GINA PĂTRAŞCU – “VIAŢA MEA E MUZICA”
Sincere mulţumiri doamnei Gina Pătraşcu, care mi-a pus la dispoziţie întreaga sa arhivă cu materiale. Îi mulţumesc foarte mult şi pentru răbdarea pe care a avut-o să-mi răspundă la multe întrebări. Doar la Viorela Filip, Natalia Guberna şi Camelia Florescu mi s-a întâmplat să găsesc o arhivă atât de bine pusă la punct.
Pe Valea Jiului, în judeţul Hunedoara, la câţiva kilometri de municipiul Petroşani, se află oraşul Petrila. Situat la o altitudine de 675 de metri, pe malul Jiului de Est, cu o populaţie de aproape 23 de mii de locuitori, Petrila, ca orice oraş de munte, are nişte peisaje superbe. În plus, zona are bogate resurse de cărbuni, mineritul fiiind, până nu de mult, principala activitate industrială.
Pe 14 iunie 2014, în cadrul evenimentului Zilelor Oraşului Petrila, organizat de Primăria şi Consiliul Local al oraşului Petrila, interpreta Gina Pătraşcu a susţinut un concert, în cadrul căruia i s-a decernat titlul de “Cetăţean de onoare” al acestui oraş.
Hotărărea acordării acestui titlu, a avut loc la sfârşitul lunii februarie 2014, în cadrul şedinţei Consiliului Local al Petrilei, când Cornel Preda, preşedintele comisiei de cultură, a propus această distincţie. Consilierii locali au votat în unamimitate ca Gina Pătraşcu să primească acest titlu, începând cu data de 7 martie 2014, chiar de ziua ei.
Pe site-ul Ziarului Văii Jiului, reprezentanţii Consiliul Local al oraşului Petrila au declarat, într-un material realizat de jurnalistul Corneliu Bran, următoarele:
“Cum nu cunoaştem un cântăreţ de muzică uşoară născut în Valea Jiului, care să aibă un palmares mai bogat decât Gina Pătraşcu, ea rămâne, momentan, cel mai tare produs al Şcolii Populare de Artă din Petroşani pe acest segment muzical, un palmares cam greu de atins şi în viitor de altcineva.
De aceea, credem şi noi că decizia luată de consilierii locali petrileni, la care a subscris şi primarul Ilie Păducel, este una înţeleaptă. Să sperăm ca în acest an (…), să o putem vedea pe Gina Pătraşcu primindu-şi titlul într-un cadru festiv la Petrila.
(http://www.zvj.ro/articole-23752-Consilierii+petrileni+au+hot++rat+++Cunoscuta+cant++rea+++++Gina+P++tra++cu++ndash+++bdquo+Cet++++ea.html)
Pentru cei care am copilărit sau ne-am petrecut adolescenţa sau maturitatea în a doua jumătate a anilor’70 şi în anii’80, Gina Pătraşcu nu mai are nevoie de nici o prezentare.
Pe lângă faptul că se numără printre puținii artişti care au primit trei dintre cele mai importante distincţii pentru tinerii interpreţi de muzică pop/uşoară românească (Concursul TV “Steaua fără nume”, Festivalul Tinereţii de la Amara şi Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia), artista a înregistrat peste 190 de cântece şi a apărut în peste 370 de emisiuni TV. Cântă cu succes muzică populară şi de petrecere. În plus, de-a lungul carierei, a cântat în 9 limbi străine.
Deşi trăiam într-un regim totalitar, divertismentul românesc din acea perioadă era de calitate. Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).
Gina Pătraşcu s-a născut pe 07 martie 1954 la Petroşani (judeţul Hunedoara), la câţiva kilometri de Petrila (pe atunci Lonea), oraşul familiei sale. Are trei fraţi şi o soră, ea fiind cea mai mare. A copilărit într-o casă frumoasă, mare şi spaţioasă care inţial a fost un Cazino.
Copil fiind, a urmat grădiniţa în limba maghiară. Acest lucru i-a folosit. Ani de zile mai târziu, în 1982, pe când era deja o vedetă, a înregistrat “Szep gyermek evek” varianta în limba maghiară a piesei “Copilărie, carte cu poveşti” pentru un disc de autor al apreciatului compozitor Jolt Kerestely.
A cântat de copil. Talentul muzical la moştenit de la mama sa, care cânta foarte frumos. Tatăl artistei, cânta şi el şi se acompania la chitară. La o zi onomastică a tatălui ei, a venit să cânte o formaţie cunoscută de lăutari (Familia Brânză). La un moment dat, tatăl său a rugat-o să cânte, acompaniată de lăutari. A fost apreciată de toţi cei prezenţi iar formaţia de lăutari i-a propus să cânte cu ei la clubul din localitate.
Astfel, de pe la 12 ani, până în clasa a IX-a, a cântat muzică populară la Clubul din Lonea-Petrila.
În perioada 1961-1973, urmează clasele I-XII (cu excepţia clasei a IV-a, pe care a făcut-o în Jieţ, unde tatăl ei a lucrat ca inginer de mină) la Liceului Teoretic din Petrila, care se înfiinţase chiar în acelaşi an. Aici a fost colegă cu Ion Barbu (caricaturist), Carol Erdos (actor la Teatrul de Nord din Satu Mare), Iosif Kappl (compozitor şi basist în formaţia “Phoenix”). Tot în timpul liceului, începe să cânte muzică uşoară. De multe ori, a fost acompaniată de trupa liceului, care se chema “Moby Dick”.
Începând cu clasa a IX-a, la Clubul din Lonea-Petrila, este acompaniată şi de formaţia de muzică uşoară “Canopus” (formaţia clubului din Lonea-Petrila).
În paralel cu şcoala generală şi liceul, începând cu clasa a VI-a, urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Petrila. Mai întâi, în perioada 1966-1971, a urmat cursurile de pian cu profeoara Hedwiga Malide, apoi, în perioada 1970-1973 a studiat canto clasic la clasa profesorului Mihăilă. Primul an de canto l-a făcut în paralel cu ultimul an de pian.
De multe ori, mama ei, o înscria la concursurile din stațiunile unde mergea pentru tratament. Astfel, prima distincţie o obţine pe 08 iulie 1966, la Borsec, când i s-a decernat premiul pentru “Cea mai bună interpretă de muzică populară”. Apoi, în iulie 1968, la Eforie Sud, obţine premiul pentru “Cel mai bun solist al seriei de muzică uşoară”.
În martie 1972, participă pentru prima dată la Festivalul Interjudeţean “Cântecul adâncului” din Petroşani, unde obţine premiul pentru compoziţia proprie “Iubesc”. Din juriu făcea parte compozitorul George Grigoriu. Va reveni pe scena acestui festival şi anii următori, obţinând Menţiune la ediţiile din 1973 şi 1974 (la această ediţie ca reprezentantă a judeţului Timiş) şi Locul 2 la ediţia din 1975.
În vara anului 1972, după participarea la Festivalul Interjudeţean “Jiule pe Malul tău”, obţine locul 2, la Festivalul Cultural Artistic al Pionierilor şi Şcolarilor din Năvodari, ce a avut loc la celebra Tabără din Năvodari.
În această perioadă, efectuează numeroase turnee prin judeţul Hunedoara, alături de vedetele invitate la Casa de Cultură din Petroşani.
În vara anului 1973, după absolvirea liceului, a pleacă la Timişoara, unde va locui timp de trei ani.
Între 1973-1976, lucrează mai întâi ca muncitoare, apoi la biroul de registratură, în cadrul Întreprinderii Tehnolemn din Timişoara (care se ocupa cu prelucrarea lemnului). Aici a cântat cu formaţia de muzică uşoară a clubului întreprinderii Tehnolemn. Pentru cei care nu ştiu, pe atunci, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.
În această perioadă, a mai participat la câteva manifestări de gen, pe care le găsiţi scrise mai jos.
În 1974, primeşte Atestatul de Liber Profesionist (Solist Vocal/Muzică Uşoară, Categoria I), eliberat de ATM. Până în 1990, acest atestat era necesar artiştilor pentru activitatea lor.
Tot la Timişoara, cântă la localuri renumite precum Restaurantul “Palace” sau “Continental”.
Pe 11 iunie 1975, la Palatul Cultural din Arad, se înscrie şi este selecţionată pentru a participa la celebrul concurs TV “Steaua fără nume”.
În perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru, s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 2 şi 4 ani).
Soarta a făcut ca Gina Pătraşcu să ia parte la acest prestigios concurs mai devreme decât trebuia. În octombrie 1975, cu doar 4-5 zile înainte de concurs, doamna Simona Patraulea o sună pentru a o invita la Bucureşti să participe la prima etapă a “Stelei fără nume”. Gabriela Corpus, o concurentă din Constanţa, se îmbolnăvise şi nu a mai putut cânta în concurs. Imediat, Gina Pătraşcu a luat avionul spre Bucureşti. Câteva zile a repetat intens cu pianistul Geri Podgoreanu, cele zece melodii din care juriul de specialitate alegea două. De asemenea, a lucrat cu compozitorul şi dirijorul Gelu Solomonescu, care a orchestrat şi a realizat negativele (varianta instrumentală) pieselor.
Astfel, pe 20 octombrie 1975, în studioul TVR, Gina Pătraşcu (ca reprezentantă a Timişoarei), participă la prima etapă a concursului “Steaua fără Nume”, alături de Eugenia Bordei (Tulcea) şi Elena Katenis (Galaţi). Concursul s-a transmis în direct la TVR. Prezentator a fost profesor dr. Mihai Florea. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu. Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Octav Enigărescu (preşedintele jurului, interpret de operă şi director al Operei Române), Laurenţiu Profeta (compozitor), Elena Ionescu, Alexandru Mandy (compozitor, textier), Camelia Dăscălescu (compozitoare), Nicolae Peneş (scriitor), Viorica Baciu, Gelu Mihăilă (compozitor), Sile Dinicu (dirijor, compozitor).
Probele din concurs au fost următoarele:
01. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Copacul” (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru), lansată de Aurelian Andreescu la Festivalul Mamaia’73.
02. Recitarea unei poezii. Gina Pătraşcu a recitat poezia “Cu tot ce am” de Anatol Baconsky
03. Interpretarea unei piese din muzica pop/uşoară românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist a avut de învăţat 10 piese. Juriul de specialitate a ales pentru Gina Pătraşcu piesa “Adolescenţii” (Marcel Dragomir/Romeo Iorgulescu), lansată de Mihai Constantinescu la Festivalul Mamaia’74, pe care a interpretat-o acompaniată la pian de Geri Podgoreanu.
04. O altă piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Din nou, Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă), lansată atât de Margareta Pâslaru, cât şi de Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu la Festivalul Mamaia’75.
Gina Pătraşcu a trecut cu brio prima etapă a concursului obţinând 79 din totalul de 80 de puncte. La finalul concursului, Octav Enigărescu, preşedintele juriului a descris prestaţia Ginei Pătraşcu, astfel: “Gina Pătraşcu, a doua concurentă şi câştigătoarea concursului din această seară, cu cele 79 de puncte, are o voce robustă, plină de rezonanţe grave, pe care o pune în slujba unei fraze bine gândite şi expresive. Cu mijloace economice, dar concentrate, lasă de la prima apariţie impresia unei personalităţi care, sperăm, se va face în curând simţită”.
După această reuşită, începe să fie solicitată la Bucureşti în spectacole şi emisiuni TV. În lunile ce au urmat, a făcut de nenumărate ori naveta Timişoara-Bucureşti.
În perioada 13-15 martie 1976, participă la Sala Polivalentă la trei spectacole de succes intitulate “Se caută o floare, se caută o stea”, realizate de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, în cadrul cărora au evoluat atât mari vedete ale muzicii româneşti de atunci, dar şi debutanţi de la “Steaua fără Nume” şi “Floarea din grădină”. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă Radio, dirijată de Sile Dinicu. La repetiţiile pentru acest spectacol se afla şi cunoscutul actor de comedie Horia Şerbănescu (03 martie 1924 – 19 septembrie 2010), care, pe atunci, conducea echipa cu care A.T.M. (Asociaţia Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale din România) făcea turnee în ţară. Acesta a remarcat-o pe Gina Pătraşcu de la “Steaua fără Nume” şi i-a propus să se mute la Bucureşti şi să participe într-un turneu prin ţară. La acel moment, la sugestia unor colegi din orchestrele din Timişoara, alături de care cânta, artista se pregătea să se angajeze în corul Filarmonicii din Timişoara.
Astfel, a început cea mai frumoasă şi fructoasă perioadă a carierei sale.
Turneul l-a întreprins alături de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Sile Dinicu) cu un spectacol de varietăţi, organizat de ATM, unde figurau mari artişti precum Stela Enache, Horia Moculescu, Naarghita, Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Horia Şerbănescu.
La sfatul lui Horia Şerbănescu şi Sorin Grigorescu, în vara anului 1976, se mută la Bucureşti pentru a continua turneul propus şi a-şi continua cariera muzicală.
Pe 29 martie 1976, apare în emisiunea TV “Melodii vechi, interpreţi noi”, difuzată pe TVR2 şi realizată de Nicoleta Păun, unde a interpretat piesele “Sa nu ne despărţim” (Gherase Dendrino), lansată de Dorina Drăghici, “Te caut” (Florentin Delmar), lansată de Luigi Ionescu. Acestea au fost şi primele sale înregistrări audio, pe care le-a efectuat în Studioul muzical al TVR.
Începând cu 1976, a înregistrat peste 190 de piese şi a apărut în peste 370 de emisiuni ale TVR.
Începând cu 1975–76, articole cu şi despre Gina Pătraşcu, apar în reviste şi publicaţii româneşti precum „Contemporanul”, „Dobrogea nouă”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, etc.
Pe 22 aprilie 1976, din nou în studioul TVR, participă alături de interpretul George Sava, la cea de-a doua etapă a a concursului “Steaua fără Nume”. Şi această etapă a fost prezentată de profesor dr. Mihai Florea iar acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu. Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Octav Enigărescu (preşedintele jurului, interpret de operă şi director al Operei Române), Henri Mălineanu (compozitor), Vasile V. Vasilache (compozitor), Ileana Lucaciu Colomieţ (ziaristă, redactor la revista “Săptămâna”), Ion Cristinoiu (compozitor), Edmond Deda (compozitor), Titus Munteanu (pe atunci, redactor muzical al TVR), Vasile Antohie (reprezentant al Comitetului Judeţean Brăila al Uniunii Tineretului), Camelia Dăscălescu (compozitoare).
Probele din concurs au fost următoarele:
01. O piesă din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Plaiuri de poveşti” (Jolt Kerestely/Mihai Dumbravă). În 1978, artista va înregistra această piesă.
02. Interpretarea unei melodii cu suprapunere de terţă (piesa înregistrată în prealabil de artistă, la care a intervenit cu vocea a doua). Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Dacă nu te întâlneam” (Andrei Proşteanu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu), lansată de Marina Voica.
03. Interpretarea unei piese sau două din muzica pop/uşoară românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist a avut de învăţat 20 piese. Juriul de specialitate a ales pentru Gina Pătraşcu piesele “De-ai fi tu salcie” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian), lansată de Mihaela Mihai şi “Izvor de frumuseţe” (Radu Şerban/Aurel Storin), lansată de Doina Badea la Festivalul Mamaia’72. Ambele piese, le-a interpretat acompaniată la pian de Geri Podgoreanu.
04. O altă piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti, cu acompaniament de orchestră. Din nou, acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Prima poezie” (Nicolae Kirculescu/Aurel Felea), lansată de Elena Grigore în 1956.
05. O altă piesă cu acompaniament de orchestră. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Cetatea florilor” (Marius Ţeicu/Mihai Dumbravă), lansată de Aquilina Severin şi dedicată oraşului Timişoara. În 1978, artista va înregistra şi această piesă.
Gina Pătraşcu a trecut cu brio şi a doua etapă a concursului obţinând 76 din totalul de 80 de puncte.
Pe 08 august 1976, la cea de-a 09-a ediţie a Festivalului Tinereţii de la Amara, unl dintre cele mai importante festivaluri interjudeţene pentru tinere talente, este distinsă cu Premiul II. Trofeul fusese decernat Mihaelei Runceanu iar Premiul I Mirelei Voiculescu-Fugaru, ambele colege de generaţie cu Gina Pătraşcu. Şi ediția din acest an este realizată de Sorin Grigorescu și Simona Patraulea. Din juriu au făcut parte (în ordine alfabetică): Vasile Donose (preşedintele juriului), Constantin Arvinte, Ileana Colomieţ (ziaristă la revista „Săptămâna”), Toader Constantin, Ion Corbu, Grigore Constantinescu (muzicolog), Sile Dinicu (compozitor, dirijor al Orchestrei de muzică ușoară a RTV), Nicolae Dragoş (poet, redactor-șef al revistei „Luceafărul”), Aurel Giroveanu (compozitor), George Grigoriu (compozitor), Mişu Iancu (compozitor), Simona Patraulea (redactor TV), Laurenţiu Profeta (compozitor), Vasile Timiş. Concurenții au fost acompaniați de Orchestra de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii Române. Dirijor: Sile Dinicu. În concurs, artista s-a prezentat cu două piese, printre care şi „Un albastru infinit” (Marcel Dragomir/Ovidiu Dumitru), lansată de Angela Similea în ianuarie 1976.
Pe 22 mai 1977, se transmite la TVR, etapa 03 (finala) a concursului “Steaua fără Nume”, prezentată tot de profesor dr. Mihai Florea. Concurentele din etapa finală au fost Gina Pătraşcu şi Eva Kiss. Etapa 03 nu s-a mai transmis în direct, ci s-a înregistrat în luna februarie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte. Iniţial, concursul trebuia transmis în martie, dar, din cauza cutremurului devastator care a avut loc pe 04 martie 1977, s-a amânat. Din juriu au făcut parte compozitorii Henri Mălineanu (preşedintele juriului), Florin Bogardo şi Horia Moculescu. În concurs, Gina Pătraşcu a interpretat piesele “Pentru iubire” (Jolt Kerestely) şi “Ţară veche” (Ion Cristinoiu), cea din urmă fiind prezentată în primă audiţie. Ambele concurente au fost distinse cu Trofeul “Steaua fără Nume”.
Astfel, Gina Pătraşcu a devenit o Stea cu Nume, popularitatea ei crescând semnificativ.
La scurt timp după succesul de la “Steaua fără Nume”, în vara anului 1977, înregistrează primele piese la Radio România. Acestea au fost “Pentru orice băiat” (1977, Vasile Veselovski), lansată de Doina Badea, “Secretul mărilor” (1977, Radu Şerban), “Mi-ai spus că mă iubeşti” (1977, Mişu Iancu), “Acum” (1977, Alexandru Mandy), toate trei lansate de Mihaela Mihai.
Tot în 1977, pe lângă piesele preluate din repertoriul altor interpreţi, înregistrează primele audiţii scrise special pentru ea: “Ţară veche” (Ion Cristinoiu) şi “Ştiu un nume minunat” (Aurel Giroveanu).
Apariţiile la Radio România şi TVR sunt din ce în ce mai frecvente.
La Radioteleviziunea Română (până în 1994, TVR şi Radio România au fost fuzionate), pe lângă Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, a colaborat cu mari oameni de televiziune precum: Titus Andrei, Aurora Andronache, Ioana Bogdan, Doru Dumitrescu, Eugen Dumitru, Gheorghe E.Marian, Titus Munteanu, Nicoleta Păun, Ileana Pop, Florentina Satmari, Cecilia Silvestri, Mariana Şoitu. Toţi cei enumeraţi mai sus, se aflau sub îndrumarea lui Tudor Vornicu (1926-1989), director de programe al TVR si unul dintre cei mai mari oameni de televiziune din România.
Este solicitată de mai toţi compozitorii din muzica pop/uşoară românească. De la cei mai prolifici, până la debutanţi (la acea vreme). A înregistrat piese compuse de (în ordine alfabetică): Dan Beizadea, Toni Constantinescu, Florin Costache, Ion Cristinoiu, Alexandru Dana, Camelia Dăscălescu, Edmond Deda, Florentin Delmar, Noru Demetriad, Gherase Dendrino, Dan Dimitriu, Marcel Dragomir, Marius Dumitrescu, Dan V. Dumitriu, George Eftici, Octav Firulescu, Grigore Florian, Cornel Fugaru, Viorel Gavrilă, Mihai Ilie Gheorghe, Radu Gheorghiu, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Dinu Giurgiu, Florin Costache, Mişu Iancu, Florin Irimia, Jolt Kerestely, Nicolae Kirculescu, Dumitru Lupu, Alexandru Mandy, Marius Marchiş, Henri Mălineanu, Gabriel Mărgărint, Vasile Mentzel, Cornel Meraru, Petre Mihăescu, Bujor Miscuţia, Dan Mizrahy, Horia Moculescu, Doina Moga, Teodor Moisescu, Daniela Claudia Nacu, Ileana Toader-Necşescu, Valentin Oszkiel, Constantin Pavliuc, Temistocle Popa, Constantin Popovici, Titel Popovici, Laurenţiu Profeta, Gherase Puică, Elly Roman, Gelu Solomonescu, Dan Stoian, Radu Şerban, Ion Ştefănescu, Ramon Tavernier, Remus Teodorescu, Ionel Tudor, Marius Ţeicu, Vasile V. Vasilache, Vasile Veselovski, Paul Urmuzescu, Ionel Bratu-Voicescu.
Colaborează şi cu Casa de Discuri “Electrecord”. În 1979, lansează un disc single cu două piese de George Grigoriu (“Cântaţi bucuria” şi “Conjugarea I”). În 1984, lansează discul LP “Gina”, cu 10 piese pe muzica compozitorilor Dan Beizadea, Ion Cristinoiu, Dan Dimitriu, Mihai Ilie Gheorghe, Dinu Giurgiu, Henri Mălineanu, Gabriel Mărgărint, Vasile V. Vasilache. De asemenea, din 1979 şi până în 1990, apare pe un număr de opt albume colective (compilaţii).
Din bogatul său repertoriu, nu au lipsit piese care s-au bucurat de mare succes, fiind difuzate des atât la Radio cât şi la TVR. Acestea sunt, în ordine cronologică: “Cetatea florilor” (1976, Marius Ţeicu), “Plaiuri de poveşti” (1976, Jolt Kerestely), “Lasă supărarea” (1981, Henri Mălineanu), “O nouă zi” (1982, Gabriel Mărgărint), “Omul meu drag” (1983, Dinu Giurgiu), “Poteci de ape” (1983, Dinu Giurgiu), “Prima scrisoare” (1985, Marius Ţeicu), “Vremea nu a stins iubirea mea” (1987, Cover), “Viaţa mea e muzica” (1987, Cover), “Mă-ntorc acasă” (1988, Dan V. Dumitriu), “Steaua iubirii” (1989, Dan Dimitriu), “Spirale de iubire” (1990, Dan V. Dumitriu).
Pe 04 mai 1979, după 3 ani de convieţuire, Gina Pătraşcu şi Horia Şerbănescu se căsătoresc.
După turneul din 1976, alături de orchestra radio, a efectuat multe altele prin ţară. În convorbirile pe care le-am purtat în vederea realizării acestui material, artista mi-a povestit că viaţa de turneu era frumoasă. Pe lângă faptul că a văzut toată ţara, în turnee se putea îmbrăca puţin mai modern, putea să se mişte mai mult, putea cânta şi în limbi străine. Pe lângă Orchestra de Estradă Radio, condusă de Sile Dinicu sau Cornel Popescu, alături de care a colaborat enorm, în turnee, a mai fost acompaniată de formaţii cunoscute precum “Compact”, “Romanticii”, “Continental” sau cea condusă de Horia Moculescu. A mai colaborat cu multe orchestre de muzică populară, precum “Doina Vrancei” din Focşani, “Măceşul” din Sf. Gheorghe, “Plaiurile Bistriţei” din Bacău.
Artista şi-a adus aminte cu plăcere şi de numeroasele turnee (Năvodari, Carei, Dej, Satu Mare, Târgu Mureş) pe care le-a efectuat în perioada 1985-1989, alături de Ansamblul de copii ”Castelanii Mici” din Carei.
În Bucureşti, cântă la localuri renumite precum “Athenee Palace” (1979), “Intercontinental” (1980), “Melody” (1981), “Monte Carlo” (1992), “Viena” (1992), “Royal” (1992), “Bosfor” (1995).
Vara, pe litoral, cântă la cele mai selecte baruri şi restaurante precum: “Acapulco” din Eforie Nord (1978), “Melody” din Mamaia (1979, 1980, 1981, 1982, 1984), Barul “Orient” din Mamaia (1979), Restaurantul “Aurora” din Mamaia (1979), Restaurantul “Modern” din Mamaia (1980), Restaurantul “Meridian” din Mamaia (1980, 1981), Restaurant “Măgura” din Eforie Sud (1984).
De asemenea, a mai cântat prin ţară la localuri renumite precum Hotel “Dâmboviţa” din Târgovişte (1982), barul Hotelului “Internaţional” din Sinaia (1982) sau barul “Minerva” de la Băile Herculane (1987).
A abordat cu succes şi muzica populară şi de petrecere, pe care a cântat-o de când era copil. La TVR, cântă pentru prima dată muzică populară în emisiunea “Cântec de voie bună”, realizată de Florentina Satmari şi difuzată pe 01 mai 1980. Aici a apărut prima dată fără ochelari şi a cântat “Aseară vântul bătea”, fiind acompaniată de orchestra maestrului Ionel Budişteanu. A mai apărut în numeroase emisiuni de televiziune, unde a cântat atât muzică populară, cât şi de petrecere. Majoritatea acestor emisiuni au fost realizate tot de Florentina Satmari. La câteva dintre aceste emisiuni, este acompaniată de maestrul Ion Albeşteanu. În anii’90, va lansa şi un album de folclor.
A cântat şi romanţe, participând cu succes la două ediţii ale Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” de la Târgovişte. La ediţia din 1982, romanţa “Iubire de mamă” (Ion Cristinoiu), interpretată de Gina Pătraşcu, obţine două premii: Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul Revistei “Astra”. La aceeaşi ediţie participă şi cu romanţa “Scrisoarea” (Aurel Giroveanu). La ediţia din 1983, participă cu romanţele “De ce mai caut fericirea” (Dan Stoian) şi “Pe aceste meleaguri româneşti” (Ionel Tudor).
În 1980, colaborarează cu Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti, unde cântă în spectacolul de mare succes “Idolul femeilor” (premiera 02 aprilie 1980), alături de legendarul Puiu Călinescu. Spectacolul s-a jucat cu timp de 2 ani şi jumătate.
În toamna anului 1981, este invitată de maestrul Iosefini la Circul de Stat din Bucureşti, unde cântă în spectacolul “Music-Hall la Circ”. Pe lângă piese de succes din repertoriul său precum “Lasă supărarea” (H. Mălineanu), Gina Pătraşcu încheia spectacolul, alături de tot ansamblul Circului, cu “Sârba Bucureştiului” (tot de H. Mălineanu). Acest spectacol, scris de Horia Şerbănescu la invitaţia lui Iosefini, s-a jucat pe durata stagiunii 1981-1982.
În anul 1982, are o altă mare realizare. Apare şi cântă în filmul artistic “Calculatorul mărturiseşte”, în regia lui George Cornea, a cărui premieră are loc pe 10 mai 1982. Filmările cu Gina Pătraşcu au avut loc în 1981, la barul “Melody” din Bucureşti. Pe coloana sonoră a filmului, cântă “Întâlnirea n-a mai avut loc” (Ramon Tavernier). Din distribuţia acestui film au făcut parte actori precum (în ordine alfabetică): Dan Condurache, Corina Constantinescu, Dan Damian, Mircea Diaconu, Dana Dogaru, George Constantin, Tania Filip, Diana Lupescu, George Motoi, Sebastian Papaiani, Ioana Pavelescu, Alexandru Repan şi alţii.
Pe 07 august 1982, participă în afară de concurs, cu o piesa “Linişte” de Ion Cristinoiu, la singura ediţie a Concertului Concurs de Muzică Uşoară “Zbor de Porumbei”, desfăşurat la Teatrul de Vară din Mamaia şi prezentat de Octavian Ursulescu. Acest concurs, care a avut ca temă cântecele de pace, a avut o importanţă majoră, deoarece a servit ca pretext pentru reluarea Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia.
La sfârşitul lunii iunie 1983, după o pauză de 7 ani, la iniţiativa lui Ladislau Hegheduş (Secretar de Stat al Consilului Culturii şi Educaţiei),s-a anunţat în presă reluarea Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Acesta a fost şi primul an în care, pe lângă “Creaţie”, în festival se introduce permanent secţiunea de “Interpretare”. Preselecţiile festivalului, au avut loc la Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti, între 11 şi 13 iulie 1983. Deşi limita de vârstă era 28 de ani, organizatorii au făcut o derogare de vârstă pentru ca o parte dintre concurenţi, precum Gina Pătraşcu, Marieta Bratu sau Gabriel Dorobanţu, să poată participa.
După multe pregătiri, în perioada 26–30 august 1983, la Teatrul de Vară din Mamaia, are loc Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’83. Ca de obicei, organizatori au fost Consiliul Culturii şi Educaţiei, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Radioteleviziunea Română şi Comitetul de Cultură şi Educaţie al Judeţului Constanţa. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra Radioteleviziunii Române (dirijor Sile Dinicu) pentru secţiunea “Creaţie”, Orchestra Teatrului de revistă “Fantasio” (dirijor Aurel Manolache) pentru secţiunea “Interpretare”, Grupul vocal “Choralis”(condus de Voicu Enăchescu). Din juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” au făcut parte (selectiv, în ordinea prezentării): Arta Florescu (artistă a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti), Sile Dincu (artist emerit, compozitor şi dirijor al Orchestrei de estradă Radio), Laurenţiu Profeta (compozitor, secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor), Corina Chiriac (interpretă de muzică pop/uşoară), Marius Ţeicu (compozitor), Luminiţa Vartolomei (muzicolog şi critic muzical), Jolt Kerestely (compozitor), Liliana Dobre (electronist CFR, reprezentanta publicului), Adrian Simu (electrician în portul Constanţa, reprezentant al publicului).
Pe 27 august 1983, Gina Pătraşcu se prezintă la concursul de “Interpretare” cu două piese de Henri Mălineanu: “Lasă supărarea” (piesă de succes, lansată de artistă cu doi ani mai devreme) şi “Să binecuvântăm pământul” (lansată tot de ea). Artista a avut un mare succes, juriul de specialitate acordându-i Premiul I (Marele Premiu), la egalitate cu Marina Florea. Laureaţii secţiunii “Interpretare” au fost (în ordinea importanţei premiilor): Gina Pătraşcu (Premiul I – Marele Premiu), Marina Florea (Premiul I – Marele Premiu), Rodica Crenicean (Premiul II), Carmen Rădulescu (Premiul II), Liliana Catrina (Premiul III), Aurel Moga (Premiul III), duetul Rodica Duricu şi Mioara Popa (Premiul Publicului), Marieta Bratu (Premiul Publicului), Cornelia Pop (Premiul Publicului), Marina Scupra (Premiul Tinereţii), Carmen Anton (Menţiune), Emilia Basarabeanu (Menţiune), Eugenia Dan (Menţiune), Gabriel Dorobanţu (Menţiune).
Revine pe scena Festivalului de la Mamaia la ediţia din 1984, cu un microrecital, ca şi câştigătoare a ediţiei precedente. De asemenea, participă şi la secţiunea “Creaţie”a Festivalului, la ediţiile din 1986 (“Iubeşte, nu vei regreta” de Titel Popovici) şi 1989 (“Este ţara mea” de Marius Marchiş).
În noiembrie 1983, participă la cea de-a 12-a ediţie a celebrului concurs TV “Şlagăre în Devenire”, ce a avut ca temă “Melodiile Bucureştiului”, cu piesa “Bucureşti, oraş al păcii” (Dan Stoian).
Primul turneu peste hotare, îl întreprinde în Rusia, în toamna anului 1978, alături de Orchestra Radio, dirijată de Sile Dinicu şi de interpreţii Jeanina Matei şi Marcel Roşca. Pe parcursul turneului, care a durat trei săptămâni, a cântat în mai multe oraşe inclusiv la Moscova.
În iulie 1984, reprezintă România la secţiunea “Creaţie” a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară “Omul şi Marea” de la Rostock, Germania. Aici a interpretat piesa “Sărutul” (Dan Dimitriu).
Tot în vara anului 1984, reprezintă România la Festivalul necompetitiv “Concertul Prieteniei” de la Ulan Bator, Mongolia, unde a evoluat alături de alţi 15 interpreţi din tot atâtea ţări. Timp de două săptămâni, într-o sala arhiplină de peste 3000 de locuri, a susţinut un microrecital de muzică românească. Piesa “Sârba Bucureştiului” (H. Mălineanu) a avut cele mai multe bis-uri.
În perioada 1985–1987, efectuează trei turnee în Turcia. Primul, în vara anului 1985 la Istambul, unde cântă alături de trupa de balet a lui Cornel Patrichi, timp de 3 luni de zile la barul de lux al Hotelului “Tarabya”. Al doilea, în noiembrie 1985, alături de trupa de balet a lui Păstorel Ionescu, unde cântă o lună şi jumătate la Celik Palast în Bursa şi Efes Hotel la Izmir. Iar al treilea, în vara anului 1987, din nou alături de trupa de balet lui Cornel Patrichi, unde cântă a lună la Izmir, în cadrul unui Târg Internaţional. În aceste turnee a cântat în limbile turcă şi arabă.
În perioada aprilie 1983–septembrie 1985, este angajată la Ansamblul “Rapsodia Română” din Bucureşti – secţia de Estradă, alături de care efectuează numeroase turnee în ţară, dar şi o serie de spectacole la Bucureşti, la sediul ansamblului, ce se afla pe strada Lipscani, nr.53. La numeroase spectacole de la Rapsodia Română, este acompaniată de Orchestra de muzică uşoară, condusă de Adam Czako. De asemenea, cântă şi cu orchestrele de muzică populară, dirijate de Ionel Budişteanu şi Paraschiv Oprea.
În perioada februarie 1987–30 iunie 1999, este angajata Ansamblului Doina al Armatei, unde are o bogată activitate. Şi aici, ca şi la “Rapsodia Română”, efectuează numeroase turnee în ţară, spectacole la Bucureşti, la Sala Radio sau Sala Polivalentă, dar şi câteva turnee peste hotare, cum ar fi: Turcia (decembrie 1992, la Opera din Ankara şi la Sala Radio din Istambul), Rusia (iulie 1994) şi Slovacia (toamna 1994), Bosnia-Herţegovina (decembrie 1996).
Ca şi solistă vocală a Ansamblurilor “Rapsodia Română” şi “Doina Armatei”, cântă la numeroase spectacole şi recepţii de grad 0, pentru Preşedinţi de Stat, Prim-Miniştrii şi Miniştrii ai Armatelor din Blocul NATO, Europa de Est şi nu numai.
În vara anului 1985, lansează, “Prima scrisoare” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu), care se bucură de succes.
În februarie 1987, lansează piesele “Viața mea e muzica” și “Vremea nu a stins iubirea mea”, ambele preluate din repertoriul internațional și pe versurile lui Dan V. Dumitriu, care, de asemenea, se bucură de succes.
În octombrie 1988, lansează “Mă-ntorc acasă” (muzica și versurile Dan V. Dumitriu, aranjament orchestral Adrian Enescu), una dintre cele mai de succes piese din repertoriul său.
În mai 1989, este trecută în cartea “Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.
În perioada 12–17 noiembrie 1989, participă la filmările ultimului program de Revelion al TVR, realizat în perioada Ceaușescu, care a avut loc la galeriile “Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România de la acea vreme. Pentru acest program, filmează un clip la “Steaua iubirii” (muzica: Dan Dimitriu, versuri: Carmen Aldea Vlad). Piesa a fost lansată în iunie 1989 și a fost un alt succes al artistei, fiind difuzată des în a doua jumătate a anului respectiv.
Pe 18 decembrie 1989, la Sala Radio din Bucureşti, alături de artişti importanţi, participă la concertul-spectacol “Un cântec vechi rămâne veşnic tânăr”, realizat de Gheorghe E. Marian, unde a interpretat celebra “Cum am ajuns să te iubesc” (muzica: Henri Mălineanu; versuri: Eugen Mirea), lansată Ştefan Bănică Senior. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, dirijor: Ion Cristinoiu. Acesta a fost ultimul spectacol important de muzică uşoară/pop care s-a ţinut în Bucureşti în timpul regimului Ceauşescu. Spectacolul a fost filmat de către TVR şi urma să fie dat pe post pe 23 decembrie, dar, datorită evenimentelor ce au urmat, a fost difuzat abia în ianuarie 1990.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, se afla la Bucureşti. Doar ce înregistrase “Spirale de iubire” (muzică și versuri: Dan V. Dumitriu, aranjament orchestral: George Natsis), care va fi lansată la începutul lui 1990 și se va număra printre piesele preferate atât de artistă, cât și de admiratorii săi. “Spirale de iubire”, a făcut și primul său clip din 1990, realizat la TVR de Aurora Andronache.
Pe 20 iulie 1990, Gina Pătraşcu şi Horia Şerbănescu devin părinţii unei fete, Ilinca-Draga Şerbănescu, care, în momentul realizării acestui material (martie 2020), este Doctor in Psihologie şi Coordonator Internaţional la European Alliance Against Depression (Alianţa Europeană Contra Depresiei) cu sediul la Leipzig, Germania.
Aşa cum am mai scris, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înteleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.
Gina Pătraşcu a trecut mai uşor peste aceste schimbări, fiind angajată la Ansamblul “Doina” al Armatei şi a având un copil de crescut.
În 1995, lansează la casa de discuri “Alpa Sound”, albumul “Viaţa mea…e muzica” iar în 1996, lansează la casa de discuri ADG, albumul de prelucrări folclorice “Dulce-i vinul”, orchestrat de Mihai Alexandru.
În anii’90, a continuat turneele în străinătate, pentru comunităţile româneşti. A fost de trei ori în SUA, în decembrie 1993–ianuarie 1994 la New York, Atlanta, Phoenix şi Chicago, Los Angeles, precum şi la Toronto şi Montreal în Canada, în decembrie 1995–ianuarie 1996 la New York, Las Vegas, Miami, Houston şi în decembrie 1997– ianuarie 1998 la New York, Los Angeles, Phoenix.
În Germania, efectuează tot două turnee. Primul în septembrie 1997 şi al doilea în perioada decembrie 1998-ianuarie 1999. Turneele au avut loc în oraşele Aachen, Bielefeld, Dortmund, Dusseldorf, Gummersbach, Koln, Herne, Offenbach.
În 1998, după aproape 20 de ani de căsnicie, se desparte de Horia Şerbănescu.
Pe 24 aprilie 1999, se căsătoreşte cu Ştefan Toma (01 iunie 1947– 09 mai 2020), care era stabilit de mulţi ani în Germania. Astfel, pe 01 iulie 1999, împreună cu fiica sa, îşi urmează soţul în Germania, stabilindu-se la Gummersbach.
În perioada 2001–2020, Ştefan Toma este preşedintele Asociaţiei Culturale “ROMÂNIA”, unde Gina Pătraşcu activează ca şi consilier artistic.
Împreună, timp de aproape 20 de ani, au organizat diferite manifestări culturale pentru comunitatea română din Germania, cum ar fi spectacole de folclor, de teatru, de colinde şi, bineînteles, de varietăţi. La aceste manifestări au invitat mari artişti ai divertismentului românesc, precum (în ordine alfabetică): Alexandru Arşinel, Radu Beligan, Ducu Bertzi, Claudiu Bleonţ, Daniela Condurache, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Iurie Darie, Mirabeal Dauer, Gheorghe Dinică, Ion Dolănescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Ştefan Hruşcă, Bianca Ionescu, Nae Lazarescu, Irina Loghin, Mădălina Manole, Marin Moraru, Maia Morgerstern, Vasile Murariu, Stela Popescu, Benone Sinulescu, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Talisman, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu şi alţii.
Tot în Germania, Gina Pătraşcu ia parte şi cântă la diverse manifesări culturale, dedicate aderării României la Uniunea Europeană, organizate de Consulatul General al României de la Bonn. Multe dintre acestea au avut loc chiar la sediul Consulatului, dar şi în Piaţa Mare a Primăriei din Bonn şi în alte oraşe precum Dusseldorf sau Siegburg şi Luxemburg. De fiecare dată, la aceste manifiestări, a cântat folclor românesc.
În perioada 1999-2018, cântă la toate programele de Revelion, ce au avut loc la Koln, organizate de Asociaţia Culturală “ROMÂNIA”, pentru comunitatea română din zonă.
Pe lângă activitatea cu Asociaţia Culturală “ROMÂNIA”, artista a susţinut zeci de spectacole în majoritatea oraşelor din Germania, care au comunităţi de români.
În toată această perioadă, artista revine frecvent în ţară, pentru a-şi vedea familia şi prietenii.
În ultimii 20 de ani, a apărut şi la diferite emisiuni TV, cum ar fi: “Interviu OTV” (OTV, Aprilie 2006), “Teo Show” (ProTV, aprilie 2006), “Surprize, Surprize” (TVR1, aprilie 2006), “Ne vedem la TVR” (TVR1, mai 2008), “Happy Hour” (ProTV, mai 2008), “Dezbatere Eurovision 2011” (TVR Internaţional, aprilie 2011), “O dată-n viaţă” (TVR1, iunie 2011), “Întrecerea anilor” (TVR1, iunie 2011), “Ne vedem la TVR” (TVR1, martie 2016), “De-a viaţa-ascunselea” (Antena 3, septembrie 2019).
Memorabilă a fost apariţia din iunie 2011, de la emisiunea “O dată-n viaţă” (TVR1), realizată de Elise Stan şi prezentată de Iuliana Tudor. Aici, Gina Pătraşcu a reprezentat zona Maramureş şi a cântat, acompaniată de orchestra “Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, “Coborâi din deal în vale” şi “Săraca inima mea”, cea din urmă fiind interpretată în duet cu Gheorghe Turda.
Pe 07 mai 2022, participă la cea de-a 7-a ediție a Galelor Savoy, pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București. După o convorbire cu Octavian Ursulescu, gazda evenimentului, acompaniată de Orchestra Teatrului „Tănase”, dirijor: Dan Dimitriu, interpretează două dintre cele mai de succes piese ale sale: „Viaţa mea…e muzica” (piesă din repertoriul internaţional, pe versurile lui Dan V. Dumitriu) și „Mă-ntorc la tine/Mă-ntorc acasă” (muzica și versurile: Dan V. Dumitriu). Apoi, în partea a doua a spectacolului, participă la un moment In Memoriam Horia Șerbănescu. Cu această ocazie, artista a donat teatrului, două dintre costumele regretatului Horia Șerbănescu. La finalul spectacolului, primește distincția „Galele Savoy”, „ca semn al prețuirii, respectului și al recunoștiinței pentru arta pusă în slujba Teatrului Tănase”
La invitația Alinei Mavrodin Vasiliu, după 40 de ani, revine pe scena Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Astfel, în seara zilei de 20 octombrie 2023, la Cinematograful „Independența” din Târgoviște, acompaniată de orchestra “Romanța”, dirijor: Lucian Vlădescu, susține un microrecital, în cadrul concertului “Seniorii Romanței”, unde interpretează “Amintiri/E mult de când te-ai dus” (muzica și versuri: Mia Braia) și “Iubirea de mamă” (muzica: Ion Cristinoiu; versuri: Eugen Rotaru), cea din urmă lansată chiar de Gina Pătrașcu, în 1982, pe scena aceluiași festival (piesa fiind distinsă atunci cu două premii). Apoi, la finalul serii, alături de ceilalți artiști din concertul “Seniorii Romanței” (în ordine alfabetică: Margareta Ivănuș, Aurel Niamțu, Alexandru Pugna, Alina Mavrodin Vasiliu, Daniela Vlădescu), interpretează “Deschide, deschide fereastra” (muzica: Henri Mălineanu; versuri: Jack Fulga), acompaniați de orchestra menționată mai sus.
Într-un interviu acordat emisiunii “Oamenii Văii Jiului”, difuzată pe 04 iulie 2014, pe postul locat TV “Mondo TV”, Gina Pătraşcu a declarat:
“Eu îi mulţumesc din inimă lui Dumnezeu pentru harul pe care mi l-a dat şi anume talentul de a cânta, care mi-a fost de folos toată viaţa. A fost obiectul muncii mele. Muncă pe care noi o numim cea mai frumoasă meserie din lume – ARTA. O profesie în care am crezut şi pe care am făcut-o cu toată dragostea şi pasiunea şi care m-a ajutat să văd jumătate din mapamond în concerte, să văd tot ce e mai frumos pe lume, să fiu respectată, aplaudată, primită cu flori. Şi din asta mi-am câştigat existenţa. Ce poate fi mai frumos? Am lucrat cu cei mai buni oameni de artă din România, cu toate vedetele. Sunt onorată să fiu colegă cu toţi cei alături de care am cântat şi pe care publicul îi adoră şi astăzi. Mă bucur din inimă că încă oamenii îşi mai aduc aminte de mine.(…) Meseria aceasta se face încet, dar sigur. Eu am făcut-o aşa cum a fost. Mi-a fost de mare folos. Am lansat discuri, am înregistrat 200 de piese, am efectuat numeroase filmări la TVR, figurez într-un dicționar al muzicii uşoare româneşti. Am lăsat în urma mea, fără să urmăresc acest lucru, istorie. Aşa a fost meseria noastră. Să facem public ceea ce facem. Nu am făcut în secret nimic. Totul s-a difuzat, s-a transmis şi iată că, într-un fel, mă bucur că am lăsat ceva în urmă. În plus, mi-a dăruit Dumnezeu un copil cu totul excepţional. (…) Făcând un bilanţ, până acum, consider că Dumnezeu a fost foarte darnic cu mine.”
După cum se vede în rândurile de mai sus, artista o descris perfect meseria de artist. Mai ales, aşa cum era ea în România anilor’70-’80.
Gina Pătraşcu, ca mai toţi artiştii de muzică pop/uşoară lansaţi până în 1990, are locul ei binemeritat în istoria muzicii pop/uşoare româneşti.
Echipa Top Românesc îi urează Ginei Pătraşcu mult succes în continuare şi, sperăm, să lanseze un CD cu piesele sale cunoscute.
Mai jos puteţi citi discografia, înregistrările, palmaresul şi participările Ginei Pătraşcu, la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale.
FILMOGRAFIE
Calculatorul mărturiseşte (10.05.1982) regia: George Cornea; “Întâlnirea n-a mai avut loc” (muzica: Ramon Tavernier; versuri: Eugen Rotaru).
DISCOGRAFIE SOLO
Gina Pătraşcu (1979, Electrecord 45-ST-EDC 10.639) – Single
01. Conjugarea I (George Grigoriu/Valeriu Bucuroiu)
02. Cântaţi bucuria (George Grigoriu/Andreea Andrei)
Gina Pătraşcu (1984, Electrecord ST-EDE 02373) – LP
01. Lasă supărarea (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu)
02. Lumea nu se termină cu tine (Ion Cristinoiu/George Mihalache)
03. O nouă zi (Gabriel Mărgărint/Cristina Dumitrescu)
04. Sărutul (Dan Dimitriu/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
05. O iubire-a renăscut (Mihai Ilie Gheorghe/Victoria Ilie)
06. Mereu dragostea (Dan Dimitriu/Dan V. Dumitriu)
07. Cântec neînceput (Dan Beizadea/Roxana Popescu)
08. Tinereţea-i pasăre măiastră (Vasile V. Vasilache/Margareta Pâslaru)
09. Omul meu drag (Dinu Giurgiu/Mihai Aristide)
10. Melodii, melodii (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu)
Viaţa mea…e muzica (1995, Alpha Sound) – Casetă audio
01. Viaţa mea…e muzica (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu)
02. Vremea nu a stins iubirea ta (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu)
03. Mă-ntorc la tine (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu)
04. Aş vrea să fii lângă mine (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu)
05. Dragoste bine-ai venit (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu)
06. Spirale de iubire (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu)
07. Steaua iubirii (Dan Dimitriu/Carmen Aldea Vlad)
08. Prima scrisoare (Marius Ţeicu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)
09. Dă-mi un zâmbet (Repertoriu internaţional/Corina Brăneanu)
10. Unde e dragostea? (m & t: George Eftici)
11. O nouă zi (Gabriel Mărgărint/Cristina Dumitrescu)
12. Melodii, dragi melodii – potpuriu cu melodii de altădată
13. Lasă supărarea (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu)
Dulce-i vinul (1996, ADG CA 004) – Casetă audio
Orchestraţie: Mihai Alexandru
Studio: Mihai Alexandru
Producător executiv: Gheorghe Grosaru
01. Aseară ţi-am luat basma
02. Radu mamii, Radule
03. Leliţă cârciumăreasă
04. Când s-o-mpărţit norocul
05. Aseară vântul bătea
06. Mă dusei să trec la Olt
07. Dulce-i vinul
08. Omul bun n-are noroc
DISCOGRAFIE COLECTIVĂ
Melodii de Gherase Dendrino (1979, Electrecord EDE 01580) – LP
05. Nu uita că-ntr-o zi ne-am iubit (Gherase Dendrino/Puiu Maximilian)
09. Să nu ne despărţim (Gherase Dendrino/Nicolae Stroe, Vasile Vasilache, Ştefan Cristodulo)
De la o melodie la alta (7) (1979, Electrecord EDE 01584) – LP
12. Romanţă pentru tine (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref)
Şlagăre, şlagăre (1980, Electrecord EDE 01672) – LP
10. Inima (Vidalin/Gheorghe E. Marian)
Melodii de Jolt Kerestely/Kerestely Zsolt Dalaibol (1982, Electrecord, ST-EDE 01901) – LP
10. Szep gyermek evek/Copilărie, carte cu poveşti (Jolt Kerestely)
Mamaia’86 (3) (1986, Electrecord ST EDE 02993) – LP
08. Iubeşte, nu vei regreta (Titel Popovici/Angela Georgică)
Şlagăre, şlagăre (1987, Electrecord ST-EDE 03299) – LP
03. De azi încolo (Alexandru Dana/Otilia Cazimir)
Mamaia’89 (1) (1989, Electrecord ST-EDE 03621) – LP
10. Este ţara mea (Marius Marchiş/Mala Bărbulescu)
Succese’89 – Un pas spre infinit (1990, Electrecord ST-EDE 03704) – LP
05. De dor curat (Alexandru Dana/Viorel Cozma)
PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE
FESTIVALUL “CÂNTECUL ADÂNCULUI”, PETROŞANI, JUD. HUNEDOARA
Ediţia 01 (Casa de Cultură din Petroșani, 24 – 26 martie 1972)
Premiu pentru creaţie originală (pentru compoziţia proprie “Iubesc”)
Ediţia 02 (Casa de Cultură din Petroșani, 23 – 25 martie 1973)
Secţiunea “Muzică Uşoară”
Menţiune
Ediţia 03 (Casa de Cultură din Petroșani, 23 – 25 martie 1974)
Secţiunea “Muzică Uşoară”
Menţiune (ca reprezentantă a judeţului Timiş)
Ediţia 04 (Casa de Cultură din Petroșani, 22 – 23 martie 1975)
Secţiunea “Muzică Uşoară”
Premiul II şi Trofeul Lampa Minerului (tot ca reprezentantă a judeţului Timiş)
Ediţia 08 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Petroşani, 24 – 25 martie 1979)
Recital
MANIFESTAREA CULTURAL–ARTISTICĂ “BUCHETE HUNEDORENE”, FAZA DE LA PETROŞANI, JUD. HUNEDOARA (Casa de Cultură din Petroșani, 28 mai 1972)
Premiu I (a interpretat compoziţia proprie “Iubesc”, acompaniată de orchestra de muzică ușoară “Atlas”, condusă de Nelu Botogel)
FESTIVALUL CULTURAL ARTISTIC AL PIONIERILOR ŞI ŞCOLARILOR DE LA NĂVODARI
Ediţia din 1972 (Tabăra Cutezătorii din Năvodari, vara anului 1972)
Locul II la Faza pe Unitate
FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “JIULE PE MALUL TĂU”, TÂRGU-JIU, JUD. GORJ
Ediţie 01 (07 – 15 octombrie 1972)
Participare în concurs
FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “VLĂSTARELE CÂNTULUI”, IAŞI
Ediţia 03 (Casa de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași, 04 – 07 aprilie 1973)
Participare în concurs
FESTIVALUL–CONCURS “PORTATIVUL TINEREȚII”, TIMIŞOARA, JUD. TIMIŞ
Ediţia 03 (22 septembrie – 22 noiembrie 1973, faza pe centre (în localități precum Buziaș, Deta, Jimbolia, Lugoj, Sînnicolau Mare, Timișoara); 25 noiembrie 1973, faza finală județeană, cu participarea formațiilor și interpreților promovați în faza anterioară);
Faza municipală Timișoara (Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, 20 – 21 octombrie 1973)
Gina Pătrașcu a fost promovată în faza județeană
Faza finală (Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, 25 noiembrie 1973)
Artista nu s-a mai prezentat la faza finală a concursului
CONCURSUL FORMAŢIILOR TEATRALE MUZICAL-COREGRAFICE DE AMATORI DE LA ORAŞE ŞI SATE (Organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei, Consiliul Central al UGSR, Comitetul Central al UTC, Consiliul Superior al Armatei şi U.C.E.C.O.M.) organizat în 1974
Etapa Republicană – Bucureşti (iulie 1974)
Medalia de Argint
Etapa Judeţeană – Timiş (august 1974)
Premiul I
FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “TIMIŞOARA FLOARE RARĂ”, TIMIŞOARA, JUD. TIMIŞ
Ediţia 01 (Clubul CFR din Timișoara, 19 – 20 septembrie 1975)
Menţiune
CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968 – 1989)
Etapa 01 (Studioul TVR, 19 octombrie 1975)
Etapa 02 (Studioul TVR, 22 aprilie 1976)
Etapa 03 (Finala înregistrată în luna februarie 1977, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte. Iniţial, concursul trebuia difuzat în luna martie, dar, din cauza cutremurului devastator care a avut loc pe 04 martie 1977, s-a amânat. Data difuzării la TVR a fost 22 mai 1977) – Trofeul “Steaua fără nume”
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “CONSTELAŢII VÂLCENE”, RÂMNICU VÂLCEA, JUD. VÂLCEA
Ediţia 03 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu Vâlcea, 05 – 07 decembrie 1975)
Participare în concurs
FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (IALOMIŢA, 1968 – )
Ediţia 09 (Grădina de Vară din Amara, 05 – 08 august 1976)
Premiul II
Ediţia 16 (Grădina de Vară din Amara, 04 – 07 august 1983)
Recital
CONCERTUL CU PRIME AUDIȚII “LAUDĂ OMULUI” (1976 – 1978) – 3 ediții
Ediția 03 (Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, 26 mai 1978), concert cu prime audiții, organizat în cadrul evenimentului “Primăvara Culturală Bucureșteană”
Conjugarea I (m: George Grigoriu; t: Valeriu Bucuroiu)
CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNESCĂ MELODIILE ANULUI (BUCUREŞTI, 1979 – 1987)
Melodii’79 (Sala Palatului, 26 – 28 decembrie 1979) – Ediţia 01
“Cântaţi bucuria” (m: George Grigoriu; t: Andreea Andrei)
Melodii’80 (Sala Palatului, 01 – 09 decembrie 1980) – Ediţia 02
“Toţi copiii pamântului” (m & t: Henry Mălineanu) – interpretată în concurs de Clara Anton, dar lansată, înregistrată şi popularizată de Gina Pătraşcu.
Melodii’81 (Sala Polivalentă, 29 ianuarie – 02 februarie 1982) – Ediţia 03
“Lasă supărarea” (m & t: Henry Mălineanu) – interpretată în concurs de Mariana Milea, dar lansată, înregistrată şi popularizată de Gina Pătraşcu.
“Lumea nu se termină cu tine” (m: Ion Cristinoiu; t: George Mihalache) – interpretată în concurs de Irina Soroiu, dar înregistrată și popularizată ulterior de Gina Pătraşcu.
FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI” (1976 – 1989)
Ediţia din 1981 – Etapa Republicană
Premiul III, ca solistă vocală şi artistă liber profesionistă la concursului artistic de interpretare
CONCERTUL CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ “ZBOR DE PORUMBEI” (Teatrul de Vară din Mamaia, 07 – 08 august 1982) – o singură ediţie
“E linişte” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru) – piesă în primă audiţie, prezentată în afara concursului
FESTIVALUL CÂNTECULUI OSTĂŞESC (Sala Radio, 1972 – 1988)
Ediţia 06 (10 – 15 octombrie 1982)
“Ţară scumpă, eşti la tine acasă” (m: Teodor Moisescu; t: George Ionescu) – Premiul Special al Consiliului Naţional al Pionierilor
Ediţia 09 (15 – 19 octombrie 1988)
“Istorie” (m: Teodor Moisescu; t: Emanuel Ionescu) – Menţiune
FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE “CRIZANTEMA DE AUR” (TÂRGOVIŞTE, 1968 – )
Ediţia 15 (Casa de Cultură din Târgoviște, 10 – 13 noiembrie 1982)
Secţiunea “Creaţie”
“Iubirea de mamă” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru) – Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul Revistei “Astra”
“Scrisoarea” (m: Aurel Giroveanu; t: Mircea Block) – piesă prezentată în afara concursului
Ediţia 16 (Casa de Cultură din Târgoviște, 08 – 13 noiembrie 1983)
Secţiunea “Creaţie”
“De ce mai caut fericirea” (m: Dan Stoian; t: Nicolae Niţă)
“Pe aceste meleaguri româneşti” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – piesă prezentată în afara concursului
Ediţia 56 (Cinematograful “Independenţa” din Târgovişte, 19 – 21 octombrie 2023)
Microrecital în seara zilei de 20 octombrie 2023. Acompaniată de orchestra “Romanța”, dirijor: Lucian Vlădescu, interpretează:
“Amintiri/E mult de când te-ai dus” (m & t: Mia Braia)
“Iubirea de mamă” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru)
FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963 – 2012)
Mamaia’83 (Teatrul de Vară din Mamaia, 26 – 30 august 1983) – Ediţia 12 / 13
Secţiunea “Interpretare”
Gina Pătraşcu – Premiul I (Marele Premiu)
“Lasă supărarea” (m & t: Henri Mălineanu)
“Să binecuvântăm pământul” (m & t: Henri Mălineanu)
Secţiunea “Creaţie”
“Sărutul” (m: Dan Dimitriu; t: Angel Grigoriu) – piesă interpretată în concurs de Mirabela Dauer, dar înregistrată și popularizată ulterior de Gina Pătrașcu
Mamaia’84 (Teatrul de Vară din Mamaia, 29 august – 02 septembrie 1984) – Ediţia 14
Microrecital în seara zilei de 30 august 1984, care a deschis Secțiunea “Interpretare”, alcătuit din piesele:
“Lasă supărarea” (m & t: Henri Mălineanu)
“Să binecuvântăm pământul” (m & t: Henri Mălineanu)
Mamaia’86 (Teatrul de Vară din Mamaia, 27 – 31 august 1986) – Ediţia 16
Secţiunea “Creaţie”
“Iubeşte, nu vei regreta” (m: Titel Popovici; t: Angela Georgică)
Mamaia’89 (Teatrul de Vară din Mamaia, 30 august – 03 septembrie 1989) – Ediţia 19
Secţiunea “Creaţie”
“Este ţara mea” (m: Marius Marchiş; t: Mala Bărbulescu)
CONCURSUL TV “ŞLAGĂRE ÎN DEVENIRE” (1980 – 1987)
Ediţia 12 – Melodiile Bucureştiului (Sala Radio, 26 noiembrie 1983)
“Bucureşti, oraş al păcii” (m: Dan Stoian; t: Aurel Storin)
CONCURSUL CÂNTECULUI MUNCITORESC, PATRIOTIC ŞI REVOLUŢIONAR
Ediţia 03 (Sala Rasodia Română, 24 – 26 octombrie 1984)
“Eşti ţara mea de aur” (m: Dan Mizrahy; t: Aristide Mircea) – Premiul III
CONCURSUL CÂNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET (Sala Radio, 1975 – 1988)
Ediţia 06 (18 – 20 aprilie 1986)
Secţiunea „Muzică Uşoară”
“Chemare din România” (m: Camelia Dăscălescu; t: Flavia Buref)
FESTIVALUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE “TEIUL DE AUR”, IAȘI
Ediţia 02 (Casa Sindicatelor din Iași, 06 – 08 iunie 1995)
Secţiunea “Creaţie”
“Dorul meu” (m: Constantin Popovici; t: Gina Pătrașcu)
PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI, CONCURSURI ŞI MANIFESTĂRI INTERNAŢIONALE
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ “OMUL ŞI MAREA” DE LA ROSTOCK, GERMANIA (pe atunci R.D. Germană)
Ediţia din 1984 (12 – 14 iulie 1984)
Secţiunea “Creaţie”
Sărutul (m: Dan Dimitriu; t: Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
CONCERTUL PRIETENIEI DE LA ULAN BATOR, MONGOLIA
Ediţia din 1984 (august 1984)
Manifestare necompetitivă. Recital.
RECITALURI ÎN CADRUL ALTOR FESTIVALURI ȘI CONCURSURI INTERJUDEȚENE DIN ȚARĂ (selectiv)
FESTIVALUL CONCURS “RETORTA DE CRISTAL”, ONEŞTI
Ediţia 09 (Complexul Sportiv CAROM din Oneşti, 18 – 20 iunie 1976)
Recital
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “LOTCA DE AUR ”, BRĂILA (1969 – 2003)
Ediţia 10 (Arena „Progresul” din Brăila, 27 – 30 octombrie 1979)
Recital
Ediţia 17 (Clubul „Progresul” din Brăila, 13 – 15 iunie 1986)
Recital
Ediţia 18 (Clubul „Progresul” din Brăila, 29 – 31 mai 1987)
Recital
Ediţia 20 (Clubul „Progresul” din Brăila, 08 – 10 decembrie 1989)
Recital
FESTIVALUL-CONCURS INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN”, BOTOŞANI (1975 – )
Ediţia 08 (Casa Orășenească de Cultură din Dorohoi, 27 februarie – 01 martie 1982)
Recital
Ediţia 09 (Sala Teatrului din Dorohoi, 27 februarie – 01 martie 1983)
Recital
FESTIVALUL CÂNTECULUI PENTRU COPII DE LA NĂVODARI
Ediția 1982 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1982)
Recital
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “RITMURILE TINEREŢII”, ARAD
Ediţia 11 (Palatul Culturii din Arad, 26 – 27 martie 1983)
Recital în ambele seri.
Membră a Juriului
FESTIVALUL CONCURS “TOAMNA CULTURALĂ BĂCĂUANĂ”, BACĂU
Ediţia 11 (Mai multe recitaluri în județul Bacău, 27 – 30 octombrie 1983)
Recital
FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “CÂNTECUL ORAŞULUI”, RÂMNICU SĂRAT
Ediţia 16 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 30 martie – 01 aprilie 1984)
Recital
FESTIVALUL PIONIERILOR DE LA NĂVODARI
Ediția 1984 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1984)
Recital
Ediția 1986 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1986)
Recital
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “STEAUA SATMARULUI”, CAREI (1981 – )
Ediţia 04 (Stadionul “Victoria” din Carei/Stadionul “Olimpia” din Satu Mare, 16 – 17 iunie 1984)
Recital
Ediţia 09 (Stadionul “Victoria” din Carei, 20 – 21 septembrie 1989)
Recital
CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE INTERPRETARE A MUZICII UȘOARE ROMÂNEȘTI “FLORI DE TEI”, IAȘI (1986 – 1989)
Ediţia 01 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Iași, 30 – 31 octombrie 1986)
Recital în ambele seri.
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “FLORI DE MAI”, CĂLĂRAȘI (1987 – )
Ediţia 01 (Stadionul „Navrom” din Călărași, 27 – 29 mai 1988)
Recital în seara zilei de 27 mai 1988.
GALA UMORULUI “UN BOB DE VESELIE”, FETEȘTI, Ialomița (1985 – 1989)
Ediția 05 (Casa de Cultură din Fetești, 07 – 10 septembrie 1989)
Recital
PIESE ÎNREGISTRATE LA RADIO ROMÂNIA, TVR, ELECTRECORD ŞI ALTE CASE DE DISCURI
- Să nu ne despărţim (Gherase Dendrino/Nicolae Stroe, Vasile Vasilache, Ştefan Cristodulo) – 1976
- Te caut (Florentin Delmar/Eugen Mirea) – 1976
- Cetatea florilor (Marius Ţeicu/Mihai Dumbravă) – 1976
- Plaiuri de poveşti (Jolt Kerestely/Mihai Dumbravă) – 1976
- Pentru orice băiat (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) – 1977
- Secretul mărilor (Radu Şerban/Radu Şerban) – 1977
- Mi-ai spus că mă iubeşti (Mişu Iancu/Harry Negrin) – 1977
- Acum (Alexandru Mandy/Alexandru Mandy) – 1977
- Ţară veche (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă) – 1977
- Când tinerii iubesc (George Grigoriu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) – 1977
- Ştiu un nume minunat (Aurel Giroveanu/Tiberiu Utan) – 1977
- Cuvintele de dragoste (Repertoriu Internaţional/Flavia Buref?) – 1977
- Voi aştepta (George Grigoriu/Andreea Andrei) – 1978
- O! Vin’ pe mare (Ramon Tavernier/Mihai Eminescu) – în duet cu Luigi Ionescu – 1978
- O! Vin’ pe mare (Ramon Tavernier/Mihai Eminescu) – în duet cu Teo Fidanidids – 1978
- Cântaţi bucuria (George Grigoriu/Andreea Andrei) – 1978
- Dorul meu (George Grigoriu/Andreea Andrei ?) – 1978
- Numai muntele (Repertoriu Internaţional/Flavia Buref) – în duet cu Teo Fidanidis – 1978
- Romanţă pentru tine (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref) – 1978
- Certitudine (Valentin Oszkiel/Cecilia Silvestri ?) – 1978
- Conjugarea I (George Grigoriu/Valeriu Bucuroiu) – 1978
- Înălţarea (Ramon Tavernier/Dumitru Popescu) – 1978
- Iubirea mea e un pescăruş (Aurel Giroveanu/Mircea Block) – 1978
- Vatra mea (Ionel Bratu Voicescu/) – 1978
- Izvorul (Petre Mihăescu/) – 1978
- Frunze aurite (Dan Beizadea/Dan Beizadea) – 1978
- Cântec (Vasile Veselovski/Dan Verona) – 1978
- Când vom iubi mai mult (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) – 1978
- Visează, dragul meu (Jolt Kerestely/Corina Brăneanu) – 1978
- Oamenii cântă iubirea (Marius Dumitrescu/) – 1979
- Nu uita că-ntr-o zi ne-am iubit (Gherase Dendrino/Puiu Maximilian) – 1979,
- Când zorii zilei apar (Nicolae Kirculescu/) – 1979
- Sub ochii stelelor (Constantin Pavliuc/) – 1979
- Unde mă duce vântul (Repertoriu Internaţional/Gheorghe E. Marian ?) – 1979
- Amintiri frumoase (Repertoriu Internaţional/ Gheorghe E. Marian ?) – 1979
- Inima (Repertoriu Internaţional/Gheorghe E. Marian) – 1979
- Cântec de iarnă (Dan Beizadea/Harry Negrin) – 1979
- Marea aurie (Edmond Deda/Flavia Buref) – 1979
- Primăvara capricioasă (Remus Teodorescu/) – 1979
- M-am convins (Remus Teodorescu/) – 1979
- Primăvara (Repertoriu Internaţional/Cecilia Silvestri) – 1979
- La un pas de fericire (Radu Şerban/Eugen Mirea) – 1979
- Poate (Edmond Deda/Cecilia Silvestri) – 1979
- Cântă iar primăvara (Bujor Miscuţia/Bujor Miscuţia) – 1979
- Zboară, zboară (Radu Gheorghiu/Victor Bunea) – 1979
- Marinarul vesel (Noru Demetriad/) – 1979
- Acum 2000 de ani (Doina Moga/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, Mircea Micu) – 1979
- În Bucureşti (Grigore Florian/) – 1979
- Zbor spre culmi (Repertoriu Internaţional/) – 1979
- Iubeşte (Toni Constantinescu/Eugen Rotaru?) – 1979
- Hei, stele! (Repertoriu Internaţional/Cecilia Silvestri) – 1979
- De câte ori mi-aduc aminte (Vasile Veselovski/Aurel Storin) – 1979
- Frumuseţea Deltei (Radu Gheorghiu/) – 1979
- Mai sunt îndrăgostiţi în Cişmigiu (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) – 1979
- Amândoi (Temistocle Popa/Temistocle Popa) – 1979
- Casa mea părintească (Remus Teodorescu/) – 1979
- Statură (Doina Moga/Ion Barbu) – 1979
- Pajişti cu miros de fân (Remus Teodorescu/) – 1979
- Busuiocul (Edmond Deda/Constantin Cârjan) – 1979
- Una ca la mama acasă (Florentin Delmar/) – 1980 – live TVR
- Bade, pălărie nouă (Folclor) – 1980 – live TVR
- Puterea dragostei (Repertoriu Internaţional/George Oprea) – 1980
- Te aştept (Repertoriu Internaţional/Gheorghe E. Marian) – 1980
- Viorile (Temistocle Popa/Nicuşor Constantinescu & George Voinescu) – 1980,
- Fantezie intimă (Doina Moga/) – 1980
- Vrem pace pe pământ (Vasile V. Vasilache/Eugen Rotaru) – 1980
- Simbolul pământului (Ramon Tavernier/D. Sălăjan) – 1980
- Sunt multe flori pe lume (Dumitru Lupu/Stelian Filip) – 1980
- Copilărie, carte cu poveşti (Jolt Kerestely/Ion Ruş) – 1980
- Gândul leagă iubirea (Ileana Toader Necşescu/Florin Necşescu-Toader) – 1980
- Visam cândva (Dan Beizadea/Petre Idriceanu) – 1980
- Poezia verilor/N-am să uit (Radu Gheorghiu/Vladimir Bunea) – 1980
- Speranţele (Camelia Dăscălescu/Corina Brăneanu) – 1980
- Ţara mea (Radu Gheorghiu/) – 1980
- Când ai iubit (Ileana Toader Necşescu/Florin Necşescu-Toader) – 1980
- Mă cert cu luna (Ileana Toader Necşescu/Florin Necşescu-Toader) – 1980
- Uite, iarna a venit (Gelu Solomonescu/) – 1980
- Măr de aur (Edmond Deda/Victor Eftimiu) – 1981
- Între Dunăre şi mare (Radu Gheorghiu/) – 1981
- Dragostea-i cuvânt minune (Dan Beizadea/George Oprea) – 1981
- Duetul profesorilor (din opereta “Vânzătorul de păsări” de Zeller) – 1981 – în duet cu Eva Kiss
- Cercuri (Vasile Mentzel/Vasile Mentzel) – 1981
- Soarele vieţii (Dumitru Lupu/Viorela Filip) – 1981
- Spre noi te-au adus bătrânii (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref) – 1981
- Szep gyermek evek/Copilărie, carte cu poveşti (Jolt Kerestely/Zoltan Boroş) – 1981
- Melodii, melodii (Henri Mălineanu/Henri. Mălineanu) – 1981 potpuriu din repertoriul Doinei Badea
- Lasă supărarea (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu) – 1981
- Farmecul mării (Radu Gheorghiu/) – 1981
- Cântecul cerbilor (Vasile Veselovski/Tiberiu Utan) – 1981
- Un cântec (Toni Constantinescu/Toni Constantinescu) – 1981
- Gând curat (Repertoriu Internaţional/Flavia Buref) –1981
- Paix sur la Terre des hommes (Vasile V. Vasilache/) – variantă în limba franceză a piesei “Vrem pace pe Pământ”
- Paz, paz, en la Tierra (Vasile V. Vasilache/) – variantă în limba spaniolă a piesei “Vrem pace pe Pământ”
- Cântecul meu şi al tău (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref) – 1982
- Sârba Bucureştiului (Henry Mălineanu/Henry Mălineanu) – 1982
- O nouă zi (Gabriel Mărgărint/Cristina Dumitrescu) – 1982
- Vino cu noi, tinereţe! (Repertoriu Internaţional/) – 1982
- O clipă mai devreme (Dan Dimitriu/Eugen Patriche) – 1982
- Inimă nu fii de piatră (Edmond Deda/Harry Negrin) – 1982
- Numai flori (Edmond Deda/Ciupi Rădulescu) – 1982
- Aici (Edmond Deda/C. Tănăsescu) – 1982
- Cântec de dor (Edmond Deda/) – 1982
- Când ai să cunoşti toţi prietenii mei (Ion Cristinoiu/Angel Griogriu şi Romeo Iorgulescu) – 1982
- Pentru pâine, pentru soare (Vasile V. Vasllache/Victor Brătulescu) – 1982
- Tinereţea-i pasăre măiastră (Vasile V. Vasilache/Margareta Pâslaru) – 1982
- Înalţă mâinile (Repertoriu Internaţional/Eugen Rotaru) – 1982
- O iubire-a renăscut (Mihai Ilie Gheorghe/Victoria Ilie) – 1982
- Tangoul florilor (Gherase Puică/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu) – 1982
- E cineva (Repertoriu Internaţional/Roxana Popescu) – 1982
- Poate ai un pic de timp (Gelu Solomonescu/) – 1982
- Niciodată nu-i târziu (Gelu Solomonescu/) – 1982
- E pur si muove (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) – 1982
- Urma ştergătorului de urme (Ramon Tavernier/Eugen Rotaru) – 1982, din filmul artistic “Calculatorul mărturiseşte”
- Întâlnirea nu a mai avut loc (Ramon Tavernier/Eugen Rotaru) – 1982, din filmul artistic “Calculatorul mărturiseşte”
- Iubirea de mamă (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru) – 1982, live TVR
- E linişte (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru) – 1982, live TVR
- Ţară scumpă, eşti la tine acasă (Teodor Moisescu/George Ionescu) – 1982, live TVR
- Mereu dragostea (Dan Dimitriu/Dan V. Dumitriu) – 1983
- Cântec ne-nceput/Cântec nesfârşit (Dan Beizadea/Roxana Popescu) – 1983
- Sărutul (Dan Dimitriu/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) – 1983
- O stea (Florin Irimia/) – 1983
- Cine poate ştii? (Florin Irimia/) – 1983
- Adolescenţă/Linii de soare (Florin Irimia/) – 1983
- Melodii, dragi melodii (Elly Roman) – potpuriu cu melodii de altădată – 1983
- Lumea nu se termină cu tine (Ion Cristinoiu/George Mihalache) – 1983
- Poteci de ape (Dinu Giurgiu/Puiu Stoicescu) – 1983
- Omul meu drag (Dinu Giurgiu/Mircea Aristide) – 1983
- Sub semnul tinereţii (Marcel Dragomir/) – 1983
- O floare minunată este viaţa (Cornel Meraru/) – 1983
- Cântă inima (Mihai Ilie Gheorghe/Eugen Rotaru) – 1983
- Plaiul meu românesc (Dinu Giurgiu/G. Trandafirescu) – 1983
- Să binecuvântăm pământul (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu) – 1983
- Trecătoare ploi (Dan Stoian/Eugen Rotaru) – 1983
- De ce mai caut fericirea (Dan Stoian/Nicolae Niţă) – 1983, live TVR
- Pe aceste meleaguri româneşti (Ionel Tudor/Andreea Andrei) – 1983, live TVR
- La Histria (Ramon Tavernier/) – 1984
- Unde e dragostea? (George Eftici/Eugen Rotaru) – 1984
- Un fotograf (Ion Ştefănescu/Roxana Popescu) – 1984
- În prag de zori (Dumitru Lupu/Viorela Filip) – 1984
- Iarna înfloresc şi trandafirii (Marcel Dragomir/Roxana Popescu) – 1984
- Fântâni de cer (Cornel Meraru/Dan V. Dumitriu ?) – 1984
- Drum bun (Gherase Dendrino/Puiu Maximilian) – 1984 – în duet cu Alxandru Arşinel
- Bucureşti, oraş al păcii (Dan Stoian/Aurel Storin) – 1984
- Eşti ţara mea de aur (Dan Mizrahy/Aristide Mircea) – 1984
- Cântec pentru copilul meu (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru ?) – 1985
- Tu eşti ca o lumină (Camelia Dăscălescu/Roxana Popescu) – 1985
- Copiii sunt florile lumii (Ionel Tudor/Angela Grigoriu şi Romeo Iorgulescu) – 1985
- Prima scrisoare (Marius Ţeicu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) – 1985
- Toţi copiii pământului (Henri Mălineanu/Henri Mălineanu) – 1985
- Dă-mi un zâmbet (Repertoriu internaţional/Corina Brăneanu) – 1985 – orch. Mircea Drăgan
- Poate că azi, poate că mâine/Visul de pace se va împlini (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu) – 1985 – orch. Mircea Drăgan
- Tu eşti soarele meu (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) – 1985
- Regăsire (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref) – 1985
- Aici e ţara mea (Dan Beizadea/Aurel Storin) – 1986
- Clipa-ntâiului zbor (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref) – 1986
- Chemare din România (Camelia Dăscălescu/Flavia Buref) – 1986
- Eu cânt dragostea (Toni Constantinescu/Eugen Rotaru) – 1986
- Nu pot uita (Florin Costache/) – 1986
- De azi încolo (Alexandru Dana/Otilia Cazimir) – 1986
- Iubeşte, nu vei regreta (Titel Popovici/Angela Georgică) – 1986
- Să crească florile în pace (Titel Popovici/Angela Georgică) –1986
- Cred în tine (Titel Popovici/Angela Georgică) – 1986
- Tu şi eu (Cornel Meraru/Corina Brăneanu) – 1986
- Păsări de lumină (Cornel Meraru/Dumitru Popescu Chiselet) – 1987
- De vrei să ştii ce înseamnă român (Cornel Fugaru/Dan V. Dumitriu) – 1987 – piesă de grup
- Viaţa mea…e muzica (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu) – 1987
- Vremea nu a stins iubirea mea (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu) – 1987
- Istorie (Teodor Moisescu/Emanuel Ionescu) – 1988, live TVR
- Lăsaţi viaţa să cânte (Paul Urmuzescu/Flavia Buref) – 1988
- Mă-ntorc acasă/Mă-ntorc la tine (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu) – 1988
- Pentru tine, pui de om (Daniela Claudia Nacu/Daniela Claudia Nacu) – 1988
- Dragoste, bine-ai venit (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu) – 1989
- Aş vrea să fii lângă mine (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu) – 1989
- De dor curat/Pe cer împurpurat (Alexandru Dana/Viorel Cozma) – 1989
- Un cântec pentru tine (Octav Dumitrescu/) – 1989
- Steaua iubirii (Dan Dimitriu/Carmen Aldea Vlad) – 1989
- Este ţara mea (Marius Marchiş/Mala Bărbulescu) – 1989
- Mai sunt îndrăgostiţi în Cişmigiu (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) – 1989 – înregistrare TVR
- Spirale de iubire (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu) – 1990 (înregistrată în decembrie 1989)
- Tirilai/Zori de zi (Repertoriu Internaţional/Gina Pătraşcu) – 1992
- Visul nostru (Marius Marchiş/Gina Pătraşcu) – 1993
- Dorul meu (Constantin Popovici/Gina Pătraşcu) – 1995
- Scrisoare mamei (Constantin Popovici/Gina Pătraşcu) – 1996
- Nu te-am uitat (Constantin Popovici/Gina Pătraşcu) – 1996
- Aseară ţi-am luat basma (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Radu mamii, Radule (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Leliţă cârciumăreasă (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Când s-o-mpărţit norocul (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Aseară vântul bătea (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Mă dusei să trec la Olt (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Dulce-i vinul (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Omul bun n-are noroc (prelucrare folclorică orchestrată de Mihai Alexandru) – 1996
- Spune-mi, dorule (Constantin Popovici/Angela Georgică) – 1997
- Să ne amintim (Constantin Popovici/Angela Georgică) – 1997
AUTOR
MIRCEA NICOLAU
Leave a Reply