GINA PĂTRAŞCU – “VIAŢA MEA E MUZICA”

Sincere mulţumiri doamnei Gina Pătraşcu, care mi-a pus la dispoziţie întreaga sa arhivă cu materiale. Îi mulţumesc foarte mult şi pentru răbdarea pe care a avut-o să-mi răspundă la multe întrebări. Doar la Viorela Filip, Natalia Guberna şi Camelia Florescu mi s-a întâmplat să găsesc o arhivă atât de bine pusă la punct.

Pe Valea Jiului, în judeţul Hunedoara, la câţiva kilometri de municipiul Petroşani, se află oraşul Petrila. Situat la o altitudine de 675 de metri, pe malul Jiului de Est, cu o populaţie de aproape 23 de mii de locuitori, Petrila, ca orice oraş de munte, are nişte peisaje superbe. În plus, zona are bogate resurse de cărbuni, mineritul fiiind, până nu de mult, principala activitate industrială.

Pe 14 iunie 2014, în cadrul evenimentului Zilelor Oraşului Petrila, organizat de Primăria şi Consiliul Local al oraşului Petrila, interpreta Gina Pătraşcu a susţinut un concert, în cadrul căruia i s-a decernat titlul de “Cetăţean de onoare” al acestui oraş.

Hotărărea acordării acestui titlu, a avut loc la sfârşitul lunii februarie 2014, în cadrul şedinţei Consiliului Local al Petrilei, când Cornel Preda, preşedintele comisiei de cultură, a propus această distincţie. Consilierii locali au votat în unamimitate ca Gina Pătraşcu să primească acest titlu, începând cu data de 7 martie 2014, chiar de ziua ei.

Pe site-ul Ziarului Văii Jiului, reprezentanţii Consiliul Local al oraşului Petrila au declarat, într-un material realizat de jurnalistul Corneliu Bran, următoarele:

“Cum nu cunoaştem un cântăreţ de muzică uşoară născut în Valea Jiului, care să aibă un palmares mai bogat decât Gina Pătraşcu, ea rămâne, momentan, cel mai tare produs al Şcolii Populare de Artă din Petroşani pe acest segment muzical, un palmares cam greu de atins şi în viitor de altcineva.
De aceea, credem şi noi că decizia luată de consilierii locali petrileni, la care a subscris şi primarul Ilie Păducel, este una înţeleaptă. Să sperăm ca în acest an (…), să o putem vedea pe Gina Pătraşcu primindu-şi titlul într-un cadru festiv la Petrila.
(http://www.zvj.ro/articole-23752-Consilierii+petrileni+au+hot++rat+++Cunoscuta+cant++rea+++++Gina+P++tra++cu++ndash+++bdquo+Cet++++ea.html)

Pentru cei care am copilărit sau ne-am petrecut adolescenţa sau maturitatea în a doua jumătate a anilor’70 şi în anii’80, Gina Pătraşcu nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Pe lângă faptul că se numără printre puținii artişti care au primit trei dintre cele mai importante distincţii pentru tinerii interpreţi de muzică pop/uşoară românească (Concursul TV “Steaua fără nume”, Festivalul Tinereţii de la Amara şi Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia), artista a înregistrat peste 190 de cântece şi a apărut în peste 370 de emisiuni TV. Cântă cu succes muzică populară şi de petrecere. În plus, de-a lungul carierei, a cântat în 9 limbi străine.

Deşi trăiam într-un regim totalitar, divertismentul românesc din acea perioadă era de calitate. Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Gina Pătraşcu s-a născut pe 07 martie 1954 la Petroşani (judeţul Hunedoara), la câţiva kilometri de Petrila (pe atunci Lonea), oraşul familiei sale. Are 3 fraţi şi o soră, ea fiind cea mai mare.

A copilărit într-o casă frumoasă, mare şi spaţioasă care inţial a fost un Casino.

Copil fiind, a urmat grădiniţa în limba maghiară. Acest lucru i-a folosit. Ani de zile mai târziu, în 1982, pe când era deja o vedetă, a înregistrat “Szep gyermek evek” varianta în limba maghiară a piesei “Copilărie, carte cu poveşti” pentru un disc de autor al apreciatului compozitor Jolt Kerestely.

A cântat de copil. Talentul muzical la moştenit de la mama sa, care cânta foarte frumos. Tatăl artistei, cânta şi el şi se acompania la chitară.

La o zi onomastică a tatălui ei, a venit să cânte o formaţie cunoscută de lăutari (Familia Brânză). La un moment dat, tatăl său a rugat-o să cânte, acompaniată de lăutari. A fost apreciată de toţi cei prezenţi iar formaţia de lăutari i-a propus să cânte cu ei la clubul din localitate.

Astfel, de pe la 12 ani, până în clasa a IX-a, a cântat muzică populară la Clubul din Lonea-Petrila.

În perioada 1961-1973, urmează clasele I-XII (cu excepţia clasei a IV-a, pe care a făcut-o în Jieţ, unde tatăl ei a lucrat ca inginer de mină) la Liceului Teoretic din Petrila, care se înfiinţase chiar în acelaşi an. Aici a fost colegă cu  Ion Barbu (caricaturist), Carol Erdos (actor la Teatrul de Nord din Satu Mare), Iosif Kappl (compozitor şi basist în formaţia “Phoenix”). Tot în timpul liceului, începe să cânte muzică uşoară. De multe ori, a fost acompaniată de trupa liceului, care se chema “Moby Dick”.

Începând cu clasa a IX-a, la Clubul din Lonea-Petrila, este acompaniată şi de formaţia de muzică uşoară “Canopus” (formaţia clubului din Lonea-Petrila).

În paralel cu şcoala generală şi liceul, începînd cu clasa a VI-a, urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Petrila. Mai întâi, în perioada 1966-1971, a urmat cursurile de pian cu profeoara Hedwiga Malide, apoi, în perioada 1970-1973 a studiat canto clasic la clasa profesorului Mihăilă. Primul an de canto l-a făcut în paralel cu ultimul an de pian.

De multe ori, mama ei, o înscria la concursurile de prin statiunile unde mergea pentru tratament. Astfel, prima distincţie o obţine pe 08 iulie 1966, la Borsec, când i s-a decernat premiul pentru “Cea mai bună interpretă de muzică populară”. Apoi, în iulie 1968, la Eforie Sud, obţine premiul pentru “Cel mai bun solist al seriei de muzică uşoară”.

În martie 1972, participă pentru prima dată la Festivalul Interjudeţean “Cântecul adâncului” din Petroşani, unde obţine premiul pentru compoziţia proprie “Iubesc”.  Din juriu făcea parte compozitorul George Grigoriu.

Va reveni pe scena acestui festival şi anii următori, obţinând Menţiune la ediţiile din 1973 şi 1974 (la această ediţie ca reprezentantă a judeţului Timiş) şi Locul 2 la ediţia din 1975.

În vara anului 1972, după participarea la Festivalul Interjudeţean “Jiule pe Malul tău”, obţine locul 2, la Festivalul Cultural Artistic al Pionierilor şi Şcolarilor din Năvodari, ce a avut loc la celebra Tabără din Năvodari.

În această perioadă, efectuează numeroase turnee prin judeţul Hunedoara, alături de vedetele invitate la Casa de Cultură din Petroşani.

În vara anului 1973, după absolvirea liceului, a plecat la Timişoara, unde va locui timp de trei ani.

Între 1973-1976, lucrează mai întâi ca muncitoare, apoi la biroul de registratură, în cadrul Întreprinderii Tehnolemn din Timişoara (care se ocupa cu prelucrarea lemnului). Aici a cântat cu formaţia de muzică uşoară a clubului întreprinderii Tehnolemn. Pentru cei care nu ştiu, pe atunci, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.

În această perioadă, a mai participat la câteva manifestări de gen, pe care le găsiţi scrise mai jos.

În 1974, primeşte Atestatul de Liber Profesionist (Solist Vocal/Muzică Uşoară, Categoria I), eliberat de ATM. Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, acest atestat era necesar artiştilor pentru activitatea lor.

Tot la Timişoara, cântă la localuri renumite precum Restaurantul “Palace” sau “Continental”.

Pe 11 iunie 1975, la Palatul Cultural din Arad, se înscrie şi este selecţionată pentru a participa la celebrul concurs TV “Steaua fără nume”.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru, s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 2 şi 4 ani).

Soarta a făcut ca Gina Pătraşcu să ia parte la acest prestigios concurs mai devreme decât trebuia.

În octombrie 1975, cu doar 4-5 zile înainte de concurs, doamna Simona Patraulea o sună pentru a o invita la Bucureşti să participe la prima etapă a “Stelei fără nume”. Gabriela Corpus, o concurentă din Constanţa, se îmbolnăvise şi nu a mai putut cânta în concurs.

Imediat, Gina Pătraşcu a luat avionul spre Bucureşti. Câteva zile a repetat intens cu pianistul Geri Podgoreanu, cele zece melodii din care juriul de specialitate alegea două. De asemenea, a lucrat cu compozitorul şi dirijorul Gelu Solomonescu, care a orchestrat şi a realizat negativele (varianta instrumentală) pieselor.

Astfel, pe 20 octombrie 1975, în studioul TVR, Gina Pătraşcu (ca reprezentantă a Timişoarei), participă la prima etapă a concursului “Steaua fără Nume”, alături de Eugenia Bordei (Tulcea) şi Elena Katenis (Galaţi). Concursul s-a transmis în direct la TVR. Prezentator a fost profesor dr. Mihai Florea. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu.

Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Octav Enigărescu (preşedintele jurului, interpret de operă şi director al Operei Române), Laurenţiu Profeta (compozitor), Elena Ionescu, Alexandru Mandy (compozitor, textier), Camelia Dăscălescu (compozitoare), Nicolae Peneş (scriitor), Viorica Baciu, Gelu Mihăilă (compozitor), Sile Dinicu (dirijor, compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Copacul” (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru), lansată de Aurelian Andreescu la Festivalul Mamaia’73.
2. Recitarea unei poezii. Gina Pătraşcu a recitat poezia “Cu tot ce am” de Anatol Baconsky
3. Interpretarea unei piese din muzica pop/uşoară românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist a avut de învăţat 10 piese. Juriul de specialitate a ales pentru Gina Pătraşcu piesa “Adolescenţii” (Marcel Dragomir/Romeo Iorgulescu), lansată de Mihai Constantinescu la Festivalul Mamaia’74, pe care a interpretat-o acompaniată la pian de Geri Podgoreanu.
4. O altă piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Din nou, Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă), lansată atât de Margareta Pâslaru, cât şi de Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu la Festivalul Mamaia’75.

Gina Pătraşcu a trecut cu brio prima etapă a concursului obţinând 79 din totalul de 80 de puncte.

La finalul concursului, Octav Enigărescu, preşedintele juriului a descris prestaţia Ginei Pătraşcu, astfel: “Gina Pătraşcu, a doua concurentă şi câştigătoarea concursului din această seară, cu cele 79 de puncte, are o voce robustă, plină de rezonanţe grave, pe care o pune în slujba unei fraze bine gândite şi expresive. Cu mijloace economice, dar concentrate, lasă de la prima apariţie impresia unei personalităţi care, sperăm, se va face în curând simţită”.

După această reuşită, începe să fie solicitată la Bucureşti în spectacole şi emisiuni TV. În lunile ce au urmat, artista a făcut de nenumărate ori naveta Timişoara-Bucureşti.

În perioada 13-15 martie 1976, participă la Sala Polivalentă la trei spectacole de succes intitulate “Se caută o floare, se caută o stea”, realizate de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, în cadrul cărora au evoluat atât mari vedete ale muzicii româneşti de atunci, dar şi debutanţi de la “Steaua fără Nume” şi “Floarea din grădină”. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă Radio, dirijată de Sile Dinicu. La repetiţiile pentru acest spectacol se afla şi cunoscutul actor de comedie Horia Şerbănescu (03 martie 1924 – 19 septembrie 2010), care, pe atunci, conducea echipa cu care A.T.M. (Asociaţia Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale din România) făcea turnee în ţară.  Acesta a remarcat-o pe Gina Pătraşcu de la “Steaua fără Nume” şi i-a propus să se mute la Bucureşti şi să participe într-un turneu prin ţară. La acel moment, la sugestia unor colegi din orchestrele din Timişoara, alături de care cânta, artista se pregătea să se angajeze în corul Filarmonicii din Timişoara.

Astfel, a început cea mai frumoasă şi fructoasă perioadă a carierei sale.

Turneul l-a întreprins alături de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Sile Dinicu) cu un spectacol de varietăţi, organizat de ATM, unde figurau mari artişti precum Stela Enache, Horia Moculescu, Naarghita, Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Horia Şerbănescu.

La sfatul lui Horia Şerbănescu şi Sorin Grigorescu, în vara anului 1976, se mută la Bucureşti pentru a continua turneul propus şi a-şi continua cariera muzicală.

Pe 29 martie 1976, apare în emisiunea TV “Melodii vechi, interpreţi noi”, difuzată pe TVR2 şi realizată de Nicoleta Păun, unde a interpretat piesele “Sa nu ne despărţim” (Gherase Dendrino), lansată de Dorina Drăghici, “Te caut” (Florentin Delmar), lansată de Luigi Ionescu. Acestea au fost şi primele sale înregistrări audio, pe care le-a efectuat în Studioul muzical al TVR.

Începând cu 1976, a înregistrat peste 190 de piese şi a apărut în peste 370 de emisiuni ale TVR.

Începând cu 1975–76, articole cu şi despre Gina Pătraşcu, apar în reviste şi publicaţii româneşti precum „Contemporanul”, „Dobrogea nouă”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, etc.

Pe 22 aprilie 1976, din nou în studioul TVR, participă alături de interpretul George Sava, la cea de-a doua etapă a a concursului “Steaua fără Nume”. Şi această etapă a fost prezentată de profesor dr. Mihai Florea iar acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu.

Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Octav Enigărescu (preşedintele jurului, interpret de operă şi director al Operei Române), Henri Mălineanu (compozitor), Vasile V. Vasilache (compozitor), Ileana Lucaciu Colomieţ (ziaristă, redactor la revista “Săptămâna”), Ion Cristinoiu (compozitor), Edmond Deda (compozitor), Titus Munteanu (pe atunci, redactor muzical al TVR), Vasile Antohie (reprezentant al Comitetului Judeţean Brăila al Uniunii Tineretului), Camelia Dăscălescu (compozitoare).

Probele din concurs au fost următoarele:

1. O piesă din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Plaiuri de poveşti” (Jolt Kerestely/Mihai Dumbravă). În 1978, artista va înregistra această piesă.
2. Interpretarea unei melodii cu suprapunere de terţă (piesa înregistrată în prealabil de artistă, la care a intervenit cu vocea a doua). Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Dacă nu te întâlneam” (Andrei Proşteanu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu), lansată de Marina Voica.
3. Interpretarea unei piese sau două din muzica pop/uşoară românească cu acompaniament de pian. Fiecare solist a avut de învăţat 20 piese. Juriul de specialitate a ales pentru Gina Pătraşcu piesele “De-ai fi tu salcie” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian), lansată de Mihaela Mihai şi “Izvor de frumuseţe” (Radu Şerban/Aurel Storin), lansată de Doina Badea la Festivalul Mamaia’72. Ambele piese, le-a interpretat acompaniată la pian de Geri Podgoreanu.
4. O altă piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti, cu acompaniament de orchestră. Din nou, acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Prima poezie” (Nicolae Kirculescu/Aurel Felea), lansată de Elena Grigore în 1956.
5. O altă piesă cu acompaniament de orchestră. Acompaniată de Orchestra de Muzică Uşoară, dirijată de Gelu Solomonescu, Gina Pătraşcu a interpretat piesa “Cetatea florilor” (Marius Ţeicu/Mihai Dumbravă), lansată de Aquilina Severin şi dedicată oraşului Timişoara. În 1978, artista va înregistra şi această piesă.

Gina Pătraşcu a trecut cu brio şi a doua etapă a concursului obţinând 76 din totalul de 80 de puncte.

Pe 08 august 1976, la cea de-a 09-a ediţie a Festivalului Tinereţii de la Amara, cel mai important festival interjudeţean pentru tinere talente, este distinsă cu Premiul II. Trofeul fusese decernat Mihaelei Runceanu iar Premiul I Mirelei Voiculescu-Fugaru, ambele colege de generaţie cu Gina Pătraşcu. Şi ediția din acest an este realizată de Sorin Grigorescu și Simona Patraulea. Din juriu au făcut parte (în ordine alfabetică): Vasile Donose (preşedintele juriului), Constantin Arvinte, Ileana Colomieţ (ziaristă la revista „Săptămâna”), Toader Constantin, Ion Corbu, Grigore Constantinescu (muzicolog), Sile Dinicu (compozitor, dirijor al Orchestrei de muzică ușoară a RTV), Nicolae Dragoş (poet, redactor-șef al revistei „Luceafărul”), Aurel Giroveanu (compozitor), George Grigoriu (compozitor), Mişu Iancu (compozitor), Simona Patraulea (redactor TV), Laurenţiu Profeta (compozitor), Vasile Timiş. Concurenții au fost acompaniați de Orchestra de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii Române. Dirijor: Sile Dinicu. În concurs, artista s-a prezentat cu două piese, printre care şi „Un albastru infinit” (Marcel Dragomir/Ovidiu Dumitru), lansată de Angela Similea în ianuarie 1976.

Pe 22 mai 1977, se transmite la TVR, etapa 03 (finala) a concursului “Steaua fără Nume”, prezentată tot de profesor dr. Mihai Florea. Concurentele din etapa finală au fost Gina Pătraşcu şi Eva Kiss. Etapa 03 nu s-a mai transmis în direct, ci s-a înregistrat în luna februarie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte. Iniţial, concursul trebuia transmis în martie, dar, din cauza cutremurului devastator care a avut loc pe 04 martie 1977, s-a amânat. Din juriu au făcut parte compozitorii Henri Mălineanu (preşedintele juriului), Florin Bogardo şi Horia Moculescu. În concurs, Gina Pătraşcu a interpretat piesele “Pentru iubire” (Jolt Kerestely) şi “Ţară veche” (Ion Cristinoiu), cea din urmă fiind prezentată în primă audiţie. Atât Gina Pătraşcu, cât şi Eva Kiss au fost distinse cu Trofeul “Steaua fără Nume”.

Astfel, Gina Pătraşcu a devenit o Stea cu Nume, popularitatea ei crescând semnificativ.

La scurt timp după succesul de la “Steaua fără Nume”, în vara anului 1977, înregistrează primele piese la Radio România. Acestea au fost “Pentru orice băiat” (1977, Vasile Veselovski), lansată de Doina Badea, “Secretul mărilor” (1977, Radu Şerban), “Mi-ai spus că mă iubeşti” (1977, Mişu Iancu), “Acum” (1977, Alexandru Mandy), toate trei lansate de Mihaela Mihai.

Tot în 1977, pe lângă piesele preluate din repertoriul altor interpreţi, înregistrează primele audiţii scrise special pentru ea: “Ţară veche” (Ion Cristinoiu) şi “Ştiu un nume minunat” (Aurel Giroveanu).

Apariţiile la Radio România şi TVR sunt din ce în ce mai frecvente.

La Radioteleviziunea Română (până în 1994, TVR şi Radio România au fost fuzionate), pe lângă Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, a colaborat cu mari oameni de televiziune precum: Titus Andrei, Aurora Andronache, Ioana Bogdan, Doru Dumitrescu, Eugen Dumitru, Gheorghe E.Marian, Titus Munteanu, Nicoleta Păun, Ileana Pop, Florentina Satmari, Cecilia Silvestri, Mariana Şoitu. Toţi cei enumeraţi mai sus, se aflau sub îndrumarea lui Tudor Vornicu (1926-1989), director de programe al TVR si unul dintre cei mai mari oameni de televiziune din România.

Este solicitată de mai toţi compozitorii din muzica pop/uşoară românească. De la cei mai prolifici, până la debutanţi (la acea vreme). A înregistrat piese compuse de (în ordine alfabetică): Dan Beizadea, Toni Constantinescu, Florin Costache, Ion Cristinoiu, Alexandru Dana, Camelia Dăscălescu, Edmond Deda, Florentin Delmar, Noru Demetriad, Gherase Dendrino, Dan Dimitriu, Marcel Dragomir, Marius Dumitrescu, Dan V. Dumitriu, George Eftici, Octav Firulescu, Grigore Florian, Cornel Fugaru, Viorel Gavrilă, Mihai Ilie Gheorghe, Radu Gheorghiu, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Dinu Giurgiu, Florin Costache, Mişu Iancu, Florin Irimia, Jolt Kerestely, Nicolae Kirculescu, Dumitru Lupu, Alexandru Mandy, Marius Marchiş, H. Mălineanu, Gabriel Mărgărint, Vasile Mentzel, Cornel Meraru, Petre Mihăescu, Bujor Miscuţia, Dan Mizrahy, Horia Moculescu, Doina Moga, Teodor Moisescu, Daniela Claudia Nacu, Ileana Toader-Necşescu, Valentin Oszkiel, Constantin Pavliuc, Temistocle Popa, Constantin Popovici, Titel Popovici, Laurenţiu Profeta, Gherase Puică, Elly Roman, Gelu Solomonescu, Dan Stoian, Radu Şerban, Ion Ştefănescu, Ramon Tavernier, Remus Teodorescu, Ionel Tudor, Marius Ţeicu, Vasile V. Vasilache, Vasile Veselovski, Paul Urmuzescu, Ionel Bratu-Voicescu.

Colaborează şi cu Casa de Discuri “Electrecord”. În 1979, lansează un disc single cu două piese de George Grigoriu (“Cântaţi bucuria” şi “Conjugarea I”). În 1984, lansează discul LP “Gina”, cu 10 piese pe muzica compozitorilor Dan Beizadea, Ion Cristinoiu, Dan Dimitriu, Mihai Ilie Gheorghe, Dinu Giurgiu, H. Mălineanu, Gabriel Mărgărint, Vasile V. Vasilache. De asemenea, din 1979 şi până în 1990, apare pe un număr de opt albume colective (compilaţii).

Din bogatul său repertoriu, nu au lipsit nici piese care s-au bucurat de mare succes, fiind difuzate des atât la Radio cât şi la TVR. Acestea sunt, în ordine cronologică: “Cetatea florilor” (1976, Marius Ţeicu), “Plaiuri de poveşti” (1976, Jolt Kerestely), “Lasă supărarea” (1981, H. Mălineanu), “O nouă zi” (1982, Gabriel Mărgărint), “Omul meu drag” (1983, Dinu Giurgiu), “Poteci de ape” (1983, Dinu Giurgiu), “Prima scrisoare” (1985, Marius Ţeicu), “Viaţa mea e muzica” (1987, Cover), “Mă-ntorc acasă” (1988, Dan V. Dumitriu), “Steaua iubirii” (1989, Dan Dimitriu), “Spirale de iubire” (1990, Dan V. Dumitriu).

Pe 04 mai 1979, după 3 ani de convieţuire, Gina Pătraşcu şi Horia Şerbănescu se căsătoresc.

După turneul din 1976, alături de orchestra radio, Gina Pătraşcu a efectuat multe altele prin ţară. În convorbirile pe care le-am purtat în vederea realizării acestui material, mi-a povestit că viaţa de turneu era frumoasă. Pe lângă faptul că a văzut toată ţara, în turnee se putea îmbrăca puţin mai modern, putea să se mişte mai mult, putea cânta şi în limbi străine. Pe lângă Orchestra de Estradă Radio, condusă de Sile Dinicu sau Cornel Popescu, alături de care a colaborat enorm, în turnee, a mai fost acompaniată de formaţii cunoscute precum “Compact”, “Romanticii”, “Continental” sau cea condusă de Horia Moculescu. A mai colaborat cu multe orchestre de muzică populară, precum “Doina Vrancei” din Focşani, “Măceşul” din Sf. Gheorghe, “Plaiurile Bistriţei” din Bacău.

Artista şi-a adus aminte cu plăcere şi de numeroasele turnee (Năvodari, Carei, Dej, Satu Mare, Târgu Mureş) pe care le-a efectuat în perioada 1985-1989, alături de Ansamblul de copii ”Castelanii Mici” din Carei.

În Bucureşti, cântă la localuri renumite precum “Athenee Palace” (1979), “Intercontinental” (1980), “Melody” (1981), “Monte Carlo” (1992), “Viena” (1992), “Royal” (1992), “Bosfor” (1995).

Vara, pe litoral, cântă la cele mai selecte baruri şi restaurante precum: “Acapulco” din Eforie Nord (1978), “Melody” din Mamaia (1979, 1980, 1981, 1982, 1984), Barul “Orient” din Mamaia (1979), Restaurantul “Aurora” din Mamaia (1979), Restaurantul “Modern” din Mamaia (1980), Restaurantul “Meridian” din Mamaia (1980, 1981),  Restaurant “Măgura” din Eforie Sud (1984).

De asemenea, a mai cântat prin ţară la localuri renumite precum Hotel “Dâmboviţa” din Târgovişte (1982), barul Hotelului “Internaţional” din Sinaia (1982) sau barul “Minerva” de la Băile Herculane (1987).

Gina Pătraşcu a abordat cu succes şi muzica populară şi de petrecere, pe care a cântat-o de când era copil. La TVR, cântă pentru prima dată muzică populară în emisiunea “Cântec de voie bună”, realizată de Florentina Satmari şi difuzată pe 01 mai 1980. Aici a apărut prima dată fără ochelari şi a cântat “Aseară vântul bătea”, fiind acompaniată de orchestra maestrului Ionel Budişteanu. A mai apărut în numeroase emisiuni de televiziune, unde a cântat atât muzică populară, cât şi de petrecere. Majoritatea acestor emisiuni au fost realizate tot de Florentina Satmari. La câteva dintre aceste emisiuni, este acompaniată de maestrul Ion Albeşteanu. În anii’90, va lansa şi un album de folclor.

A cântat şi romanţe, participând cu succes la două ediţii ale Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” de la Târgovişte. La ediţia din 1982, romanţa “Iubire de mamă” (Ion Cristinoiu), interpretată de Gina Pătraşcu, obţine două premii: Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul Revistei “Astra”. La aceeaşi ediţie participă şi cu romanţa “Scrisoarea” (Aurel Giroveanu). La ediţia din 1983, participă cu romanţele “De ce mai caut fericirea” (Dan Stoian) şi “Pe aceste meleaguri româneşti” (Ionel Tudor).

În 1980, colaborarează cu Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti, unde cântă în spectacolul de mare succes “Idolul femeilor” (premiera 02 aprilie 1980), alături de legendarul Puiu Călinescu. Spectacolul s-a jucat cu timp de 2 ani şi jumătate.

În toamna anului 1981, este invitată de maestrul Iosefini la Circul de Stat din Bucureşti, unde cântă în spectacolul “Music-Hall la Circ”. Pe lângă piese de succes din repertoriul său precum “Lasă supărarea” (H. Mălineanu), Gina Pătraşcu încheia spectacolul, alături de tot ansamblul Circului, cu “Sârba Bucureştiului” (tot de H. Mălineanu). Acest spectacol, scris de Horia Şerbănescu la invitaţia lui Iosefini, s-a jucat pe durata stagiunii 1981-1982.

În anul 1982, are o altă mare realizare. Apare şi cântă în filmul artistic “Calculatorul mărturiseşte”, în regia lui George Cornea, a cărui premieră are loc pe 10 mai 1982. Filmările cu Gina Pătraşcu au avut loc în 1981, la barul “Melody” din Bucureşti. Pe coloana sonoră a filmului, cântă “Întâlnirea n-a mai avut loc” (Ramon Tavernier). Din distribuţia acestui film au făcut parte mari actori români precum (în ordine alfabetică): Dan Condurache, Corina Constantinescu, Dan Damian, Mircea Diaconu, Dana Dogaru, George Constantin, Tania Filip, Diana Lupescu, George Motoi, Sebastian Papaiani, Ioana Pavelescu, Alexandru Repan şi alţii.

Pe 07 august 1982, participă în afară de concurs, cu o piesa “Linişte” de Ion Cristinoiu, la singura ediţie a Concertului Concurs de Muzică Uşoară “Zbor de Porumbei”, desfăşurat la Teatrul de Vară din Mamaia şi prezentat de Octavian Ursulescu. Acest concurs, care a avut ca temă cântecele de pace, a avut o importanţă majoră, deoarece a servit ca pretext pentru reluarea Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia.

În perioada 26-30 august 1983, după o pauză de 7 ani, la iniţiativa lui Ladislau Hegheduş (Secretar de Stat al Consilului Culturii şi Educaţiei), are loc o nouă ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. În plus, pe lângă secţiunea “Creaţie”, s-a adăugat permanent şi secţiunea “Interpretare”. Deşi limita de vârstă era 28 de ani, s-a făcut o derogare de vârstă pentru ca o parte dintre concurenţi (precum Gina Pătraşcu sau Gabriel Dorobanţu) să participe.

Din juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” au făcut parte (selectiv, în ordinea prezentării): Arta Florescu (artistă a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti), Sile Dinicu (artist emerit, compozitor şi dirijor al Orchestrei de estradă Radio), Laurenţiu Profeta (compozitor, secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor), Corina Chiriac (interpretă de muzică pop/uşoară), Marius Ţeicu (compozitor), Luminiţa Vartolomei (muzicolog şi critic muzical), Jolt Kerestely (compozitor), Liliana Dobre (electronist CFR, reprezentanta publicului), Adrian Simu (electrician în portul Constanţa, reprezentant al publicului).

Pe 27 august 1983, Gina Pătraşcu se prezintă la concursul de “Interpretare” cu două piese de H. Mălineanu: “Lasă supărarea” (piesă de succes lansată de artistă cu doi ani mai devreme) şi “Să binecuvântăm pământul” (lansată tot de ea). Artista a avut un mare succes, juriul de specialitate acordându-i Premiul I (Marele Premiu), la egalitate cu Marina Florea.

Laureaţii secţiunii “Interpretare” au fost (în ordinea importanţei premiilor): Marina Florea (Premiul I), Gina Pătraşcu (Premiul I), Rodica Crenicean (Premiul II), Carmen Rădulescu (Premiul II), Liliana Catrina (Premiul III), Aurel Moga (Premiul III), duetul Rodica Duricu şi Mioara Popa (Premiul Publicului), Marieta Bratu (Premiul Publicului), Cornelia Pop (Premiul Publicului), Marina Scupra (Premiul Tinereţii), Carmen Anton (Menţiune), Emilia Basarabeanu (Menţiune), Eugenia Dan (Menţiune), Gabriel Dorobanţu (Menţiune).

Gina Pătraşcu revine pe scena Festivalului de la Mamaia la ediţia din 1984, cu un microrecital, ca şi câştigătoare a ediţiei precedente. De asemenea, participă şi la secţiunea “Creaţie”a Festivalului, la ediţiile din 1986 (“Iubeşte, nu vei regreta” de Titel Popovici) şi 1989  (“Este ţara mea” de Marius Marchiş).

În noiembrie 1983, participă la cea de-a 12-a ediţie a celebrului concurs TV “Şlagăre în Devenire”, ce a avut ca temă “Melodiile Bucureştiului”, cu piesa “Bucureşti, oraş al păcii” (Dan Stoian).

Primul turneu peste hotare, îl întreprinde în Rusia, în toamna anului 1978, alături de Orchestra Radio, dirijată de Sile Dinicu şi de interpreţii Jeanina Matei şi Marcel Roşca. Pe parcursul turneului, care a durat trei săptămâni, a cântat în mai multe oraşe inclusiv la Moscova.

În iulie 1984, reprezintă România la secţiunea “Creaţie” a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară “Omul şi Marea” de la Rostock, Germania. Aici a interpretat piesa “Sărutul” (Dan Dimitriu).

Tot în vara anului 1984, reprezintă România la Festivalul necompetitiv “Concertul Prieteniei” de la Ulan Bator, Mongolia, unde a evoluat alături de alţi 15 interpreţi din tot atâtea ţări. Timp de două săptămâni, într-o sala arhiplină de peste 3000 de locuri, a susţinut un microrecital de muzică românească. Piesa “Sârba Bucureştiului” (H. Mălineanu) a avut cele mai multe bis-uri.

În perioada 1985-1987, efectuează trei turnee în Turcia. Primul, în vara anului 1985 la Istambul, unde cântă alături de trupa de balet a lui Cornel Patrichi, timp de 3 luni de zile la barul de lux al Hotelului “Tarabya”. Al doilea, în noiembrie 1985, alături de trupa de balet a lui Păstorel Ionescu, unde cântă o lună şi jumătate la Celik Palast în Bursa şi Efes Hotel la Izmir. Iar al treilea, în vara anului 1987, din nou alături de trupa de balet lui Cornel Patrichi, unde cântă a lună la Izmir, în cadrul unui Târg Internaţional. În aceste turnee a cântat în limbile turcă şi arabă.

În perioada aprilie 1983–septembrie 1985, este angajată la Ansamblul “Rapsodia Română” din Bucureşti – secţia de Estradă, alături de care efectuează numeroase turnee în ţară, dar şi o serie de spectacole la Bucureşti, la sediul ansamblului, ce se afla pe strada Lipscani, nr.53. La numeroase spectacole de la Rapsodia Română, este acompaniată de Orchestra de muzică uşoară, condusă de Adam Czako. De asemenea, cântă şi cu orchestrele de muzică populară, dirijate de Ionel Budişteanu şi Paraschiv Oprea.

În perioada februarie 1987–30 iunie 1999, este angajata Ansamblului Doina al Armatei, unde are o bogată activitate. Şi aici, ca şi la “Rapsodia Română”, efectuează numeroase turnee în ţară, spectacole la Bucureşti, la Sala Radio sau Sala Polivalentă, dar şi câteva turnee peste hotare, cum ar fi: Turcia (decembrie 1992, la Opera din Ankara şi la Sala Radio din Istambul), Rusia (iulie 1994) şi Slovacia (toamna 1994),  Bosnia-Herţegovina (decembrie 1996).

Ca şi solistă vocală a Ansamblurilor “Rapsodia Română” şi “Doina Armatei”, cântă la numeroase spectacole şi recepţii de grad 0, pentru Preşedinţi de Stat, Prim-Miniştrii şi Miniştrii ai Armatelor din Blocul NATO, Europa de Est şi nu numai.

În mai 1989, este trecută în cartea “Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.

În perioada 12-17 noiembrie 1989, participă la realizarea programului de Revelion al TVR, care a avut loc la galeriile “Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România de la acea vreme. În cadrul programului, este prezentă cu un clip pentru piesa „Steaua iubirii” (muzica: Dan Dimitriu, versuri: Carmen Aldea Vlad).

Pe 18 decembrie 1989, la Sala Radio din Bucureşti, alături de artişti importanţi, participă la concertul-spectacol “Un cântec vechi rămâne veşnic tânăr”,  realizat de Gheorghe E. Marian, unde a interpretat celebra piesă “Cum am ajuns să te iubesc” (muzica: H. Mălineanu; versuri: Eugen Mirea), lansată Ștefan Bănică Senior. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară Radio, dirijor: Ion Cristinoiu. Acesta a fost ultimul spectacol important de muzică uşoară/pop care s-a ţinut în Bucureşti în timpul regimului Ceauşescu. Spectacolul a fost filmat de către TVR şi urma să fie dat pe post pe 23 decembrie, dar, datorită evenimentelor ce au urmat, nu a mai fost difuzat decât în ianuarie 1990.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, artista se afla la Bucureşti.

Pe 20 iulie 1990, Gina Pătraşcu şi Horia Şerbănescu devin părinţii unei fete, Ilinca-Draga Şerbănescu, care, în momentul realizării acestui material (martie 2020), este Doctor in Psihologie şi Coordonator Internaţional la European Alliance Against Depression (Alianţa Europeană Contra Depresiei) cu sediul la Leipzig, Germania.

Aşa cum am mai scris, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înteleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.

Gina Pătraşcu a trecut mai uşor peste aceste schimbări, fiind angajată la Ansamblul “Doina” al Armatei şi a având un copil de crescut.

În 1995, lansează la casa de discuri “Alpa Sound”, albumul “Viaţa mea…e muzica” iar în 1996, lansează la casa de discuri ADG, albumul de prelucrări folclorice “Dulce-i vinul”, orchestrat de Mihai Alexandru.

În anii’90, a continuat turneele în străinătate, pentru comunităţile româneşti. A fost de trei ori în SUA, în decembrie 1993–ianuarie 1994 la New York, Atlanta, Phoenix şi Chicago, Los Angeles, precum şi la Toronto şi Montreal în Canada, în decembrie 1995–ianuarie 1996 la New York, Las Vegas, Miami, Houston şi în decembrie 1997– ianuarie 1998 la New York, Los Angeles, Phoenix.

În Germania, efectuează tot două turnee. Primul în septembrie 1997 şi al doilea în perioada decembrie 1998-ianuarie 1999. Turneele au avut loc în oraşele Aachen, Bielefeld, Dortmund, Dusseldorf, Gummersbach, Koln, Herne, Offenbach.

În 1998, după aproape 20 de ani de căsnicie, se desparte de Horia Şerbănescu.

Pe 24 aprilie 1999, se căsătoreşte cu Ştefan Toma (01 iunie 1947– 09 mai 2020), care era stabilit de mulţi ani în Germania. Astfel, pe 01 iulie 1999, împreună cu fiica sa, îşi urmează soţul în Germania, stabilindu-se la Gummersbach.

În perioada 2001–2020, Ştefan Toma este preşedintele Asociaţiei Culturale “ROMÂNIA”, unde Gina Pătraşcu activează ca şi consilier artistic.

Împreună, timp de aproape 20 de ani, au organizat diferite manifestări culturale pentru comunitatea română din Germania, cum ar fi spectacole de folclor, de teatru, de colinde şi, bineînteles, de varietăţi. La aceste manifestări au invitat mari artişti ai divertismentului românesc, precum (în ordine alfabetică): Alexandru Arşinel, Radu Beligan, Ducu Bertzi, Claudiu Bleonţ, Daniela Condurache, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Iurie Darie, Mirabeal Dauer, Gheorghe Dinică, Ion Dolănescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Ştefan Hruşcă, Bianca Ionescu, Nae Lazarescu, Irina Loghin, Mădălina Manole, Marin Moraru, Maia Morgerstern, Vasile Murariu, Stela Popescu, Benone Sinulescu, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Talisman, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu şi alţii.

Tot în Germania, Gina Pătraşcu ia parte şi cântă la diverse manifesări culturale, dedicate aderării României la Uniunea Europeană, organizate de Consulatul General al României de la Bonn. Multe dintre acestea au avut loc chiar la sediul Consulatului, dar şi în Piaţa Mare a Primăriei din Bonn şi în alte oraşe precum Dusseldorf sau Siegburg şi Luxemburg. De fiecare dată, la aceste manifiestări, a cântat folclor românesc.

În perioada 1999-2018, cântă la toate programele de Revelion, ce au avut loc la Koln, organizate de Asociaţia Culturală “ROMÂNIA”, pentru comunitatea română din zonă.

Pe lângă activitatea cu Asociaţia Culturală “ROMÂNIA”, artista a susţinut zeci de spectacole în majoritatea oraşelor din Germania, care au comunităţi de români.

În toată această perioadă, artista revine frecvent în ţară, pentru a-şi vedea familia şi prietenii.

În ultimii 20 de ani, a apărut şi la diferite emisiuni TV, cum ar fi: “Interviu OTV” (OTV, Aprilie 2006),  “Teo Show” (ProTV, aprilie 2006), “Surprize, Surprize” (TVR1, aprilie 2006), “Ne vedem la TVR” (TVR1, mai 2008), “Happy Hour” (ProTV, mai 2008), “Dezbatere Eurovision 2011” (TVR Internaţional, aprilie 2011), “O dată-n viaţă” (TVR1, iunie 2011),  “Întrecerea anilor” (TVR1, iunie 2011), “Ne vedem la TVR” (TVR1, martie 2016), “De-a viaţa-ascunselea” (Antena 3, septembrie 2019).

Memorabilă a fost apariţia din iunie 2011, de la emisiunea “O dată-n viaţă” (TVR1), realizată de Elise Stan şi prezentată de Iuliana Tudor. În emisiune, Gina Pătraşcu a reprezentat zona Maramureş şi a cântat, acompaniată de orchestra “Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, “Coborâi din deal în vale” şi “Săraca inima mea”, cea din urmă fiind interpretată în duet cu Gheorghe Turda.

Într-un interviu acordat emisiunii “Oamenii Văii Jiului”, difuzată pe 04 iulie 2014, pe postul locat TV “Mondo TV”, Gina Pătraşcu a declarat:

“Eu îi mulţumesc din inimă lui Dumnezeu pentru harul pe care mi l-a dat şi anume talentul de a cânta, care mi-a fost de folos toată viaţa. A fost obiectul muncii mele. Muncă pe care noi o numim cea mai frumoasă meserie din lume – ARTA. O profesie în care am crezut şi pe care am făcut-o cu toată dragostea şi pasiunea şi care m-a ajutat să văd jumătate din mapamond în concerte, să văd tot ce e mai frumos pe lume, să fiu respectată, aplaudată, primită cu flori. Şi din asta mi-am câştigat existenţa. Ce poate fi mai frumos? Am lucrat cu cei mai buni oameni de artă din România, cu toate vedetele. Sunt onorată să fiu colegă cu toţi cei alături de care am cântat şi pe care publicul îi adoră şi astăzi. Mă bucur din inimă că încă oamenii îşi mai aduc aminte de mine.(…) Meseria aceasta se face încet, dar sigur. Eu am făcut-o aşa cum a fost. Mi-a fost de mare folos. Am lansat discuri, am înregistrat 200 de piese, am efectuat numeroase filmări la TVR, figurez într-un almanah al muzicii uşoare româneşti. Am lăsat în urma mea, fără să urmăresc acest lucru, istorie. Aşa a fost meseria noastră. Să facem public ceea ce facem. Nu am făcut în secret nimic. Totul s-a difuzat, s-a transmis şi iată că, într-un fel, mă bucur că am lăsat ceva în urmă. În plus, mi-a dăruit Dumnezeu un copil cu totul excepţional. (…) Făcând un bilanţ, până acum, consider că Dumnezeu a fost foarte darnic cu mine.”

După cum se vede în rândurile de mai sus, artista o descris perfect meseria de artist. Mai ales, aşa cum era ea în România anilor’70-’80.

Gina Pătraşcu, ca mai toţi artiştii de muzică pop/uşoară lansaţi până în 1990, are locul ei binemeritat în istoria muzicii pop/uşoare româneşti.

Echipa Top Românesc îi urează Ginei Pătraşcu mult succes în continuare şi, sperăm, să lanseze un CD cu piesele sale cunoscute.

Mai jos puteţi citi discografia, înregistrările, palmaresul şi participările Ginei Pătraşcu, la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale.

FILMOGRAFIE

Calculatorul mărturiseşte (10.05.1982) regia: George Cornea; “Întâlnirea n-a mai avut loc” (muzica: Ramon Tavernier; versuri: Eugen Rotaru).

DISCOGRAFIE SOLO

Gina Pătraşcu (1979, Electrecord 45-ST-EDC 10.639) – Single

01. Conjugarea I (George Grigoriu/Valeriu Bucuroiu)

02. Cântaţi bucuria (George Grigoriu/Andreea Andrei)

Gina Pătraşcu (1984, Electrecord ST-EDE 02373) – LP

01. Lasă supărarea (H. Mălineanu/H. Mălineanu)

02. Lumea nu se termină cu tine (Ion Cristinoiu/George Mihalache)

03. O nouă zi (Gabriel Mărgărint/Cristina Dumitrescu)

04. Sărutul (Dan Dimitriu/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)

05. O iubire-a renăscut (Mihai Ilie Gheorghe/Victoria Ilie)

06. Mereu dragostea (Dan Dimitriu/Dan V. Dumitriu)

07. Cântec neînceput (Dan Beizadea/Roxana Popescu)

08. Tinereţea-i pasăre măiastră (Vasile V. Vasilache/Margareta Pâslaru)

09. Omul meu drag (Dinu Giurgiu/Mihai Aristide)

10. Melodii, melodii (H. Mălineanu/H. Mălineanu)

Viaţa mea…e muzica (1995, Alpha Sound) – Casetă audio

01. Viaţa mea…e muzica (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu)

02. Vremea nu a stins iubirea ta (Repertoriu internaţional/Dan V. Dumitriu)

03. Mă-ntorc la tine (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu)

04. Aş vrea să fii lângă mine (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu)

05. Dragoste bine-ai venit (Repertoriu internaţional/Gina Pătraşcu)

06. Spirale de iubire (Dan V. Dumitriu/Dan V. Dumitriu)

07. Steaua iubirii (Dan Dimitriu/Carmen Aldea Vlad)

08. Prima scrisoare (Marius Ţeicu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

09. Dă-mi un zâmbet (Repertoriu internaţional/Corina Brăneanu)

10. Unde e dragostea? (m & t: George Eftici)

11. O nouă zi (Gabriel Mărgărint/Cristina Dumitrescu)

12. Melodii, dragi melodii – potpuriu cu melodii de altădată

13. Lasă supărarea (H. Mălineanu/H. Mălineanu)

Dulce-i vinul (1996, ADG CA 004) – Casetă audio

Orchestraţie: Mihai Alexandru

Studio: Mihai Alexandru

Producător executiv: Gheorghe Grosaru

01. Aseară ţi-am luat basma

02. Radu mamii, Radule

03. Leliţă cârciumăreasă

04. Când s-o-mpărţit norocul

05. Aseară vântul bătea

06. Mă dusei să trec la Olt

07. Dulce-i vinul

08. Omul bun n-are noroc

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ

Melodii de Gherase Dendrino (1979, Electrecord EDE 01580) – LP

05. Nu uita că-ntr-o zi ne-am iubit (Gherase Dendrino/Puiu Maximilian)

09. Să nu ne despărţim (Gherase Dendrino/Nicolae Stroe, Vasile Vasilache, Ştefan Cristodulo)

De la o melodie la alta (7) (1979, Electrecord EDE 01584) – LP

12. Romanţă pentru tine (Laurenţiu Profeta/Flavia Buref)

Şlagăre, şlagăre (1980, Electrecord EDE 01672) – LP

10. Inima (Vidalin/Gheorghe E. Marian)

Melodii de Jolt Kerestely/Kerestely Zsolt Dalaibol (1982, Electrecord, ST-EDE 01901) – LP

10. Szep gyermek evek/Copilărie, carte cu poveşti (Jolt Kerestely)

Mamaia’86 (3) (1986, Electrecord ST EDE 02993) – LP

08. Iubeşte, nu vei regreta (Titel Popovici/Angela Georgică)

Şlagăre, şlagăre (1987, Electrecord ST-EDE 03299) – LP

03. De azi încolo (Alexandru Dana/Otilia Cazimir)

Mamaia’89 (1) (1989, Electrecord ST-EDE 03621) – LP

10. Este ţara mea (Marius Marchiş/Mala Bărbulescu)

Succese’89 – Un pas spre infinit (1990, Electrecord ST-EDE 03704) – LP

05. De dor curat (Alexandru Dana/Viorel Cozma)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL CULTURAL ARTISTIC AL PIONIERILOR ŞI ŞCOLARILOR DE LA NĂVODARI

Ediţia din 1972 (Tabăra Cutezătorii din Năvodari, vara anului 1972)

Locul II la Faza pe Unitate

FESTIVALUL “CÂNTECUL ADÂNCULUI”, PETROŞANI, JUD. HUNEDOARA

Ediţia 01 (Casa de Cultură din Petroșani, 24 – 26 martie 1972)

Premiu pentru creaţie originală (pentru compoziţia proprie “Iubesc”)

Ediţia 02 (Casa de Cultură din Petroșani, 23 – 25 martie 1973)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Menţiune

Ediţia 03 (Casa de Cultură din Petroșani, 23 – 25 martie 1974)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Menţiune (ca reprezentantă a judeţului Timiş)

Ediţia 04 (Casa de Cultură din Petroșani, 22 – 23 martie 1975)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul II şi Trofeul Lampa Minerului (tot ca reprezentantă a judeţului Timiş)

Ediţia 08 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Petroşani, 24 – 25 martie 1979)

Recital

MANIFESTAREA CULTURAL–ARTISTICĂ “BUCHETE HUNEDORENE”, FAZA DE LA PETROŞANI, JUD. HUNEDOARA (Casa de Cultură din Petroșani, 28 mai 1972)

Premiu I (a interpretat compoziţia proprie “Iubesc”, acompaniată de orchestra de muzică ușoară “Atlas”, condusă de Nelu Botogel)

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “JIULE PE MALUL TĂU”, TÂRGU-JIU, JUD. GORJ

Ediţie 01 (07 – 15 octombrie 1972)

Participare în concurs

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “VLĂSTARELE CÂNTULUI”, IAŞI

Ediţia 03 (Casa de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași, 04 – 07 aprilie 1973)

Participare în concurs

CONCURSUL FORMAŢIILOR TEATRALE MUZICAL-COREGRAFICE DE AMATORI DE LA ORAŞE ŞI SATE (Organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei, Consiliul Central al UGSR, Comitetul Central al UTC, Consiliul Superior al Armatei şi U.C.E.C.O.M.) organizat în 1974

Etapa Republicană – Bucureşti (iulie 1974)

Medalia de Argint

Etapa Judeţeană – Timiş (august 1974)

Premiul I

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “TIMIŞOARA FLOARE RARĂ”, TIMIŞOARA, JUD. TIMIŞ

Ediţia 01 (Clubul CFR din Timișoara, 19 – 20 septembrie 1975)

Menţiune

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968 – 1989)

Etapa 01 (Studioul TVR, 19 octombrie 1975)

Etapa 02 (Studioul TVR, 22 aprilie 1976)

Etapa 03 (Finala înregistrată în luna februarie 1977, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte. Iniţial, concursul trebuia difuzat în luna martie, dar, din cauza cutremurului devastator care a avut loc pe 04 martie 1977, s-a amânat. Data difuzării la TVR a fost 22 mai 1977) – Trofeul “Steaua fără nume”

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “CONSTELAŢII VÂLCENE”, RÂMNICU VÂLCEA, JUD. VÂLCEA

Ediţia 03 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu Vâlcea, 05 – 07 decembrie 1975)

Participare în concurs

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (IALOMIŢA, 1968 – )

Ediţia 09 (Grădina de Vară din Amara, 05 – 08 august 1976)

Premiul II

Ediţia 16 (Grădina de Vară din Amara, 04 – 07 august 1983)

Recital 

CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNESCĂ MELODIILE ANULUI (BUCUREŞTI, 1979 – 1987)

Melodii’79 (Sala Palatului, 26 – 28 decembrie 1979) – Ediţia 01

“Cântaţi bucuria” (m: George Grigoriu; t: Andreea Andrei)

Melodii’80 (Sala Palatului, 01 – 09 decembrie 1980) – Ediţia 02

“Toţi copiii pamântului” (m & t: Henry Mălineanu) – interpretată în concurs de Clara Anton, dar lansată, înregistrată şi popularizată de Gina Pătraşcu

Melodii’81 (Sala Polivalentă, 29 ianuarie – 02 februarie 1982) – Ediţia 03

“Lasă supărarea” (m & t: Henry Mălineanu) – interpretată în concurs de Mariana Milea, dar lansată, înregistrată şi popularizată de Gina Pătraşcu

FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI” (1976 – 1989)

Ediţia din 1981 – Etapa Republicană

Premiul III, ca solistă vocală şi artistă liber profesionistă la concursului artistic de interpretare

CONCERTUL CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ “ZBOR DE PORUMBEI” (Teatrul de Vară din Mamaia, 07 – 08 august 1982) – o singură ediţie

“E linişte” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru) – piesă în primă audiţie, prezentată în afara concursului

FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE “CRIZANTEMA DE AUR” (TÂRGOVIŞTE, 1968 – )

Ediţia 15 (Casa de Cultură din Târgoviște, 10 – 13 noiembrie 1982)

Secţiunea “Creaţie”

“Iubirea de mamă” (m: Ion Cristinoiu; t: Eugen Rotaru) – Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul Revistei “Astra”

“Scrisoarea” (m: Aurel Giroveanu; t: Mircea Block) – piesă prezentată în afara concursului

Ediţia 16 (Casa de Cultură din Târgoviște, 08 – 13 noiembrie 1983)

Secţiunea “Creaţie”

“De ce mai caut fericirea” (m: Dan Stoian; t: Nicolae Niţă)

“Pe aceste meleaguri româneşti” (m: Ionel Tudor; t: Andreea Andrei) – piesă prezentată în afara concursului

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963 – 2012)

Mamaia’83 (Teatrul de Vară din Mamaia, 26 – 30 august 1983) – Ediţia 13

Secţiunea “Interpretare”

Gina Pătraşcu – Premiul I (Marele Premiu)

“Lasă supărarea” (m & t: Henri Mălineanu)

“Să binecuvântăm pământul” (m & t: Henri Mălineanu)

Secţiunea “Creaţie”

“Sărutul” (m: Dan Dimitriu; t: Angel Grigoriu) – piesă interpretată în concurs de Mirabela Dauer, dar înregistrată și popularizată ulterior de Gina Pătrașcu

Mamaia’84 (Teatrul de Vară din Mamaia, 29 august – 02 septembrie 1984) – Ediţia 14

Microrecital

Mamaia’86 (Teatrul de Vară din Mamaia, 27 – 31 august 1986) – Ediţia 16

Secţiunea “Creaţie”

“Iubeşte, nu vei regreta” (m: Titel Popovici; t: Angela Georgică)

Mamaia’89 (Teatrul de Vară din Mamaia, 30 august – 03 septembrie 1989) – Ediţia 19

Secţiunea “Creaţie”

“Este ţara mea” (m: Marius Marchiş; t: Mala Bărbulescu)

CONCURSUL TV “ŞLAGĂRE ÎN DEVENIRE” (1980 – 1987)

Ediţia 12 – Melodiile Bucureştiului (Sala Radio, 26 noiembrie 1983)

“Bucureşti, oraş al păcii” (m: Dan Stoian; t: Aurel Storin)

FESTIVALUL CÂNTECULUI OSTĂŞESC (Sala Radio, 1972 – 1988)

Ediţia 06 (10 – 15 octombrie 1982)

“Ţară scumpă, eşti la tine acasă” (m: Teodor Moisescu; t: George Ionescu) – Premiul Special al Consiliului Naţional al Pionierilor

Ediţia 09 (15 – 19 octombrie 1988)

“Istorie” (m: Teodor Moisescu; t: Emanuel Ionescu) – Menţiune

CONCURSUL CÂNTECULUI MUNCITORESC, PATRIOTIC ŞI REVOLUŢIONAR

Ediţia 03 (Sala Rasodia Română, 24 – 26 octombrie 1984)

“Eşti ţara mea de aur” (m: Dan Mizrahy; t: Aristide Mircea) – Premiul III

CONCURSUL CÂNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET (Sala Radio, 1975 – 1988)

Ediţia 06 (18 – 20 aprilie 1986)

Secţiunea „Muzică Uşoară”

“Chemare din România” (m: Camelia Dăscălescu; t: Flavia Buref)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI, CONCURSURI ŞI MANIFESTĂRI INTERNAŢIONALE

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ “OMUL ŞI MAREA” DE LA ROSTOCK, GERMANIA (pe atunci R.D. Germană)

Ediţia din 1984 (12 – 14 iulie 1984)

Secţiunea “Creaţie”

Sărutul (m: Dan Dimitriu; t: Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)

CONCERTUL PRIETENIEI DE LA ULAN BATOR, MONGOLIA

Ediţia din 1984 (august 1984)

Manifestare necompetitivă. Recital.

RECITALURI ÎN CADRUL ALTOR FESTIVALURI ȘI CONCURSURI INTERJUDEȚENE DIN ȚARĂ (selectiv)

FESTIVALUL CONCURS “RETORTA DE CRISTAL”, ONEŞTI

Ediţia 09 (Complexul Sportiv CAROM din Oneşti, 18 – 20 iunie 1976)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “LOTCA DE AUR ”, BRĂILA (1969 – 2003)

Ediţia 10 (Arena „Progresul” din Brăila, 27 – 30 octombrie 1979)

Recital

Ediţia 17 (Clubul „Progresul” din Brăila, 13 – 15 iunie 1986)

Recital

Ediţia 18 (Clubul „Progresul” din Brăila, 29 – 31 mai 1987)

Recital

Ediţia 20 (Clubul „Progresul” din Brăila, 08 – 10 decembrie 1989)

Recital

FESTIVALUL-CONCURS INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN”, BOTOŞANI (1975 – )

Ediţia 08 (Casa Orășenească de Cultură din Dorohoi, 27 februarie – 01 martie 1982)

Recital

Ediţia 09 (Sala Teatrului din Dorohoi, 27 februarie – 01 martie 1983)

Recital

FESTIVALUL CÂNTECULUI PENTRU COPII DE LA NĂVODARI

Ediția 1982 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1982)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “RITMURILE TINEREŢII”, ARAD

Ediţia 11 (Palatul Culturii din Arad, 26 – 27 martie 1983)

Recital în ambele seri.

Membră a Juriului

FESTIVALUL CONCURS “TOAMNA CULTURALĂ BĂCĂUANĂ”, BACĂU

Ediţia 11 (Mai multe recitaluri în județul Bacău, 27 – 30 octombrie 1983)

Recital

FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “CÂNTECUL ORAŞULUI”, RÂMNICU SĂRAT

Ediţia 16 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 30 martie – 01 aprilie 1984)

Recital

FESTIVALUL PIONIERILOR DE LA NĂVODARI

Ediția 1984 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1984)

Recital

Ediția 1986 (Tabăra de la Năvodari, vara anului 1986)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “STEAUA SATMARULUI”, CAREI (1981 – )

Ediţia 04 (Stadionul “Victoria” din Carei/Stadionul “Olimpia” din Satu Mare, 16 – 17 iunie 1984)

Recital

Ediţia 09 (Stadionul “Victoria” din Carei, 20 – 21 septembrie 1989)

Recital

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE INTERPRETARE A MUZICII UȘOARE ROMÂNEȘTI “FLORI DE TEI”, IAȘI (1986 – 1989)

Ediţia 01 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Iași, 30 – 31 octombrie 1986)

Recital în ambele seri.

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “FLORI DE MAI”, CĂLĂRAȘI (1987 – )

Ediţia 01 (Stadionul „Navrom” din Călărași, 27 – 29 mai 1988)

Recital în seara zilei de 27 mai 1988.

GALA UMORULUI “UN BOB DE VESELIE”, FETEȘTI, Ialomița (1985 – 1989)

Ediția 05 (Casa de Cultură din Fetești, 07 – 10 septembrie 1989)

Recital

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU