru a intra în concurs, ele trebuie să aibă recomandarea Casei Creației Populare a județului respectiv, iar partiturile să fie armonizate într-o variantă care să cuprindă instrumentele: chitară (solo, armonie, bas), orgă electronică, saxofon, baterie.”

Tot Mihai Albu a mai consemnat:

“În seara când se va ridica pentru prima oară cortina, (…) scenografia și regia vor fi mult definitivate. La realizarea lor consemnăm două nume: Grigore Cuculis, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, și pictorul Ștefan Găvenea (artist plastic, o emblemă a Tulcei, fiul acuarelistului Constantin Găvenea, n.a.).

Mai trebuie consemnată, de asemenea, și munca atât de utilă și importană, care se desfășoară în culise, pentru a se asigura strălucirea de lumini a scenei. Aici notăm numele lui Ștefan Cosma (lumini), Ștefan Vasile (mașinist), Nichita Bonjug (sincronizare) și a întregului personal de deservire a Casei de Cultură a Sindicatelor, care, prin activitatea pe care o desfășoară, crează încă de la intrarea în casa de cultură, o atmosferă plăcută și plină de solicitudine față de publicul spectator.

Ora 20,30. Cortina se ridică în acordurile melodiei – semnal al festivalului. În aplauzele spectatorilor, sunt prezentați concurenții.

Scurtul răgaz al prezentării ne permite să consemnăm și decorul scenei. Fundalul este dominat de un imens nufăr alb – simblul festivalului – luminat din spate (contre–jour) cu lumină verde. În colțul din stânga, scenografia ne-a sugerat un peisaj din Deltă: prova unei bărci, stuf, o plasă de pescari. Pe lateralele scenei, de sus până jos, afișe ale festivalului. Lumina verde-albastru difuză vine de unde din spate, sugerând cadrul ambiant al Deltei.

(…) Revenită după un spectacol prezentat cu puțin timp în urmă în orașul nostru, Angela Similea a încântat publicul spectator prin frumusețea repertoriului – închinat, după cum a mărturisit chiar ea, spectatorilor tulceni – prin ținuta artistică și elevata interpretare a melodiilor prezentate, fiind răsplătită cu îndelungi și călduroase aplauze.”

În acei ani, textele pieselor erau cenzurate și controlate de către o Comisie de Cenzură a Partidului Comunist. Din această cauză, interpretul Sergiu Cioiu, artist de succes al anilor’60-’70, a întâmpinat niște probleme, atunci când, în cadrul recitalului său, a inclus “Nevasta mincinoasă”, pe versurile lui Miron Radu Paraschivescu. Deși nu au nimic împotriva “Partidului” sau “Conducerii”, versurile sunt încărcate cu simboluri erotice. Acest lucru i-a adus, atât artistului, cât și lui Marcel Săracu (președintele Comitetul Județean pentru Cultură și Artă) și Dumitru Mureșanu (directorul Casei de Creație a Județului), critici, acum hilare și chiar absurde (dar atunci, în conformitate cu cenzura impusă de unicul partid din România – PCR), scrise de Mihai Albu în Ziarul “Delta”.

“(Recitalul), a făcut notă discordantă cu însuși scopul concursului și festivalului “Nufărul Alb”, care își propune promovarea creației românești de muzică ușoară, care să cultive în rândul tineretului, dragostea față de realitățile noastre socialiste, o ținută artistică decentă, o comportare demnă, proprie omului noii noastre societăți. Or, în contrast cu aceste idealuri ale artei românești contemporane, Sergiu Cioiu a evoluat sub așteptările publicului tulcean, prezentând un repertoriu ce nu se încadra spiritului Festivalului.

Aceste carențe socotim că se datorează Comitetului Județean pentru Cultură și Artă, personal tovarășilor Marcel Săracu, președintele comitetului și Dumitru Mureșanu, directorul Casei de Creație a Județului, care nu au selectat repertoriul acestui recital.”

Ca urmare a acestor critici, Sergiu Cioiu a scris scrisoare deschisă, care a fost publicată în numărul din 31 iulie 1971 a ziarului “Delta”.

“Am fost întristat de rândurile pe care le-am citit în ziarul local “Delta”, referitoare la recitalul pe care l-am susținut în prima seară a Concursului și Festivalului de Muzică Ușoară Românească “Nufărul Alb”.

Aș dori foarte mult ca participarea mea efectivă și ținuta artistică să nu fie pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât am simțit căldura minunatului public din Tulcea, față de care am o deosebită stimă și cu care doresc să mă mai întâlnesc.

Sunt de acord că ar fi trebuit să fiu mai atent spre a nu strecura “Nevasta mincinoasă”, pe versuri de Miron Radu Paraschivescu, care nu era potrivit intenției și atmosferei lirice a Festivalului, personal fiind cu totul în asentimentul actului de cultură pe care și l-a propus Concursul și Festivalul de Muzică Ușoară Românească “Nufărul Alb”.”

Interviuri luate de Mihai Albu, pentru ziarul “Delta”.

Ludovic Paceag (compozitor, membru al juriului)

– Aflându-ne în pragul deschiderii “Nufărului Alb”, vă rugăm să ne împărtășiți părerea dumneavoastră (a compozitorului, cât și a membrului juriului), privind această manifestare culturală devenită tradițională pentru județul nostru, contribuția acestui gen de concurs și festival la promovarea autenticelor valori artistice din muzica ușoară românească.

– Aș dori să pornesc de la general la particular, adică de la ceea ce reprezintă toate aceste concursuri și festivaluri de muzică ușoară românească, indiferent cum sunt intitulate și unde au loc, trecând peste particularitățile specifice fiecărora. Ele se înscriu – și acesta este meritul primordial al organizatorilor – pe linia valorificării creațiilor existente, ale celor mai bune tradiții ale muzicii ușoare românești, create de reprezentanți de frunte ai genului: Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Elly Roman sau cei mai tineri, din care face parte și colegul meu din juriu, Temistocle Popa. Fiindcă nu putem vorbi de o adevarată școală de muzică ușoară românească, nu puține fiind melodiile noastre care au căpătat valoare de șlagăr și dincolo de hotarele țării.

– În ce constă, după părerea dumneavoastră, forța acestor melodii de muzică ușoară românească, care captează și acum, ca și în prima zi, atenția auditoriului?

– Tăria lor rezidă în faptul că, pe de o parte, au la bază izvorul nesecat al creației folclorice – ceea ce le face apropiate sufletului și simțămintelor poporului nostru – iar pe de altă parte, ele au cântat omul, viața lui, bucuriile lui, orașele și satele patriei, frumusețea lor. Dacă am aminti numai de melodiile “Țărăncuță, Țărăncuță”, “Mi-am pus busuioc în păr”, “Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea!” ar fi suficient pentru a ilustra acest lucru.

Tradițiile muzicii ușoare românești au fost preluate strălucit de reprezentanții generației mai tinere, așa cum am mai spus, Temistocle Popa, George Grigoriu și alții, care au compus și compun muzică cu mesaj, care se adresează direct auditoriului și este înțeleasă și pe deplin gustată de acesta.

– Se vorbește, în general, de artiști amatori, atunci când este vorba de interpreți ai diferitelor genuri ale artei: teatru, dans, muzică (ușoară sau populară). Se poate oare vorbi și de compozitori amatori de muzică ușoară?

– Este tot mai mare numărul compozitorilor amatori care ne trimit producțiile lor. Nu toate aceste creații de muzică ușoară rezistă, nu toate sunt întrutotul originale, dar rămâne important faptul că muzicalitatea înnăscută a poporului nostru se manifestă, caută drumul spre afirmare și nu puține au fost cazurile când nume necunoscute au devenit cunoscute pe această cale. Și acum aș dori să dau răspunsul cu care am rămas dator la prima întrebare: CONSIDER UN MERIT MARE AL ACTUALEI EDIȚII A “NUFĂRULUI ALB”, TOCMAI FAPTUL CĂ A ÎNSCRIS ÎN PROGRAMUL SĂU PROMOVAREA CREAȚIEI DE AMATORI ÎN MUZICA UȘOARĂ. Este de un mare efect educativ să creezi în rândul tinerilor preocuparea de a compune melodiii, care să vorbească despre viața nouă ce pulsează astăzi pe întreg cuprinsul patriei, să cânte omul, munca lui, frumusețile peisagistice ale țării. Și aș fi, sincer, foarte bucuros dacă acest început ar deveni o tradiție, s-ar realiza.”

Laurențiu Profeta (compozitor, membru al juriului)

– Participând, ca membru al juriului a mai multor festivaluri și concursuri de muzică ușoară românească, vă rugăm să ne spuneți părerea dumneavoastră cu privire la contribuția acestor manifestări artistice la promovarea tinerelor talente din rândul amatorilor.

– Există realmente motive de satisfacție în ceea ce privește faptul că, astăzi, se organizează, aproape în fiecare județ, sub o formă sau alta, concursuri și festivaluri de muzică ușoară românească, pentru că acestea oferă interpreților amatori atât posibilitatea verificării valențelor lor artistice, cât și de afirmare. Recentul Festival Național de Muzică Ușoară de la Mamaia – deschis atât interpreților amatori, cât și profesioniștilor – a relevat, de altfel, un fapt interesant: atunci când amatorii se întrec cu profesioniștii nu sunt deloc mai prejos. Iar, dacă ținem seama că în acest concurs, “Mamaia’71” – unanim recunoscut de certă calitate – Premiul I a fost obținut de o interpretă din rândul amatorilor (Dida Drăgan), creșterea valorii profesionale – nu profesionistă – a intepreților amatori este deosebit de elocventă. De altfel, actuala ediție a Festivalului de la Mamaia, cât și cele precedente, oferă destule exemple în sprijinul acestei afirmații. Iar noi, membrii juriului, ne bucurăm de fiecare dată, când găsim în rândul amatorilor, certe valori profesionale.

Or, toate aceste plăcute apariții – surpriză în arena muzicii ușoare – își au geneza în concursurile și festivalurile de muzică ușoară, organizate la nivelul județelor.

În legătură cu aceasta, aș vrea să mai remarc un fapt: dacă marea majoritate a concurenților dovedesc reale calități și aptitudini, așa cum au demonstrat-o în actuala ediție a “Nufărului Alb”, există și reprezentanți ai unor județe, care se prezintă sub orice nivel. Consider, de aceea, că, la ora actuală, când aceste concursuri au devenit adevărate rampe de lansare a tinerelor talente, trimiterea în concurs, de către unele județe, a unor concurenți nu numai neformați, ci chiar nechemați, nu oferă nici o scuză respectivelor județe. Nivelul actual al muzicii ușoare românești obligă, iar aceste concursuri și festivaluri de muzică ușoară, organizate pe plan local, nu sunt deloc manifestări minore.

– Considerați utilă specializarea interpreților amatori în anumite forme ale muzicii ușoare?

– Personal, consider că tinerii interpreți trebuie să vehiculeze toate formele muzicii ușoare, să nu-și îngusteze orizontul interpretativ. De aceea, aș propune ca în viitor, regulamentor acestor concursuri și festivaluri de muzică ușoară, să cuprindă și prevederea stabilirii de către juriu a celei de-a doua melodii, pe care o prezintă concurentul. Aceasta îl va obliga pe interpret să pregătească un număr mai mare de melodii pentru concursul respectiv (6–7 de exemplu), ceea ce va asigura și o diversitate mai mare a spectacolelor din zilele concursului.

– Modul actual de organizare al acestor festivaluri este susceptibil îmbunătățirii?

– Poate nu atât modul de organizare, cât de desfășurare. Mă refer la faptul că majoritatea concurenților sosesc în ultimele 2–3 zile (uneori chiar și în zilele de concurs), ceea ce micșorează timpul rezervat efectiv repetării cu orchestra. În al doilea rând, nu se trimit din timp partiturile, ceea ce obligă orchestra să se pregătească aproape o dată cu concurentul. Și, dacă aceste “mici” amănunte scapă spectatorului neavizat, ele sunt reținute de membrii jurului.

Aș propune, de asemenea, ca măsură obligatorie pentru concurenții ce obțin premiul I la un festival de muzică ușoară, organizat într-un județ, ca în cazul când participă la o manifestare artistică similară, organizată în alt județ, să se prezinte în concurs cu alte melodii, nu cu aceleași cu care a obținut o dată Premiul I. Aceasta, în special, pentru a face cât mai larg cunoscute frumoasele melodii de muzică ușoară românească, însă insuficient popularizate.

Totodată, sunt de părere că ar trebui să se generalizeze începutul bun făcut, în actuala ediție a “Nufărului Alb”, privind includerea în cadrul festivalului și a creației originale de muzică ușoară a amatorilor.

Temistocle Popa (compozitor, membru al juriului)

– Juriul acestei ediții a “Nufărului Alb” a avut o misiune ușoară?

– Nu. Am avut o misiune dificilă, deoarece foarte mulți concurenți au fost de valori egale. Și nu spun lucrul acesta din complezență. Exită tineri aici care pot urca fără teamă pe scenă, în confruntatrea cu interpreții profesioniști. Actuala ediție se caracterizează prin participarea unor amatori cu certe calități, ceea ce conferă festivalului tulcean o înaltă ținută artistică, o seriozitate demnă de toată lauda.

– Doriți să transmiteți ceva publicului tulcean?

– Cele mai calde sentimente, faptul că am fost profund mișcat de căldura cu care am fost înconjurat seară de seară și dorința mea sinceră de a mă reîntoarce cât mai curând în mijlocul său.

Aurel Giroveanu (compozitor, membru al juriului)

– Despre dumneavoastră se poate spune de acum că sunteți un oaspete obișnuit al orașului nostru. Cumulând impresiile vizitelor făcute, ce notă dominantă puteți desprinde?

– Orașul și județul dumneavoastră reprezintă un câmp vast de inspirație, pe care oamenii de artă, de creație ar trebui să-l valorifice mai deplin. Iată de ce mă voi strădui ca tot ce am compus despre mateloți, oraș, oamenii care trăiesc pe aceste meleaguri și despre Deltă, să capete o cât mai largă difuzare, atât pentru a face cunoscute meleagurile și oamenii de aici, cât și pentru a-i îndemna și pe alții să vină să cânte aceste frumuseți.

– Constituie aceasta o promisiune de revenire în mijlocul spectatorilor tulceni?

– Nu numai o promisiune, ci și un angajament, pe care-l dau în scris. Vin pentru a treia oară în mijlocul acestui frumos colț al țării noastre și voi reveni oricând, cu plăcere, datorită deosebitei ospitalități a celor care organizează, în fiecare an, această manifestare artistică ce se bucură de un larg ecou în toată țara.

George Brenner (interpret, câștigător al Trofeului Concursului TV “Steaua fără Nume” – 22 martie 1971)

– Ați participat la toate cele trei ediții ale festivalului, prima dată ca interpret-concurent, în ultimele ediții susținând recitaluri. Referindu-se la actuala ediție, o considerați superioară precedentelor?

– Vă fac o marturisire: am participat la 10 festivaluri județene de muzică ușoară și, pretutindeni, am obținut premiul I. Festivalul de la Tulcea însă, mi-a solicitat cel mai mare efort, datorită valorii ridicate a participanților. De aceea, consider festivalul “Nufărul Alb” ca o piatră de încercare pentru cei care aspiră spre profesionalizare.

În ceea ce privește actuala ediție, nu mi-ar fi convenit deloc să fac parte din juriu… Membrii juriului au avut o misiune dificilă de care s-au achitat exemplar. De altfel, justețea deciziilor juriului a fost confirmată de atitudinea publicului, care s-a manifestat plenar, de acord cu ele.

Doina Moroșanu (interpretă, câștigătoarea festivalului “Nufărul Alb” 1971, câștigătoare a Trofeului Concursului TV “Steaua fără Nume” pe 15 mai 1972)

– Acum că ați trecut de pragul emoțiilor ce doriți să comunicați spectatorilor tulceni?

– Aștept cu nerăbdare să-i revăd (pe spectatorii tulceni). Promit că voi reveni cu plăcere, ori de câte ori voi fi solicitată.

– Ce părere aveți despre festival?

– Consider că s-a ridicat la nivelul festivalurilor profesioniste și că a reușit să impună câțiva dintre cântăreți, pe scena muzicii ușoare.

Adriana Mihalache (interpretă, laureată a Premiului Criticii)

“Este primul meu festival de amploare așa mare. Sunt fericită de succesul obținut și mă voi pregăti în continuare, pentru a reveni la anul și a obține cât mai mult.”

Eugenia Bordei (interpretă, laureată cu Mențiune, cea mai tânără concurentă a festivalului – 16 ani)

“Revin la Tulcea, după o absență de nouă ani. Sunt foarte bucuroasă că revederea cu orașul natal coincide cu obținerea unui succes în debutul meu muzical, ce a avut loc pe scena acestui prestigios festival, care este “Nufărul Alb”.”

Organizatori: Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, în colaboarare cu Casa Județeană a Creației Populare, și Comitetul Județean al UTC.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Anca Agemolu, George Brenner (câştigătorul primei ediţiii), Cornel Constantiniu, Stela Enache, Sergiu Cioiu, Lavinia Lupaşcu (câştigătoarea ediţiei precedente), Nicolae Niţescu, Ana Petria, Angela Similea, Nicolae Suciu. Deși trecută pe afiș cu un recital, interpreta Doina Spătaru nu a mai participat.

Acompaniament: Orchestra “Astral” a Casei de Cultură din Tulcea. Componența: Alexandru (Sandu) Bratfanov (liderul formației, clape), Tase Arnăutu (baterie), prof. Niță Bratosin (saxofon), Mihai Constantin (chitară armonie), Mihai Luchian (chitară bas), Grigore Orlov (chitară solo).

Juriu (selectiv): Laurențiu Profeta (compozitor, președintele juriului), Vasile Donose (muzicolog), Aurel Giroveanu (compozitor), Ludovic Paceag (compozitor), Temistocle Popa (compozitor). Alături de aceștia, din juriu au făcut parte câte un reprezentant al instituțiilor organizatoare și un reprezentant al județelor participante, ales prin înțelegere sau tragere la sorți.

Premiul I, Placheta și Diploma Festivalului

Doina Moroșanu (Vaslui, pe 15 mai 1972, Doina Moroșanu avea să obțină Trofeul prestigiosului concurs TV “Steaua fără Nume”).

Premiul II, Placheta și Diploma Festivalului

Lică Bravu (Bacău)

Premiul III, Placheta și Diploma Festivalului

Geta Mocanu (Buzău)

Ion Iordan (Tulcea)

Premiul Tineretului, acordat de Comitetul Judeţean Tulcea al UTC, Placheta și Diploma Festivalului

Elena Toma (Dâmbovița)

Premiul acordat de Consiliul Județean al Sindicatelor, Placheta și Diploma Festivalului

 Sorin Goția (Sibiu)

Premiul Criticii, acordat de redacția ziarului “Delta”, Placheta și Diploma Festivalului

Adriana Mihalache (Bacău)

Mențiune și Diploma Festivalului

Eugenia Bordei (Tulcea)

Magda Gorea (Galați)

Mioara Sârbu (Buzău) 

Secțiunea “Creație Originală”

Premiul I

Nu s-a acordat

Premiul II

“Revino” (muzica: Vasile Neniță, reprezentant al județului Bacău, text: Constantin Brus, Carmen Spiridon)

Premiul III

“Apus în Deltă” (muzică și text Niță Bratosin, reprezentant al județului Tulcea)

Au mai participat: Gheorghe Antohi (Brăila), Emil Bartor (Neamț), Cristian Belu (Prahova), Nelu Boicu (Craiova), Elena Călin (Ialomița), Nicolae Lefter (Buzău), Mariana Milea (Dâmbovița), Anton Molner (Vaslui), Nelu Pamblică (Ialomița), Gigi Pahonțu (Prahova), Ionel Pavlenco (Galați), Aurelia Stan (București), Carmen Stoiculescu (Brăila), Mihaela Tănase (București).

EDIŢIA 04 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 03 – 06 august 1972)

Au participat 32 de concurenți din 21 de județe.

Tulcea a fost reprezentată de Eugenia Bordei (Tulcea), Elena Cernega (Tulcea), Geta Ignatencu (Chilia Veche) și Halil Saizar (Măcin).

Gala Laureațior a coincis cu Ziua Marinei Române, care, în acea perioadă, se sărbătorea în prima duminică a lunii august.

Mini interviuri, realizate de Pompiliu Comșa, pentru ziarul “Delta”.

Laurențiu Profeta (compozitor, membru al juriului)

– Vă rugăm să faceți o privire de ansamblu asupra celei de-a 4-a ediții a “Nufărului Alb”.

– Cred că actuala ediție a “Nufărului Alb” a suscitat interes, dovadă numărul mare de concurenți prezenți la acest start. Anul acesta juriul a fost pus în dificila situație de a alege dintr-un număr mare de concurenți, aceasta neputând scuza faptul că o serie de tineri au rămas în afara premiilor. Ineditul actualei ediții l-a constituit participarea unor tineri care debutează la festival cu această ocazie. Sunt alții întâlniți și aici, din păcate, care fac un “circuit” al festivalurilor interjudețene și culmea e că prezintă același piese peste tot. Repertoriul nu s-a prea schimbat, nerenunțându-se la piese vechi, tocite. Lipsa de concentrare și improvizația au ieșit și de data aceasta în evidență. Cred că această principală lacună era foarte ușor de rezolvat dacă organizatori concursului ar fi pus în regulament, clauza clară a fixării unui repertoriu.

– Ce a întreprins în această privință Uniunea Compozitorilor?

– Pentru a înlătura diletantismul și prostul gust, forul central a propus (dar nu s-a putut realiza) includerea piesei în primă audiție la acest concurs. Un alt lucru propus, dar nerealizat, a fost fixarea unui repertoriu de 5 piese de fiecare concurent, din care juriul să aibă posibilitatea de a alege una. Există deja o goană de a alege piese bune, dar pentru ca opțiunea să le exprime adevăratele calități cu care sunt înzestrați, trebuie ca interpreții să fie îndrumați.

– Care este cheia succesului pentru un solist amator?

– Trebuie mult talent și multă muncă. Un tânăr solist crede că dacă este puțin talentat și aparițiile sale sunt gustate de public, nu mai trebuie să muncească. În aceasta stă tot răul! Trebuie depășit amatorismul prin virtuți profesionale, trebuie ca el, solistul, să fie conștient că-și valorifică cu adevărat talentul, numai dacă se instruiește.

– Care sunt condițiile ce se oferă laureaților pentru maturizarea lor artistică?

– În primul rând, laureații sunt deja niște câștigători morali. Apoi, faptul că vor putea lupta pe baricada festivalului tinerilor interpreți de la Mamaia (care, în paranteză fie spus, anul acesta nu s-a ținut, dar sperăm că se va desfășura la un interval de doi ani), faptul că vor înregistra la Radio și Televiziunea, constituie niște succese obținute (abia în 1983 se va inaugura permanent secțiune de “Interpretare”, n.a.). Însă judecătorul suprem al valorii lor rămâne “marele public”, în a cărui grații e greu să pătrunzi.

– Ce impresie v-a lăsat organizarea din punct de vedere tehnic?

– Păcat că festivalul a fost umbrit de lipsa unei amplificări superioare, de lipsa unui microfon la pian, etc. Numai cu un microfon de mână nu se poate organiza în bune condiții un festival!

Aurel Giroveanu (compozitor, membru al juriului)

– Care este punctul dumneavoastră de vedere în privința actualei ediții a “Nufărului Alb”?

– Ca recidivist al “Nufărului Alb” (sunt la a treia participare) pot spune că anul acesta au fost două puncte îmbunătățite: participarea numeroasă și aducerea unei formații foarte bune de instrumentiști.

– Care a fost contribuția Uniunii Compozitorilor în organizarea actualului festival?

– Contribuția Uniunii Compozitorilor, secția de muzică ușoară, s-a vădit atât în alegerea orchestrei ce a acompaniat, cât și a programului părții a doua, susținute de soliști profesionști. În ceea ce privește al doilea punct, pot să vă spun că am căutat să aducem ca invitați soliști ai zilei, iubiți și cu “priză” la public.

– “Nufărul Alb” și-a onorat funcția de promovare a valorilor interpretative și creatoare?

– Tulcea se poate mândri că a contribuit la evidențierea și lansarea Doinei Moroșanu, premianta de anul trecut și posesoarea “Stele fără Nume”. Actualmente, Doina este foarte solicitată. În acest an, am avut posibilitatea de a audia 2-3 soliști de vocație, care, cu siguranță, vor păși pe drumul succeselor și vor fi cunoscuți publicului iubitor de muzică ușoară. Surpriza actualei ediții, după părerea mea, Elena Cernega (Tulcea). Alte certitudini: Elena Toma (Dîmbovița), Adriana Mihalache (Bacău), Carmen Berbecaru (Mehedinți), ș.a.

– Cu ce gânduri plecați din Tulcea?

– Vreau să felicit edilii tulceni, pentru frumoasa arhitectură a Centrului Civic, cu acel mozaic superb. O mărturisire sinceră ar suna astfel: sunt îndrăgostit de Tulcea, evocată de altfel și în lucrarea, premiată anul acesta la Constanța (Festivalul Mamaia, n.a.), “În fiecare port” (muzica: Aurel Giroveanu; text: Harry Negrin, interpretă: Marina Voica, n.a.)

Ludovic Paceag (compozitor, membru al juriului)

– Ce impresie v-a lăsat actuala ediție a “Nufărului Alb”?

– O primă impresie – valoarea inegală a interpreților. O serie de județe (Mehedinți, Bacău, Dâmbovița) au manifestat un anumit spor de exigență. Capitala a trimis și de data aceasta reprezentanți foarte slab pregătiți, deși se putea spune contrariul. Deficiența cea mai mare rămâne regulamentului care indică aducerea de partituri de către concurenți, înlăturându-se astfel atmosfera de improvizație. Lipsa de receptivitate la noutate – a altă latură negativă a festivalului.

O slabă popularizare a actualei ediții și utilizarea la maximum a timpului liber între repetiții, erau două lucruri necesare, care au “șchiopătat” rău. Nu s-a ajuns încă unde dorim. Am spus “dorim”, deoarece, după cum probabil știți, eu sunt originar din Tulcea. Nu ne putem permite de a face un festival de dragul festivalului. De aceea, vreau să sfătuiesc pe concurenții care vor veni la următoarea ediție să-și aleagă cântece cu texte optimiste, nu puerile și fals meditative. În privința publicului, m-am mirat că nu am întâlnit în sală și pe cei din generația mea, știut fiind faptul că muzica ușoară se adresează tuturor, nu numai tinerilor.

Grigore Iosub (compozitor, membru al juriului)

– Ce impresie v-a făcut festivalul “Nufărul Alb”?

– Sunt prezent pentru prima oară la startul festivalului ce îl găzduiește orașul dv. Mi s-a părut un lucru interesant, dar trebuie să subliniez ca proeminentă trăsătura de amatorism. Am ascultat voci promițătoare, dar în prezent încă neștiute.

– Care au fost deficiențele festivalului? Ce trebuie făcut în continuare?

– Trebuie lărgită aria cercului de participare cu invitarea unor soliști mai bine pregătiți. Nu pot admite superficialitatea centrelor de creație artistică de a-și trimite solii fără partituri. Dânșii nu știu că nu poți să pleci la vânătoare fără pușcă? S-a simțit o greutate a valorii interpretelor, în dauna băieților. Carmen Berbecaru m-a impresionat, iar Elena Cernega a fost o prezență plăcută. La solistul Ion Dogaru am remarcat un anumit grad de sensibilitate, nedublat însă de o voce care să-i pună în evidență calitățile.

Carmen Berbecaru (interpretă, câștigătoarea acestei ediții)

– Această ediție a “Nufărului Alb” este cel de-al 4-lea festival la care particip în calitate de concurentă și care mi-a adus cea mai mare bucurie. (…) În privința proiectelor, pot să vă spun că mi s-au încredințat 3 partituri de către compozitorul Aurel Giroveanu, pe care le voi prezenta la posturile noastre de radio și televiziune.

– Ce impresie ți-a lăsat o Tulcea?

– Formidabilă. Am admirat urbanistica orașului și căldura publicului, pe care l-am simțit alături tot timpul. Mulțumesc tuturor și abia aștept să mă întorc aici din nou!

Organizatori: Comitetul Județean pentru Cultură și Educație, Consiliul Județean al Sindicatelor, Comitetul Județean al UTC.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Ana Lăcătuşu, Mihaela Mihai, Doina Moroşanu (câștigătoarea ediției precedente, care a evoluat alături de Valerian Cociug), Olimpia Panciu, Doru Stănculescu

Acompaniament: Orchestra condusă de Petre Firulescu din București. “Astral” a Casei de Cultură din Tulcea. Componența: Alexandru (Sandu) Bratfanov (liderul formației, clape), Tase Arnăutu (baterie), prof. Niță Bratosin (saxofon), Mihai Constantin (chitară armonie), Mihai Luchian (chitară bas), Grigore Orlov (chitară solo).

Scenografia: Ștefan Găvenea (artist plastic, grafician, pictor și muzeolog, originar din Tulcea, fiul pictorului Constantin Găvenea)

Prezentarea și regia spectacolului: Stelian Georgescu

Juriu (selectiv): Laurențiu Profeta (compozitor, președintele juriului), George Grigoriu (compozitor), Aurel Giroveanu (compozitor), Ludovic Paceag (compozitor), Grigore Iosub (compozitor). Alături de aceștia, din juriu au făcut parte câte un reprezentant al instituțiilor organizatoare și un reprezentant al județelor participante, ales prin înțelegere sau tragere la sorți.

Premiul I

Carmen Berbecaru (Mehedinți, 16 ani, în 1975 va juca în celebrul film “Actorul și sălbaticii”, în regia lui Manole Marcu, alături de Toma Caragiu și Margareta Pogonat)

Premiul II

Elena Cernega (Tulcea)

Premiul III

Elena Toma (Dâmbovița)

Alexandru Săndulescu (Bacău)

Premiul de Popularitate

Halil Șaizar (Tulcea)

Mențiune pentru Compoziție

Ion Dogaru (Buzău) pentru compoziția “Cântec de leagăn”

Mențiune pentru Interpretare

Nistor Leonida (Vrancea)

Ioan Nemeș (Brașov)

Dan Voinicu (Olt)

Au mai participat: Eugen Campos (Bacău), Steluța Doliș (Brăila), Rodica Dudău (Dolj), Viorel Faur (Dâmbovița), Iulian Huiban (Vaslui), Paula Lupu (Vrancea), Florin Marcovici (Galați), Gabriela Nedelcu (Vrancea, care a prezentat compoziția proprie “Aș vrea să cred”), Aurelian Oltencea (Dolj), Sofia Loredana Petruța (Gorj), Valeriu Rădescu (Dolj), Alexandru Săndulescu (Bacău), Ilie Sârbu (Mehedinți), Selman Sehadin (Constanța), Victor Trașcă (Olt), Ionel Trufea (Vaslui), Fănel Voicu (Brăila), Elena Waldman (Dolj).

Elena Cernega Sandu a fost prima interpretă de muzică pop/ușoară din Tulcea care a apărut la Televiziunea Română și Radio România.

S-a născut pe 1 iunie 1957 la Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, Tulcea. La vârsta de un an, se mută cu părinții în orașul Tulcea.

Urmează cursurile Școlii Generale Nr. 2 din Tulcea (1968–1972) și ale Liceului Pedagogic (1972–1977) din același oraș.

În 1965, pe când era în clasa a II-a, la vârsta de 8 ani, începe să cânte muzică populară, în special dobrogeană, la diferite manifestări școlare (concursuri, serbări, spectacole).

Prima sa apariție pe scenă, are loc în același an, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, unde interpretează “Dobrogeanca” și “Hai, Dunărea mea”, acompaniată la acordeon de Johan Klein.

În clasele I–VIII, cântă în Orchestra de Mandoline a Casei de Copii, condusă de profesorul de muzică Gheorghe Hogea.

În clasa a VIII-a, la 14 ani, este inclusă în echipa de satiră și muzică (brigada artistică) a Școlii Generale nr. 2, coordonată de profesoara de limba română Sanda Aurelia. Aici cântă muzică ușoară. Astfel, este remarcată de muzicianul Alexandru (Sandu) Bratfanov, care o va pregăti pentru festivaluri și concursuri de muzică ușoară.

În august 1972, la doar 15 ani, (chiar în vara în care a fost admisă la Liceul Pedagogic) urcă pe scena Festivalului “Nufărul Alb”, fiind distinsă cu Premiul II. Primește Premiul Tinereții la ediția din 1973 și Premiul III la cea din 1974. Cu ocazia acestor participări, a primit aprecieri de la compozitorii Aurel Giroveanu, Laurențiu Profeta sau Grigore Iosub.

Tot atunci, începe să cânte cu Orchestra de Estradă din Tulcea, dirijor: Sandu Bratfanov, alături de alți tineri interpreți tulceni, precum Eugenia Bordei sau Nelu Iordan (și ei participanți la “Nufărul Alb”).

De asemenea, participă la câteva festivaluri și concursuri interjudețene: Festivalul de Muzică Ușoară pentru Amatori “Florile Ceahlăului” (Piatra  Neamț, ediția 6, 06–08 iulie 1973), Festivalul Concurs Interjudețean de Muzică Populară și Ușoară “Floarea de Stâncă” (Rucăr, Argeș, ediția 4, 20–22 aprilie 1973) sau Festivalul de Muzică Ușoară “Vlăstarele Cântului” (Iași, ediția 6, 02–04 aprilie 1975), la cel din urmă obținând Premiul III. De asemenea, în septembrie 1975, a fost distinsă tot cu Premiul III la Festivalul Cultural-Artistic al elevilor “România, Țara Mea de Glorii”.

Cântă în multe spectacole din județul Tulcea, alături de formația “Ritm’72”, condusă de Niță Bratosin și cu orchestra condusă de Puiu Volanschi. În cadrul acestor spectacole, evoluează alături de vedete de primă mărime ale muzicii pop/ușoare românești, cum ar fi: Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Eva Kiss, Olimpia Panciu, Adrian Romcescu, Mircea Romcescu, Angela Similea.

Pe 25 august 1974, la 17 ani, Elena Cernega Sandu avea să devină prima interpretă din Tulcea, care a participat la prestigiosul concurs TV “Steaua fără Nume”. A revenit la acest concurs, pe 11 august 1975.

A mai făcut câteva filmări la TVR, inclusiv una care s-a difuzat în programul Revelion 1975. În aceste emisiuni TV, evoluează alături de tineri interpreți, lansați fie la “Steaua fără Nume”, fie la “Floare din Grădină” (concurs TV pentru tineri interpreți de muzică populară), cum ar fi: Angela Ciochină, Maria Dragomiroiu, Doina Limbășanu, Mihaela Oancea.

Înregistreză trei piese la Radio România, una dintre acestea fiind “El e băiatul” (muzica: Marcel Dragomir), lansată de Corina Chiriac. La această piesă, TVR a realizat un videoclip, filmat la Plaja Gura Portiței.

Începând cu martie 1976, activează în cadrul Cenaclului Tineretului “România Viitoare” din Tulcea, condus de poetul Ștefan Dumitrescu. O bună parte din acest cenaclu era alcătuit din elevi ai Liceului Pedagogic din Tulcea.

Pe 12 februarie 1977, ziarul “Scânteia Tineretului” (unul dintre cele mai cunoscute și vândute din România acelor ani) îi dedică un articol, însoțit de o fotografie.

În 1977, după absolvirea Liceului Pedagogic din Tulcea, Elena Cernega se retrage din muzică, dedicându-se pedagogiei. Timp de 40 de ani (1977–2017) a fost învățătoare, predând în numeroase localități din Tulcea, precum: Agighiol, Ceatalchioi, Frecăței, Iazurile, Mihail Kogălniceanu, Sarinasuf, Tulcea.

EDIŢIA 05 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 02 – 04 august 1973)

Festivalul a avut o avanpremieră la Sulina. Concurenții au prezentat niște spectacole și în localitățile Babadag, Baia, Jurilovca, Murighiol.

Au participat 30 de concurenți din 19 de județe.

Tulcea a fost reprezentată de Elena Cernega (Tulcea), Silvia Ivanov (Tulcea), Angela Moraru (Tulcea).

Mini interviuri, realizate de Dorina Stan, pentru ziarul “Delta”.

Laurențiu Profeta (compozitor, membru al juriului)

– Ca reprezentant în nenumărate rânduri, la asemenea confruntări artistice interjudețene, ce contribuție considerați dumneavoastră, maestre Laurențiu Profeta, că aduc ele la afirmarea multilaterală a muzicii ușoare românești?

– Mai întâi, le consider necesare. Acestea reprezintă modalitatea cea mai eficientă de a descoperi talentele de care muzica noastră ușoară are nevoie. De altfel, mulți interpreți de valoare ai muzicii ușoare au fost promovați din rândul amatorilor, chiar în astfel de confruntări artistice.

– În ce măsură se înscrie recenta ediție a Concursului și Festivalului “Nufărul Alb” pe linia tradiției prestigioase a manifestărilor în cadrul genului?

– Fără a face o declarație doar politicoasă, vă mărturisesc că festivalul tulcean se situează, valoric pe plan național, printre cele mai însemnate. Mărturie concludentă este faptul că la “Nufărul Alb” și-au consolidat prestigiul muzical George Brenner, Doina Moroșanu, Carmen Berbecaru, etc. Dar pentru ca Concursul și Festivalul “Nufărul Alb” să se situeze la înălțimea recomandată de însuși prestigiul său, este necesară încă eliminarea unelor carențe de natură organizatorică. Menționez din capul locului că nu toate județele manifestă exigență în munca de selecționare a soliștilor care-i reprezintă, continuând să trimită pe scena festivalului, tineri fără chemare, nedotați, îngreunând și, pe undeva, compromițând din superficialitate valoarea competiției. Apoi, ignorând regulamentul concursului, o mare parte a concurenților s-au prezentat fără partituri, slab pregătiți și cu un repertoriu extrem de sărac. Este de asemenea necesar ca la ediția următoare, să se asigure concurenților posibilitate de a repeta cel puțin trei zile înainte de concurs, cu orchestra, și nu doar 10 minute de interpret cum s-a procedat în acest an.

Muzica noastră ușoară – în mare parte de prestigiu internațional – nu ne permite pe motive fals economice, să o reprezentăm în concurs cu melodii deformate, nearmonizate, improvizate cu alte cuvinte.

– Ce credeți că va trebui să întreprindem pe plan local pentru a ne menține în plutonul fruntaș al festivalurilor de muzică ușoară românească?

– Județul Tulcea numără mulți tineri dotați pentru muzica ușoară. Personal, am rămas încântat de calitatea interpretării Silviei Ivanov. Câștigătoarea festivalului posedă acele calități – stil, prezență scenic, putere de convingere – care, în condițiile unei serioase munci de pregătire, o vor face repede cunoscută în lumea iubitorilor muzicii noastre ușoare.

O impresie bună mi-a făcut Elena Cernega, pe care o cunosc, de altfel, de la ediția trecută. Așadar, talente există. Se impune în continuare o intensă muncă de pregătire în fața notelor și a pianului, pentru a evita din start pericolul diletantismului și al improvizației.

– În final, cu ce gânduri plecați de la festivalul nostru?

– Valoarea crescută, pe zi ce trece, a concursurilor și festivalurilor interjudețene, mă convinge, încă o dată, de necesitatea organizării unui festival national de muzica ușoară destinat tinerilor amatori, care să sintetizeze ceea ce este mai semnificativ din experiența acestor confruntări. Trebuie neapărat să milităm pentru această idee. (Abia in 1983, s-a inaugurat permanent la Festivalul de la Mamaia, secțiunea “Interpretare”, destinată debutanților, n.a.)”

Simona Patraulea (redactor TVR, membru al juriului, cea care, alături de Sorin Grigorescu, a creat și coordonat concursul TV “Steaua fără Nume”)

– Ce impresie v-a făcut, doamna Simona Patraulea, Concursul și Festivalul “Nufărul Alb”?

– Vin pentru prima oară la concursul găzduit de municipiul Tulcea. Trebuie să remarc calitatea superioară a manifestării și, mai ales, în ceea ce mă privește, faptul că am descoperit numeorase voci bune care vor putea face față cu succes exigențelor concursului “Steaua fără Nume”. Mi se pare însă, susceptibilă de îmbunătățire, munca de selecție a interpreților, la nivelul județelor participante la concurs.

Valențiu Grigorescu (compozitor, membru al juriului)

– A fost grea misiunea juriului acestui festival?

– Știu că, în general, este un act de mare curaj, să acorzi premiul maxim. Și totuși, juriul festivalului din care am avut plăcerea să fac parte, nu s-a sfiit să o facă, tocmai datorită muzicalității și sensibilității deosebite dovedite de Silvia Ivanov, reprezentanta județului dumneavoastră, solistă care m-a încântat realmente.

– Ce apreciați și ce reproșați organizatorilor “Nufărului” la cea de-a cincea sa ediție?

– În ciuda coordonării aproape perfecte a tuturor mecanismelor deloc simple pe care le presupune desfășurarea unui concurs de asemenea anvergură, mi s-a părut insuficientă popularizarea manifestării. În sensul orgoliului de autor, recunosc că mi-a făcut o deosebită plăcere alegerea de către concurenți a compoziției mele “Noapte de catifea” (text: Ciupi Rădulescu; interpret: Cornel Constantiniu, n.a.).

– Prin ce v-a impresionat orașul nostru?

– Repetițiile epuizante nu mi-au permis să bat orașul cu pasul, așa cum mi-am dorit. Remarc silueta cochetă a noii dumneavoastră gări CFR de călători, zveltețea falezei, eleganța Centrului Civic.

Angela Similea (interpretă)

– Angela Similea ai revenit în orașul nostru atrasă de căldura cu care v-au întâmpinat întotdeauna spectatorii tulceni sau pentru a vedea, periodic, o localitate aflată într-o continuă transformare?

– Vin întotdeauna cu plăcere la Tulcea, pentru un public cald și receptiv și, de fiecare dată, sunt emoționată și fericită când îi aud aplauzele. Vin, de asemenea, pentru că m-am apropiat de aceste locuri, mereu altele, mereu mai frumoase. De altfel, nu întâmplător, prima mea ieșire după un lung concediu, coincide cu un recital la Tulcea.

– Despre festival, ce ne puteți spune?

– Chiar de la repetiții am constatat cu emoție că universul interpreților de muzică ușoară e într-o continuă expansiune. Am luat act de nume și voci despre care sigur vom mai auzi.”

Silvia Ivanov (interpretă, câștigătoarea festivalului “Nufărul Alb” 1973)

– Acum, după ce ai obținut sufragiile celor două jurii, după ce tensiunea a scăzut, ce-ți spune viitorul, Silvia Ivanov?

– Sinceră să fiu, acum emoțiile sunt mai puternice. Știu că premiul acordat mă obligă enorm.

– Proiecte?

– Autoperfecționarea”

Organizatori: Comitetul Județean pentru Cultură și Educație, Consiliul Județean al Sindicatelor, Comitetul Județean al UTC.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Petre Geambaşu, Eva Kiss, Angela Similea, Doina Spătaru

Acompaniament: Orchestra condusă de Valențiu Grigorescu din București.

Prezentator: Ciupi Rădulescu

Juriu: Laurențiu Profeta (compozitor, președintele juriului), Nicolae Brănescu (președintele Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și Miscării Artistice de Masă), Valențiu Grigorescu (compozitor), Sorina Luchian (secretar al Comitetului Județean al UTC), Constantin Marinescu (vicepreședintele al Comitetului Județean pentru Cultură și Educație), Simona Patraulea (redactor TV), Maria Popescu (șef producție televiziune), Anton Saraev (membru al Biroului Comitetului Județean al Sindicatelor),  Vasile Timiș (compozitor)

Secțiunea “Interpretare”

Premiul I

Silvia Ivanov (Tulcea)

Premiul II

Mariana Teodorescu (Olt)

Ion Nicolescu (București)

Premiul III

Lucia Grigore (Brăila)

Mihai Lazăr (București)

Premiul Tinereții

Elena Cernega (Tulcea)

Premiul de Popularitate

Eugen Aldea (București)

Victor Trașcă (Arad)

Mențiune

Viorel Faur (Dâmbovița)

Constantin Florescu (Iași)

Antoneta Negrilă (București)

Mariana Păduraru (Prahova)

Ionica Vasilescu (Teleorman)

Secțiunea “Creație Originală”

Premiul I

Nu s-a acordat

Premiul II

Viorel Covaci (Prahova) pentru compoziția “Comorile vieții”

Premiul III

Violeta Corbu (Mehedinți) pentru compoziția “Omule”

Mențiune

Gheorghe Caraulani (Tulcea) pentru compoziția “Vei pleca”

Gabriela Nedelcu (Vrancea), pentru compoziția “Țara mea”

Au mai participat: Aurelian Andrei (Prahova), Mariana Bărluțiu (Târgu Mureș), Mariana Bătușoiu (Mehedinți), Nicolae Crăescu (Vrancea), Angela Drișcu (Botoșani), Adrian Ficiuc (Botoșani), Florentina Iepure (Teleorman),  Florin Lambescu (Alexandria), Ion Nemeș (Brașov), Lucia Spătaru (Brăila), Liliana Stăncescu (București), Marioara Strejac (Argeș), Ilinca Talpă (Vaslui), Cornelia Tudorel (Vrancea), Mariana Tuță (Dolj), Didina Ursu (Vaslui).

La “Creație Originală” a mai fost prezenta și Gheorghe Popa (Tulcea) cu piesa “Daniela”.

EDIŢIA 06 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 30 august – 01 septembrie 1974)

Au participat 27 de interpreți din 16 de județe, cum ar fi: Brașov, Caraș-Severin, Dolj, Galați, Prahova.

La concursul de “Creație” au participant cocurenți din București, Buzău, Dâmbovița, Ialomița, Vaslui.

Tulcea a fost reprezentată de Eugenia Bordei, Gabriel Caraulani, Elena Cernega, Ion Eftimie, Ion Nemeș, Ștefan Stoiu.

Pe 2 septembrie, a doua zi după Gală, laureații au susținut un spectacol la Sulina.

Organizatori: Comitetul Județean de Cultură și Educație, în colaborare cu Consiliul Județean al Sindicatelor și Comitetul Județean al UTC

Vedete în recital (în ordine alfabetică):

Acompaniament: Formația Instrumentală a Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă, condusă de Sandu Bratfanov.

Juriu:

Premiul I

Ion Nemeș (Tulcea)

Ion Vătășoiu (Brașov)

Premiul II

Margareta Bărbință (Constanța)

Marina Ionescu (Dâmbovița)

Premiul III

Nicolae Cărăgin (Caraș-Severin)

Elena Cernega (Tulcea)

Ion Marinescu (București)

S-au mai acordat cinci Mențiuni, care, din păcate, nu au fost trecute în cronica din ziar

EDIŢIA 07 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 28 – 31 august 1975)

Au participat 24 de concurenți din 13 de județe.

Tulcea a fost reprezentată de Ianula Aragea, Eugenia Bordei, Florentina Vlad.

La această ediție, Televiziunea Română a filmat fragmente din festival, cu laureații Eugenia Bordei, Gabriela Corpus, Ionel Felician, Maria Ionescu, Elena Ketenis. Ionel Lungu. Acestea au fost difuzate pe 25 noiembrie 1975 (TVR1) și 5 decembrie 1975 (TVR2).

Mini interviuri, realizate de Nina Ivanov, pentru ziarul “Delta”.

Vasile Donose (președintele juriului, muzicolog)

“(Apreciez această ediție ca un succes) prin buna organizre, prin calitatea participării și prin faptul că aproape toți cei 24 de concurenți au demonstrat o sinceră pasiune pentru muzica ușoară, inclinația pentru repertoriul cu adânci rezonanțe patriotice și valori estetice. (…)

Merită să-i felicităm pe organizatori pentru idea de a fi invitat concurenți tineri și absolut noi, interpreți care n-au fost încununați de succese la alte concursuri asemănătoare, pentru a se confrunta cu publicul.”

Camelia Dăscălescu (compozitoare, membră a juriului)

“Am participat în jurii la concursuri asemănătoare la Oradea, la Iași și în alte localități și constat că nivelul la care s-a defășutat “Nufărul Alb” se menține ridicat, printre alte manifestări de acest gen.”

Marian Nistor (liderul formației “Savoy”)

“Festivalul Concurs “Nufărul Alb” se contituie ca un spectacol de anvergură, la aceasta contribuind numărul mare de concurenți, seriozitatea cu care s-au pregătit pentru a participa, prezența pe scena festivalului a unor personalități în muzica ușoară românească și a unor talentate tinere speranțe, care au oferit recitaluri reprezentative pentru evoluția lor ulterioară.”

Doina Spătaru (interpretă)

“(Îmi exprim) încântarea în fața faptului că se ia în serios muzica ușoară, că în concurs s-au prezentat tineri cu talent, precum și că în componența juriului au intrat oameni de specialitate, cu mult spirit și discernământ.”

Eugenia Bordei (interpretă, câștigătoarea festivalului “Nufărul Alb” 1973)

“Sunt fericită că am reușit, după atâția ani, să devin laureată. (Se pregătește să participe în această toamnă, la etapa 1 a “Stelei fără Nume”). E necesar să ai talent, dar munca are o pndere foarte mare în dobândirea unui stil personal, în cucerirea aplauzelor.”

Organizatori: Comitetul Județean de Cultură și Educație, Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Consiliul Județean al Sindicatelor,  Comitetul Județean al UTC, Uniunea Județeană a Cooperativei Meșteșugărești.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Carmen Berbecaru (câştigătoarea ediţiei din 1973), Angela Ciochină, Viorel Faur, Mihaela Mihai, Mihaela Oancea, Dan Spătaru, Doina Spătaru.

Acompaniament: Formația “Savoy”, condusă de Marian Nistor

Juriu (selectiv): Vasile Donose (președintele juriului, muzicolog), Nicolae Brănescu (director al Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă),  Camelia Dăscălescu (compozitoare), Petre Mihăescu (compozitor), Laurențiu Profeta (compozitor), Vasile Șerban (președintele Comitetului Județean de Cultură și Educație)

Premiul I

Eugenia Bordei (Tulcea)

Premiul II

Ionel Felician (Constanța)

Premiul III

Gabriela Corpus (Constanța)

Premiul Special al Juriului

Irinel Liciu (Bacău)

Premiul Comitetului Județean de Cultură și Educație

Ionel Lungu (București)

Premiul Tinereții acordat de Comitetul Județean al UTC

Marina Ionescu (Dâmbovița)

Premiul “Onoare Muncii”, acordat de Consiliul Județean al Sindicatelor

Elena Ketenis (Galați)

Premiul Oficiului Județean de Turism

Ianula Aragea (Tulcea)

Premiul de Popularitate, acrodat de Uniunea Județeană a Cooperației Meșteșugărești

Florentina Vlad (Tulcea)

Mențiune

Viorel Brăgaru (Vrancea)

Marian Ionescu (Olt)

Elena Petcu (Ialomița)

EDIŢIA 08 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 27 – 29 august 1976)

Au participat peste 30 de concurenți din 25 de județe.

Tulcea a fost reprezentată de Florentina Vlad și alți trei concurenți

În timpul festivalului, concurenții și o parte din vedete, au susținut spectacole în mai multe localități din județ: Isaccea (27 august), Mahmudia (29 august, dimineața), Murighiol (29 august, seara), Măcin (30 august, unde a fost loc un bis al Galei Laureaților).

Organizatori: Comitetul Județean de Cultură și Educație, Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, OJT (Oficiul Județean de Turism), Comitetul Județean al UTC, Consiliul Județean al Sindicatelor, în colaborare cu Televiziunea Română.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Angela Ciochină, Viorel Faur, Amza Pellea (momente vesele), Mihaela Oancea, Dem Rădulescu (momente vesele), Doina Stănescu

Regia: Sorin Grigorescu (realizator TVR, creatorul concursurilor TV “Steaua fără Nume” și “Floarea din grădină”).

Acompaniament: Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirijor: Sile Dinicu

Juriu (selectiv): Nicolae Kirculescu (compozitor), președintele juriului

Premiul I

Nicoleta Velicu (București)

Premiul II

Dan Fănățeanu (Mureș)

Premiul III

Lucia Alexandru (București)

Premiul Special al Juriului

Viorica Cismaru (Ilfov)

Ionel Felician (Constanța)

Lucia Postolache (Bârlad)

Carmen Turlacu (București)

Alexandrina Topor (Teleorman)

Florentina Vlad (Tulcea)

După 1976, concursul s-a întrerupt. Ca o concidență, în același an s-a întrerupt și Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, ca urmare a unor atacuri destul de puternice din revista “Flacăra”.

În cei 11 ani cât “Nufărul Alb” nu a mai avut loc, nivelul de trai al românilor s-a înrăutățit considerabil.

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României, cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. În plus, cultul personalității celor doi a atins cote maxime, mai ales în artele viziuale și cântecele patriotice.

În ciuda acestor lipsuri, muzica pop/ușoară românească era încă foarte populară.

În plus, pe lângă Festivalurile Interjudețene și concursul TV “Steaua fără Nume”, tinerii interpreți aveau acum două noi rampe de lansare: Festivalul “Cântarea României” și Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia.

În iunie 1976, s-a înființat Festivalul Naţional “Cântarea României”. Organizat bianual în perioada 1976–1989, acesta era deschis profesioniștilor, dar mai ales amatorilor și avea patru etape de desfășurare (de Masă, Județeană, Interjudețeană și Republicană). În scurt timp, toate concursurile și festivalurile de gen din țară, inclusiv “Steaua fără Nume” sau Festivalul Mamaia, se defășurau sub egida “Cântarea României”.

În august 1983, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia s-a reluat, după o pauză de 7 ani. De data aceasta, pe lângă secţiunea Creaţie, festivalul a avut permanent şi o secţiune de Interpretare. Astfel, Concursul TV “Steaua fără Nume”, Festivalul de la Mamaia, dar și Festivalurile Interjudețene din țară, au devenit principalele trepte de lansare pentru tinerii interpreţi.

În toamna anului 1978, în Tulcea, s-a înființat Școala Populară de Artă, cu sediul pe Strada 14 Noiembrie, nr. 1, care fucționa cu șapte secții: muzică, arte plastice, actorie, coregrafie, cinematografie, ceramică-olărit și țesături-cusături. În 1979, s-a înfiițat și cursul de Canto, care, până 1990, a avut-o ca profesoară pe Monica Micula.

În 1987, după 11 ani de pauză, sub egida Comitetului Judeţean Tulcea al UTC, a Casei de Cultură a Tineretului din Municipiu, Tulcea a fost gazda unui nou festival de muzică pop/ușoară românescă. De data aceasta, a avut loc prima ediție a Concursului Județean al Formațiilor Vocal-Instrumentale și Interpreților de Muzică Ușoară “Sonorități Danubiene”.

CONCURSUL JUDEŢEAN AL FORMAŢIILOR VOCAL-INSTRUMENTALE ŞI INTERPREŢILOR DE MUZICĂ UŞOARĂ “SONORITĂŢI DANUBIENE” (Grădina de vară “Dacia”, din Tulcea 25 – 26 iunie 1987)

Diferența față de “Nufărul alb” a fost că toți concurenții erau din Tulcea.

În concurs s-au prezentat 11 grupuri vocal-instrumentale (3 din județ și 8 din municipiul Tulcea) și 4 soliști vocali.

Din juriu a făcut parte și profesorul Gheorghe Hogea.

Cu o săptămână înainte de festival, Ion Dobre, directorul Casei Tineretului, a acordat un interviu jurnalistei Aneta Vladimirov, care s-a publicat în “Delta”.

În cronica publicată în același ziar, la o săptămână după încheierea festivalului, jurnalista Aneta Vladimorov și-a exprimat regretul că anumite instituții, cum ar fi Comitetul Județean de Cultură și Educație, nu au sprijinit organizarea acestui festival. De asemenea, jurnalista a criticat unele formații pentru prezența scenică și calitatea unor compoziții proprii.

Organizatori: Comitetului Judeţean Tulcea al UTC, Casa de Cultură a Tineretului din Tulcea.

Secțiunea SOLIŞTI

Locul I

Cristiana Pomârleanu (Şcoala Populară de Artă din Tulcea)

Locul II

Costel Atanasov (Casei Tineretului din Tulcea)

Locul III

Emilia Apostol (Casa de Cultură Măcin)

Premiul Casei Tineretului

Ion Călin (ICNUT)

Secțiunea FORMAŢII

Locul I

Grupului “Fair Play” al Căminului Cultural Luncaviţa

Locul II

Grupul “Bliss” al Casei de Cultură Măcin

Locul III

Grupul “Roşu şi Alb” al Casei Tineretului din Tulcea

Premiul Special al Juriului

Grupul “Sonor” al Casei Tineretului din Tulcea

EDIŢIA 09 / 10 – EDIȚIE JUBILIARĂ (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 20 – 22 mai 1988)

În mai 1988, se anunța în “Delta”, reluarea, după o pauză de 12 ani, a Festivalului “Nufărul Alb”. De data aceasta, festivalul s-a desfășurat în cadrul celei de-a 16-a ediții a Lunii Culturii Tulcene, manifestare cultural-artistică, care a avut loc între 01 și 31 mai 1988.

Deși cronologic se afla la ediția cu numărul 9, se pare că organizatorii au decis să facă din prima ediție a Festivalului “Sonorități Danubiene”, care avusese loc cu un an înainte, una a “Nufărului Alb”. Astfel, ediția 09 a devenit ediția 10, deci una jubiliară.

Au participat 19 concurenţi din 12 judeţe ale ţării, Media de vârstă a fost 19 ani.

Concurenţii au mai susţinut două spectacole la Casele de Cultură din Babadag (20 mai 1988) şi Isaccea (21 mai 1988).

Tulcea a fost reprezentată de Emilia Apostol (Locul 3 la Festival “Sonorități Danubiene” din 1987), Cristiana Pomârleanu (Câștigătoarea Festivalului “Sonorități Danubiene” din 1987) Denis Ştefănescu (Babadag, pe 14 mai trecuse cu brio prima etapă a concursului TV “Steaua fără Nume”).

Preşedintele juriului a fost cunoscutul compozitor George Grigoriu. Acesta a declarant jurnalistei Aneta Vladimirov: “Concursul tulcean s-a impus ca o manifestare de talie republicană, comparabilă, aș putea spune, cu Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia. Este un succes și, în primul rând, un merit al acestui oraș, al foarte tinerilor concurenți care ne-au demonstrat o sinceră dragoste pentru muzică în general și pentru muzica ușoară, în special. Felicitări!”

În cadrul festivalui, interpreta tulceancă Alexandra Canareica, a susținut un recital. Cunoscutul jurnalist Florin Silviu Ursulescu a declarat în mai 1988, în “Delta” că: “Alexandra Canareica a făcut nu numai cunoscut, dar a şi impus numele Tulcei în domeniul muzicii uşoare în întreaga ţară”.

La acel moment, Alexandra Canareica lucra la Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă din Tulcea. Pe lângă faptul ca obținuse două distincții la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia (Premiul Criticilor ATM în 1985 și Premiul III în 1986) și la cel de la Amara (1983, 1985), luase cu brio două etape ale concursului TV “Steaua fără Nume” (mai 1986, decembrie 1987). În martie 1989, avea să câștige Trofeul “Steaua Fără Nume”, fiind singura tulceancă laureată a acestui prestigios concurs TV. În perioada 2006-2012, a revenit pe scena “Nufărului Alb”, în calitate de prezentatoare (2006, 2009), membră a juriului (2010, 2011) și invitat (2012).

La această ediție, 3 din cei 4 concurenți tulceni, au fost distinși cu premii.

Denis Ştefănescu (Babadag, Marele Trofeu “Nufărul Alb”, precum şi cu titlul de invitat de onoare la ediţia 11 a Festivalului), Cristiana Pomârleanu (Premiul I) şi Emilia Apostol (Premiul Comitetului Judeţean al Uniunii Tineretului).

În cronica din “Delta”, Aneta Vladimirov a scris:

“Acum, după gongul final, după ce am urmărit cu atenție evoluția concurenților, după ce cunoaștem aprecierile și opțiunile juriului, putem afirma că prin această ediție, “Nufărul Alb” s-a ridicat la nivelul și valoarea unei manifestări artistice de prestigiu, fapt confirmat de altfel, și de opinia autorizată a reputatului compozitor George Grigoriu, președintele juriului. (…) Așadar, o ediție jubiliară, desfășurată sub semnul celui mai mare interes, ce a constituit evenimentul cultural al săptămânii trecute, înscris cu majuscule în cadrul unei alte manifestări de anvergură și de largă respirație spirituală: “Luna culturii tulcene” aflată la a 16-a ediție. Şi faptul că Marele Trofeu al festivalului “Nufărul Alb”, ca şi Premiul I au rămas “acasă” este încă o dovadă cu Tulcea se afirmă ca un centru al tinerelor speranţe ce păşesc pe drumul confirmării.”

Cu doar câteva zile mai devremme, pe 12 mai 1988, atât Denis Ștefănescu, cât și Cristiana Pomârleanu, trecuseră cu brio preselecția pentru secțiunea de “Interpretare” a Festivalului Național de Muzică Ușoară Mamaia 1988. De asemenea, cele două concurente au fost selecționate și pentru prestigiosul concurs TV “Steaua fără Nume”. Denis Ștefănescu a promovat două etape ale concursului (pe 4 aprilie 1988 și 31 ianuarie 1989) iar Cristiana Pomârleanu a promovat o etapă pe 24 iulie 1988. Din păcate, concursul s-a întrerupt după evenimentele din decembrie 1989, cele două soliste nemaiavând posibilitatea de a promova în etapa III și de a obține prestigiosul Trofeu “Steaua fără Nume”.

Pe 4 septembrie 1988, Denis Ștefănescu a obținut Premiul I la secțiunea “Interpretare” a Festivalului Mamaia’88, la egalitate cu interpreta Sanda Ladoși (Trofeul a fost obținut de Florin Apostol).

Organizatori: Consiliul Județean al Sindicatelor

Acompaniament: Orchestra de Muzică Ușoară, condusă de Ştefan Catană.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Alexandra Canareica, Cătălin Crişan, Marina Florea

Prezentator: Florin Silviu Ursulescu

Juriu (selectiv): George Grigoriu (președintele juriului), Alexandra Canareica (interpretă), Alexandru Vilmanyi (compozitor), Mihăiță Guțu (președintele Comitetului Municipal de Cultură și Artă), Monica Micula (profesor de Canto, directorul Școlii Populare de Artă din Tulcea), Virgil Pețanca (activist cultural al Ministerului Aparării Naționale), Petru Toader, Ioan Urdeș.

Marele Trofeu “Nufărul Alb” şi titlul de “Invitat de onoare” la ediţia 11 a Festivalului

Denis Ştefănescu (Babadag, Tulcea)

Premiul I

Cristiana Pomârleanu (Tulcea)

Premiul II

Gabriela Stănescu (Brăila)

Premiul III

Doina Tocu (Sibiu)

Premiul de Popularitate

Irina şi Daniela Andronic (Galaţi)

Premiul Special al Juriului

Valentina Drăguţ (Slobozia, Ialomiţa)

Premiul Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie

Costin Roşu (Alexandria, Teleorman)

Premiul Comitetului Judeţean al UTC

Emilia Apostol (Tulcea)

Premiul Centralei “Delta Dunării”

Petruş Damian (Târgovişte, Dâmboviţa)

EDIŢIA 11 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 12 – 14 mai 1989)

Au participat 24 de concurenţi din 31 de judeţe ale ţării.

Tulcea a fost reprezentată de Mirela Bodeanu, Daniela Ţepuş.

Și data aceasta, festivalul s-a desfășurat în cadrul celei de-a 17-a ediții a Lunii Culturii Tulcene, manifestare cultural-artistică, care a avut loc între 01 și 31 mai 1989.

Au participat concurenţi din 31 de judeţe ale ţării.

În cronica din “Delta”, Gheorghe Șeitan a scris:

“(…) (această ediție n.a.) s-a desfășurat sub semnul unei sporite exigențe, în comparație cu precedentele ediții. Pentru prima dată de la organizarea acestui concurs s-a procedat la o preselecție a a concurenților, rămânând să urce pe scenă doar talente autentice, ințiativă menită să sporească și mai mult prestigiul acestei manifestări tulcene, care constituie o șansă de afirmare pentru tinerii interpreți. (…)”

Astfel, juriul de specialitate a selectat din cei 45 de concurenți înscriși inițial, doar 24.

Alte spicuri din cronica lui Gheorghe Șeitan.

“Prima zi. (…). În aplauzele spectatorilor a intrat în scenă tulceanca Daniela Țepuș, elevă a Liceului Industrial Nr.4, care a interpretat cu multă dezinvoltură piesa “În amurg” de Aurel Giroveanu.

A doua zi. (…). Petruș Damian (Târgoviște), prezent și la alte ediții ale concursului, Liliana Țigneanu (Rîmnicu Vâlcea) a prezentat o piesă în primă audiție (“Alung melancolia”), Gabriela Stănescu (Brăila), care a primit aplauze nu numai pentru calitățile vocale și interpretative demonstrate, ci și pentru faptul că în acea seară împlinea 20 de ani ș.a.m.d. Un “duel neprevăzut” s-a desfășurat între tulceanca Mirela Bodeanu, elevă a Liceului “Spiru Haret” și constănțeanca Aura Tatiana Cristea, care a constituit totodată și o întrecere între compozitori (dirijori). Mirela Bodeanu s-a prezentat în concurs cu piesa compozitorului Virgil Pețanca (“N-ai să știi”) iar Aura Tatiana Cristea a interpretat “Dor de țărm” a compozitorului constănțean Gheorghe (Gigi) Rădulescu, care, prezent în sală și-a cerut permisiunea să dirijeze pe timpul cît solista constănțeancă s-a aflat în scenă. (…)”

Pe lângă Aura Tatiana Cristea (Marele Trofeu), alte două reprezentante ale județului Constanța au fost distinse cu premii (Gabriela Moraru și Rodica Arieșanu).

Într-o cronică din ziarul constănțean “Dobrogea Nouă” (actualul “Cuget Liber”), jurnalistul Arcadie Strahilevici a consemnat:

“Aura Tatiana Cristea este muncitoare la Cooperativa “Munca și Artă”, activând în cadrul Ansamblului de Estradă al Casei Armatei Constanța, sub îndrumarea cunoscutului compozitor și dirijor, maior Gheorghe Rădulescu, a cărui melodie “Dorul de la țărmul mării” a prezentat-o și în concursul de la Tulcea. Distincția cucerită la “Nufărul Alb” constituie atât pentru Aura Tatiana Cristea, cât și pentru toți artiștii de la Casa Armatei Constanța încă o recunoaștere a eforturilor lor creatoare, un puternic stimulant în muncă.”

Organizatori: Consiliul Județean al Sindicatelor

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Cătălin Crişan, Daniel Iordăchioaie, Eva Kiss, Adriana Sanda Pop, Ileana Şipoteanu, Denis Ştefănescu

Juriu (selectiv): Valențiu Grigorescu (compozitor, președintele jurului), Alexandru Vilmanyi (compozitor).

Acompaniament: Orchestra de Estradă, condusă de Virgil Pețanca (Tulcea)

Prezentator: George Eugen Doinaru

Marele Trofeu “Nufărul Alb”

Aura Tatiana Cristea (Constanţa)

Premiul I

Mirela Bodeanu (Tulcea)

Premiul II

Ioan Capanu (Sibiu)

Premiul III

Liliana Ţigneanu (Râmnicu Vâlcea)

Premiul Uniunii Compozitorilor

Adriana Dumbravă (Sighişoara)

Premiul Special al Juriului

Gabriela Moraru (Constanţa)

Premiul Consiliului Judeţean al Sindicatelor

Gabriela Stănescu (Brăila)

Premiul Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie

Iulia Buţurcă (Galaţi)

Premiul Comitetului Judeţean al UTC

Daniela Ţepuş (Tulcea)

Premiul pentru Popularitate acordat de Centrala “Delta Dunării”

Damian Petruş (Dâmboviţa)

Premiul Centrului de Creaţie şi Cultură “Cântarea României” al Sindicatelor din Municipiu

Rodica Arieşanu (Constanţa)

Au mai participat: Ana Alexandru, Ion Ancuța, Nicolae Butan, Mirela Constantinescu, Aurelia Doicescu, Iulia Duman (Buzău), Georgiana Gheorghișan, Liviu Onțanu, George Pavlenco, Ana Rotaru, Gică Subașu, Teodora Rafira Turbatu

 

Au urmat evenimentele din 16–25 decembrie 1989, când dictatura Ceaușescu a fost răsturnată. Deodată, românii trăiau o nouă epocă. Euforia pe care toată țara a simțit-o în acele zile, a dispărut în primele luni ale anului 1990.

Din păcate, Festivalul “Nufărul alb” s-a întrerupt din nou.

Așa cum am mai scris, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înţeleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românească.

În iunie 2002, după 13 ani de pauză, “Nufărul alb” s-a reluat. Acest lucru s-a datorat Axeniei Hogea, inspector la Inspectoratul pentru Cultură al județului Tulcea (1981–2001), apoi Director Executiv la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Tulcea (2001–01 octombrie 2008).

Axenia Hogea a fost cea care a cerut Casei de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, acordul pentru reluarea festivalului. Instituția respectivă a preluat partea culturală din activitatea fostului Consiliu Județean Tulcea al UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor).

Din 1999, Lavinia Brînzoi este manager al Casei de Cultură din Tulcea.

De asemenea, pentru a organiza festivalul într-un timp scurt, Axenia Hogea Hogeaa reunit toți managerii instituțiilor de cultură din județ. Aceste instituții, alături de Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, au fost în comitetul de organizare.

Din motive economice, la edițiile 2002–2012, s-a renuțat la acompaniametul orchestral, interpreții cântând live, cu negative (bandă).

În 1990, după plecarea profesoarei Monica Micula, Școala Populară de Artă din Tulcea l-a avut ca profesor de Canto Muzică Ușoară pe Puiu Volanschi. De altfel, la edițiile 2005–2011 ale “Nufărului Alb”, s-a acordat Premiul Special “Profesor Puiu Volanschi”.

După decesul acestuia, în perioada 2003–2008, profesor de canto a fost Aurel Ciubotaru.

Din septembrie 2008, catedra de Canto Muzică Ușoară a Școlii Populare de Artă din Tulcea, o are ca profesoară pe Alexandra Canareica.

În plus, presa tulceană, pe lângă “Delta”, avea acum alte două ziare cotidiene: “Acum” (apărut în 1995) și “Obiectiv Tulcea” (apărut în 2001). În 2004, a apărut și “Tulcea Express”.

În perioada 2002–2012, următorii ziariști au scris cronici despre festival (în ordine alfabetică): Irinel Călin (“Acum”, 2006), Pompiliu Comșa (“Atac”, 2008), Costel Constantinescu (“Adevărul de Seară”, 2011), Florența Gavrilă (“Obiectiv Tulcea”, 2005), Carmen Kermenschi (“Delta”, 2002), Suzan Mehmet (“Obiectiv Tulcea”, 2002), Bogdan Pascal (“Acum”, 2005), Claudia Petraru (“Adevărul”, 2011), Gheorghe Petre (“Obiectiv Tulcea”, 2005, 2006, 2007/ “Acum”, 2008), Sergiu Smolii (“Delta”, 2010).

EDIŢIA 12 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 21 – 23 iunie 2002)

Din cei 30 de concurenți intrați în preselecție pe data de 20 iunie, Titus Andrei și Viorel Gavrilă (membri ai juriului) au ales 22.

Tulcea a fost reprezentată de: Raluca Brahtian, Dan Jamalț, Ana Maria Stoian, Anne Marie Mihailov, Gabriela Patriche (Isaccea), Steluța Stoica (Isaccea).

În “Delta”, jurnalista Carmen Kermenschi a scris:

“Evenimentul, în opinia președintele juriului Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), a fost o reușită totală cu concurenți de primă mărime (unii participând cu melodii în primă audiție) și organizatori pe măsură.

(…) Titus Andrei a apreciat că festivalul merită să continue, de data aceasta, cu concurenți veniți din toate județele țării.” 

Organizatori: Primăria Municipiului Tulcea, Consilul Județean Tulcea, Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Centrul Cultural “Bălășescu-Nifon” Babadag, Centrul Artistic Județean, Școala de Arte “Ludovic Paceag” Tulcea, Centrul Județean al Creației Populare, Casa de Cultură a Orașului Măcin, Ministerul Culturii și Cultelor, Direcția Județeană pentru Cultură și Culte și Patrimoniul Cultural-Național Tulcea.

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Formaţia Akcent, Formaţia Blondy, Mădălina Manole

Prezentator: Chiazim Baear, Claudia Guriencu

Juriu: Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România, președintele juriului), Ștefan Coman (director Centrul Artistic Județean Tulcea), Viorel Gavrilă (compozitor), Șerban Georgescu (compozitor), Axenia Hogea (director Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural), Mădălina Manole (interpretă), Doru Mălaia (compozitor), Puiu Volanschi (profesor Școala Populară de Arte “Ludovic Paceag”), Paul Prisada (muzician, director Televiziunea Electron M-Bit Tulcea)

Trofeul “Nufărul Alb”

Marian Ardelean (Baia Mare)

Premiul I

Raluca Drăgoi (Ploiești)

Premiul II

Octavian Clonda (Brăila)

Premiul III

Costi Nițulescu (Slatina)

Premiul de Popularitate

Adrian Ticală (Baia Mare)

Premiul Special al Juriului

Maria Gherman (Oradea) 

Premiul Special al Redacției Muzicale “Radio România”

Lida Manea (Buzău)

Premiul de Debut

Petruța Mihai (București)

Premiul Special

Raluca Brahtian (Tulcea)

Ane Marie Mihailov (Tulcea)

Gabriela Patriche (Galați)

Bianca Spânache (Vaslui)

Au mai participat: Alina Căprar (Medgidia), Adina Drăgoescu (Oradea), George Lucian Jimblaru (Slobozia), Marius Manea (Galați), Roxana Popescu (București), Marius Florin Văduva (Câmpulung Muscel)

După alți trei ani de pauză, festivalul s-a reluat în 2005. De data aceasta, Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, prin managera Lavinia Brînzoi, și Primăria Tulcea au fost singurii organizatori. An de an, Lavinia Brînzoi, a depus proiectul pentru organizarea festivalului, primind finanțare de la Primăria Tulcea. De asemenea, ca la majoritatea festivalurilor românești de gen de după 1990, au fost și numeroși sponsori.

Lavinia Brînzoi, a depus niște eforturi uriașe pentru a organiza următoarele ediții ale festivalului.

Una dintre problemele edițiilor 2005–2012, a fost lipsa de promovare, mai ales din partea presei tulcene, care nu a scris an de an despre festival.

EDIŢIA 13 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 12 – 14 mai 2005)

Au participat 19 concurenți.

Ziarele tulcene “Acum” (Bogdan Pascal) și “Obiectiv Tulcea” (Florența Gavrilă, Gheorghe Petre) au scris cronici.

În ziarul “Obiectiv Tulcea”, jurnalista Florența Gavrilă a cules următoarele impresii:

Mihăiță Guțu (membru al juriului, inspector ISJ Tulcea)

“Unii concurenți sunt într-adevăr de marcă. Sunt aproape de a cuceri titluri și locuri, iar câțiva dintre ei se vor afirma destul de curând. Juriului i-a fost foarte greu să delibereze. Școala Populară de Artă este o pepinieră a tinerelor talente. Festivalul trebuie să trăiască și la Tulcea se nasc valori. Este o evaluarea cinstită a evoluției lor. Sper ca la ediția următoare, elevii noștri să devină consumatorii artei.”

Lavinia Brînzoi (organizator, director Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea)

“Așa cum s-a întâmplat și la edițiile anterioare, concurenții Festivalului “Nufărului Alb” au mers și pe scena Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, acesta fiind pasul firesc al evoluției tinerilor talentați de aici.”

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Andra, Nico, Mihai Trăistariu

Prezentator: Irina Leanca și Victor Petcu

Juriu: Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România, președintele juriului), Monica Buhai (profesor Liceul De Artă “George Georgescu”), Mihăiță Guțu (inspector ISJ Tulcea), Constantin Hogea (primarul municipiului Tulcea), Tiberiu Rusu (director Casa de Cultură a Sindicatelor Medgidia)

Marele Premiu și Trofeul “Nufărul Alb”

Octavian Clonda (Brăila)

Premiul I

Cristina Bondoc (Tulcea)

Minodora Dediș (Galați)

Premiul II

Maria Gherman (București)

Costi Nițulescu (Slatina)

Premiul III

Ramona Manole (Bacău)

Aurora Popescu (Craiova) 

Premiul Special al Juriului

Marius Văduva (Ilfov)

Premiul Special “Profesor Puiu Volanschi”

Raluca Brahtian (Tulcea)

Premiul Inspectoratului Școlar Județean Tulcea

Ionuț Vâlcu (Focșani)

Premiul de Popularitate

Nicoleta Țicală Floroni (Slatina)

Premiul Special pentru Pop-Rock

Alin Văduva (Craiova)

Premiul de Popularitate

Nicoleta Floroni (Slatina)

Premiul Special al Asociației pentru Promovarea Tinerilor

Elena Munteanu (Tulcea)

Premiul pentru Debut

Loredana Ciobotaru (Tulcea)

Au mai participat: Loredana Căvășdan (Oradea), Robert Chelmuș (Pitești), Octavian Dumitru (Tulcea), Emilia Moraru (Alba Iulia). 

EDIŢIA 14 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 08 – 10 iunie 2006)

Au participat 27 de concurenți. După preselecția din după-amiaza de 8 iunie 2006, au rămas în concurs 18 concurenți.

Impresii culese de Gheorghe Petre pentru “Obiectiv Tulcea”:

Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului)

“Mă felicit pentru alegerea pe care am făcut-o, venind la Tulcea, la un festival al cărui nivel artistic al concurenților a fost nemaiîntâlnit! Și credeți-mă că știu ce spun.”

Lavinia Brînzoi (organizator, director Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea)

“Au fost momente din concurs când sala era “în delir”. Pe lângă excepționala interpretare a unor concurenți, jocurile de lumini, aranjamentul scenic, costumele și susținerea muzicală (de pe negative), nimic nu părea că mai există în afara muzicii!”

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Ansamblul Artistic “Baladele Deltei”, Școala Populară de Arte și Meserii “Ludovic Paceag”

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Luminiţa Anghel, George Nicolescu, Alexandra Ungureanu & Crush

Prezentator: Alexandra Canareica

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), Monica Buhai (profesor Liceul De Artă “George Georgescu”, inspector pentru Arte și Imagine), Florian Chirițescu (director economic ANCCSR – Asociatia Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România), Mihăiță Guțu (profesor de muzică), Constantin Hogea (primarul municipiului Tulcea), Paul Prisada (muzician, director TV BIT Tulcea)

Trofeul “Nufărul Alb”

Dragoș Chircu (București) 

Premiul I

Nicoleta Țicală Floroni (Slatina)

Premiul II

Alin Văduva (Craiova)

Premiul III

Florentina Ciună (București)

Premiul Special “Puiu Volanschi”

Cristina Bondoc (Tulcea) 

Mențiune

Loredana Căvășdan (Oradea)

Cosmina Niță Creangă (Iași)

Alina Gabriela Dincă (București)

Iuliana Claudia Dumitrache (Pitești)

Mareș Pană (Iași)

Diploma de Participare

Alexandra Broască (Mangalia)

Alexandra Ioana Lățescu (Suceava)

Anamaria Maranda (Sulina)

Elena Munteanu (Tulcea)

Nicoleta Oancea (București)

Veronica Pădurean (Satu Mare)

Cristina Adriana Romocea (Oradea)

Irina Diana Vasian (Lupeni)

EDIŢIA 15 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 07 – 09 iunie 2007)

Fragment dintr-un interviu, acordat de Corina Chiriac (interpretă, membră a juriului) jurnalistului Gheorghe Petre, pentru “Obiectiv Tulcea”.

– Ce ați spune la începutul interviului?

– În primul rând, vreau să spun și pe această cale către tulceni: mă bucur că am avut ocazia să revin aici, după mulți ani de absență.

– Cum v-a întâmpinat publicul tulcean?

– După mulți ani de când nu am trecut prin Tulcea, am fost uimită să constat că mă cunosc foarte mulți oameni, pe stradă, la magazinul Winmarkt, unde am făcut cumpărături, în localul unde iau masa. Pe lângă bucuria reîntâlnirii, am rămas neplăcut surprinsă că puțini știau de prezența mea la Tulcea, legată de desfășurarea Festivalului “Nufărul Alb” și credeau că sunt în trecere, în excursie… oricum altceva. (…)

– Spuneți câteva cuvinte despre prima întâlnire cu publicul tulcean.

– Ultima dată am fost la Tulcea cu ocazia unui spectacol. În vremea aceea jucam în spectacole în aer liber sau pe stadioane și profitam de deplasările în zona Brăila sau Galați, ca să fim aproape de Tulcea.

În această vară, am fost la Brăila și Galați și iată-mă acum la Tulcea. Mi-am dorit să vin în această parte a țării, pentru că am lipsit foarte mulți ani.” (…)

Lavinia Brînzoi (organizator, director Casa de Cultură a Sindicatelor din Tulcea, pentru “Obiectiv Tulcea”)

“Noi credem că oamenii se vor întoarce încet-încet spre valoarea culturală. Aşa cum ne alegem haine de calitate, mâncare mai bună, aşa vom face şi cu spectacolele. Ştim că înainte de cultură, omul dă prioritate altor necesităţi, însă noi considerăm că avem menirea de a menține cât mai sus ştacheta actelor culturale, pentru ca atunci când doritorii se vor întoarce, să avem ce arăta.

Dorim ca acest festival–spectacol să fie un prilej de bucurie, de desfătare a sufletului, sau chiar şi numai ceva care să-i trezească pe locuitorii oraşului din letargie, pentru câteva zile.”

Lavinia Brînzoi  (pentru “Tulcea Express”)

“Festivalul născut pe aceste meleaguri dobrogene, în anul 1969, cunoscut atunci, ca şi acum, sub numele generic NUFĂRUL ALB, a parcurs un drum, poate greu, dar cu siguranţă frumos şi spectaculos în acelaşi timp.”

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Ansamblul Artistic “Baladele Deltei”, Școala Populară de Arte și Meserii “Ludovic Paceag” Tulcea

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Corina Chiriac, Dragoş Chircu, Corina, formaţia Provincialii

Prezentator: Irina Leanca și Victor Petcu

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), Monica Buhai (profesor Liceul De Artă “George Georgescu”, inspector pentru Arte și Imagine), Corina Chiriac (interpretă), Mihăiță Guțu (profesor de muzică), Constantin Hogea (primarul municipiului Tulcea), Ion Homoș (vicepreședinte Cartel ALFA)

Trofeul “Nufărul Alb”

Florentina Ciună (București)

Premiul I

Lucia Dumitrescu (Buzău)

Premiul II

Ana Maria Săliștean (Pitești)

Premiul III

Loredana Căvășdan (Oradea)

Maria Magdalena Misescu (Pitești)

Premiul Special “Corina Chiriac”

Larisa Mirabela Ciortan (Constanța)

Premiul Special “Puiu Volanschi”

Alin Cătălin Cojocărița / Alin Pascal (Bistrița)

Mențiunea I

Lucian Colareza (Constanța)

Mențiunea II

Elena Munteanu (Tulcea)

EDIŢIA 16 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 05 – 08 iunie 2008)

Au participat 37 de concurenți. După preselecția din după-amiaza de 5 iunie 2008, au rămas în concurs 20 concurenți.

În deschiderea Festivalului, a avut loc vernisajul Expoziției de Pictură, cu lucrări ale copiilor de la Cercul Casei de Cultură a Sindicatelor Tulcea.

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Cătălin Josan (laureat al concursului “Megastar”), Ovidiu Komornyik, Angela Similea

Parteneri: Consiliul Județean Tulcea (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale)

Prezentator: Claudia Guriencu

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), Monica Buhai (profesor Liceul de Artă “George Georgescu”, inspector pentru Arte și Imagine), Grigoraș Dumitru (director al Liceului de Muzică și Arte Plastice din Galați), Sava Nicolae (profesor Liceul de Artă “George Georgescu”, Tulcea), Alexandru Simu (compozitor, profesor Școala Populară de Arte din București).

Trofeul “Nufărul alb”

Alin Văduva

Premiul I

Reka-Kinga Farkas

Premiul II

Cristina Săliștean

Premiul III

Renata Tolvai

Premiul “Puiu Volanschi”

Mareș Pană

Premiul Special

Marius Mateescu

Georgiana Rusu

Premiul Redacției Muzicale Radio România Actualități

Claudia Căvășdan

Au mai participat: Anca Hanu, Claudia Iofciu (Școala Populară de Artă din Tulcea), Larisa Elisabeta Morariu, Steluța Rade (Școala Populară de Artă din Tulcea), Claudia Tăbăcaru, Olivia Tomuță, Ruxandra Tosun, Lucian Andy Vlahu, Isabelle Vlădoiu.

EDIŢIA 17 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 11 – 13 iunie 2009)

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Consiliul Județean Tulcea (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale), Ansamblul Artistic “Baladele Deltei”, Școala Populară de Artă “Ludovic Paceag”

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Adrian Enache, Mirabela Dauer, Puya, Alin Văduva

Prezentator: Alexandra Canareica

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Silvia Aliman (profesor Liceul De Artă “George Georgescu” Tulcea), Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), Marian Ardelean (câștigătorul ediției 2002, director magazinul “Muzica” din București), Lavinia Brînzoi (director Casa de Cultură a Sindicatelor), Monica Buhai (profesor Liceul De Artă “George Georgescu” Tulcea, inspector pentru Arte și Imagine), Alexandru Simu (compozitor, profesor Școala Populară de Arte din București)

Trofeul “Nufărul alb”

Cristina Bondoc (Tulcea)

Premiul I

Alin Ignat (Alba Iulia)

Premiul II

Cristina Săliștean (Târgu Mureș) 

Premiul III

Minodora Dediș (Galați)

Premiul Special “Puiu Volanschi”

Teodor Cristian Badea (București)

Mențiunea I

Aida Borovină (Buzău)

Mențiunea II

Mareș Pană (Buzău)

Premiul pentru Debut

Iulian Manolache (Tulcea)

Au mai participat: Daniela Iofciu (Tulcea), Ana Maria Mateescu (București), Denisa Florentina Niță (Târgoviște), Natalia Segelean (Oradea).

 

EDIŢIA 18 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 03 – 04 iunie 2010)

Au participat 37 de concurenți.

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Centrul Cultural “Jean Bart” al Consiliului Județean Tulcea, Sindicatul Liber al Navaliștilor, Sindicatul “Alum” Tulcea

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Cristina Bondoc, Connect-R, Paula Seling

Prezentator: Sergiu Cicu

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Titus Andrei (realizator, redator-șef redacția muzicală Radio România), Marian Ardelean (câștigătorul ediției 2002, director magazinul “Muzica” din București), Monica Buhai (inspector pentru aria curiculară Arte în cadrul ISJ Tulcea), Alexandra Canareica (profesoară Școala Populară de Arte Tulcea)

Trofeul “Nufărul alb”

Alin Ignat

Premiul I

Mareș Pană

Premiul II

Loredana Căvășdan

Premiul III

Minodora Dediș

Premiul Special “Puiu Volanschi”

George Cristian Secioreanu

Mențiunea I

Cristina Vasiu

Mențiunea II

Alina Dincă

Mențiunea III

Lucian Colareza

EDIŢIA 19 (Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, 26 – 27 mai 2011)

În acest an, festivalul a beneficiat de o cronică, scrisă de Octavian Ursulescu, în revista “Actualitatea Muzicală”.

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Sindicatul Liber al Navaliștilor, Sindicatul “Alum” Tulcea, Sindicatul “Confecția” Tulcea

Vedete în recital (în ordine alfabetică): Deep Central, Alin Ignat, Alexandra Ungureanu & Keo

Prezentator: Costel Zamfir

Juriu: Horia Moculescu (compozitor, realizator emisiuni muzicale TVR, președintele juriului), Adi Cristescu (compozitor, producător muzical), Monica Buhai (inspector pentru aria curiculară Arte în cadrul ISJ Tulcea), Alexandra Canareica (profesoară Școala Populară de Arte Tulcea), Mihăiță Guțu (profesor de muzică)

Trofeul “Nufărul alb”

Andrei Ciobanu

Premiul I

Cristina Vasiu

Premiul II

Ana Maria Teodorescu

Premiul III

George Cristian Secioreanu

Premiul Special “Puiu Volanschi”

Mihaela Chișnencu

Mențiune

Georgiana Rusu

Diplomă Specială – Debut

Anca Simona Ciobotaru

Diplomă Participare

Daniel Bălan

Delia Anastasia Pitu

EDIŢIA 20 – Ediție Aniversară (Piața Civică “Mircea cel Bătrân” din Tulcea, 20 – 21 septembrie 2012)

Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea

Parteneri: Centrul Cultural “Jean Bart” Tulcea, Sindicatul Liber al Navaliștilor, Sindicatul “Alum” Tulcea, Sindicatul “Confecția” Tulcea

Prezentator: Claudia Guriencu

În prima seară au avut loc recitaluri ai câştigătorilor ediţiilor 2002-2011: Cristina Bondoc, Andrei Ciobanu, Octavian Clonda, Alina Dincă, Alin Ignat, Marian Ardelean, Cristina Vasiu, Alin Văduva.

Inițial, locația nu a mai fost Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea, ci scena în aer liber din Piața Civică. Cu toate acestea, în prima zi, din cauza timpului nefavorabil, evenimentul a avut loc tot la Casa de Cultură a Sindicatelor Tulcea.

Tot din cauza timpului nefavorabil, recitalurile ce urmau a fi susținute pe 21 mai 2012, de Mirela Bodeanu, Alexandra Canareica, Emanuela Moţ și Denis Ştefănescu nu au mai avut loc.

Această ediție aniversară, nu a mai fost una competitivă.

S-au acordat niște Premii Speciale unor interpreți și oameni, care și-au adus contribuția la desfășurarea Festivalului.

Premiul pentru Aprecierea Activității Tehnice

Ion Coman

Premiul pentru Aprecierea Activității

Horia Moculescu (compozitor, președintele juriului la edițiile 2006–2011)

Alexandra Canareica (interpretă, profesoară de canto, membră a juriului la edițiile 1988, 2010, 2011 și prezentatoarea edițiilor 2006, 2009)

Premiul pentru Cel Mai Bun Orchestrator de Trupă Folk/Pop

Florin Laghia

Premiul pentru Cel Mai Bun Arist Folk Tulcean

Mircea Iordache

Premiul pentru Aprecierea Activității Colaboratorului

Claudia Guriencu (prezentatoarea edițiilor 2002, 2008)

Premiul Juriului

Marian Ardelean (câștigătorul ediției 2002, membru al juriului la edițiile 2009, 2010)

Premiul Special “Nufărul Alb 1989”

Mirela Bodeanu (câștigătoarea ediției 1989)

Premiul Sponsorului

Cristina Bondoc (câștigătoarea ediției 2009)

Premiul de Popularitate

Andrei Ciobanu (câștigătorul ediției 2011)

Premiul Organizatorului

Octavian Clonda (câștigătorul ediției 2005)

Premiul Sponsorului

Alina Dincă (laureată ediția 2010)

Premiul Special al Juriului

Alin Ignat (câștigătorul ediției 2010)

Premiul Sponsorului

Mareș Pană (laureat edițiile 2006, 2008, 2009, 2010)

Premiul Tinereții

Cristina Vasiu (laureată edițiile 2010, 2011)

Premiul Centrului Cultural “Jean Bart”

Alin Văduva (câștigătorul ediției 2008)

Lavina Brînzoi a realizat că nu are rost să mai continue organizarea “Nufărului Alb”. Au fost mai multe motive.

În 2011, au debutat în România concursurile TV de tinere talente (talent show-uri) “Românii au talent” (17 februarie 2011, ProTV), “Vocea României” (27 septembrie 2011, ProTV) și “X-Factor” (17 septembrie 2011, Antena 1). Acestea au fost precedate de “Megastar” (14 octombrie 2006–13 decembrie 2008, Prima TV). Popularitatea acestor concursuri a fost imensă iar interesul concurenților pentru festivalurile interjudețene scăzuse. Astfel, majoritatea tinerilor soliști din România (chiar și câțiva concurenți de la “Nufărul Alb”), își încercau norocul la “Vocea României” și “X-Factor”, fără a mai participa la festivalurile interjudețene din țară.

Din 2005, la Brăila (la doar 90 de km de Tulcea) se organizează anual Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “George Grigoriu”.

De asemenea, în perioada 2005–2016, la Medgidia, a avut loc anual Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “Dan Spătaru”.

În plus, concurenții din afara Dobrogei ajungeau mai greu la Tulcea pentru “Nufărul Alb”.

Lavinia Brînzoi a găsit o frumoasă modalitate de a încheia festivalul, organizând în luna mai 2012 o ediție jubiliară (a 20-a), necompetitivă, în care a premiat și a omagiat artiști, concurenți și oameni care au făcut ca “Nufărul Alb” să se defășoare în toți acești ani.

Din 2012, “Nufărul Alb” nu se mai organizează la Tulcea. Festivalul de la Mamaia a fost întrerupt în același an (la fel cum s-a întâmplat în 1976). Spre deosebire de “Nufărul Alb”, “Mamaia” s-a reluat în 2023.

Din păcate, România trăiește o epocă în care cultura este pusă pe ultimul plan. Nu mai există continuitate sau tradiție, așa cum a existat în perioada anilor’60, ’70, ’80, în ciuda regimului totalitar de atunci.

În Tulcea ultimilor 25 de ani, în ciuda instabilității economice, au existat însă și lucruri bune.

De 15 ani încoace, datorită și rețelelor de socializare, Tulcea a devenit din ce în ce mai cunoscută, mai ales în turism. În ultimii ani, s-au restaurat atât Faleza (care acum poartă numele lui Ivan Patzaichin), cât și muzeele și clădirile istorice.

La începutul anilor 2000, în timp ce multe teatre din țară au fost comasate sau închise, în Tulcea s-a întâmplat ceva rar pentru acea perioadă. Pe 15 februarie 2008, chiar în centrul orașului, s-a inaugurat Teatrul “Jean Bart” din Tulcea. Clădirea modernă are sală de 324 de locuri, dar și o sală studio de 60 de locuri.

Din 2010, Școala Populară de Artă devine departament de pregătire și perfecționare al Centrului Cultural „Jean Bart” Tulcea.

În octombrie 2010, Centrului Cultural “Jean Bart” Tulcea devine membru asociat al Convenței Teatrale Europene.

Pe 31 iulie 2026, s-a inaugurat noua Sala Polivalentă din Tulcea, care are o capacitate de peste 4.600 de locuri.

Am scris acest material pentru a arăta cititorilor ce însemna un Festival Interjudețean cu tradiție, nu organizat ad-hoc, doar pentru a lua niște bani și a oferi diplome și premii tuturor participanților. În prezent, în România, există sute (!) de festivaluri inderjudețene, majoritatea destinate copiilor. Doar câteva dintre acestea au o importanță majoră în domeniu. Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “George Grigoriu” de la Brăila sau Festivalul “Trofeul Tinereții” de la Amara, sunt două evenimente importante de gen.

Ca și ghid de turism, meserie pe care o fac din 2010, județul Tulcea este locul meu preferat. De aceea, pentru primul meu material despre un festival interjudețean, am ales subiectiv Tulcea, scriind însă cât se poate de obiectiv despre Festivalul Interjudețean de Muzică Ușoară “Nufărul Alb”.

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU