Mihai Dumbravă (1941-2005) actor, autor, compozitor, interpret

Dorim să adresăm mulţumiri domnului Sergiu Cioiu pentru ajutorul acordat la elaborarea acestui articol.

De la stanga la dreapta: Ion Cristinoiu, Mihai Dumbrava, Iuliu Merca

Ce poate fi mai important pentru un artist, sau pentru orice creator, decât lumina, culoarea, refrenele sau poemele, cărţile, sau monumentele care rămân după trecerea în nefiinţă ?… Se vede că omul despre care am dorit a scrie, la cererea cititorilor noştri, a scris, a compus, a fost unul dintre personalitățile anilor ‘60 şi ‘70, care a lasat în urma sa nenumărate refrene rămase şi azi în memoria colectivă a câtorva generaţii. Mihai Dumbravă s-a născut în 1941 la Corneşti-Bălţi. A urmat liceul “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. A studiat contrabasul. A făcut parte din formaţiile unor cunoscuti şefi de orchestră printre care, Paul Ghentzer, Alexandru Imre, Jean Ionescu, Joe Reininger. În 1962, a fost admis la Facultatea de Teatru (actorie), pe care a absolvit-o în anul 1966.  Intrat de foarte tânăr în spaţiul nelimitat al muzicii, al cântecului şi al cupletului, şi în anii studenţiei, Dumbravă a continuat a scrie poezii, texte şi cuplete. Uneori, din patru, opt, sau mai multe cuvinte, cu soţ, putea realiza, foarte rapid, un catren sau o poezioară pe o temă dată. Avea o facilitate extraordinară de a pune în versuri idei şi, fireşte, melodii. Masa de lucru avea un sertar plin cu diverse comenzi de texte pentru cântece, sau comedii muzicale, ori dramatizari. Multe dintre ele au rămas simple proiecte care nu au văzut lumina rampei sau care nu au putut fi realizate din varii motive.

Cel pe care începem a-l numi textierul Mihai Dumbravă, s-a lansat la Festivalul Mamaia’66, unde a scris textele pentru mai multe piese din concurs.

Unul dintre şlagărele festivalului a fost “Nu te supăra”, interpretat de Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă. Din acel moment, devine unul dintre cei mai solicitaţi textieri ai muzicii uşoare româneşti.

În 1967 a debutat discografic cu “Nu te supăra”, alături de Anda Călugăreanu.

În 1968, a participat la realizarea discului “Cântice ţigăneşti” de Miron Radu Paraschivescu, pe muzica lui Laurenţiu Profeta. Discul a fost premiat de Uniunea Compozitorilor. Pe acest disc, artistul face dovada calităţilor sale de actor, printr-o excelentă interpretare a pieselor “Rica” şi Tristă e viaţa de mort”.

În 1969, Mihai Dumbravă efectuează primul, dintr-un lung şir de turnee, peste hotare.

În 1971, realizează, alături de Laurenţiu Profeta“Infern sau paradis”, care obţine Premiul I la Festivalul Tokyo’71.

În vara anului 1972, înfiinţează grupul “Perpetuum Mobile”(foto), cu participarea lui Ion Cristinoiu, în calitate de instrumentist, percuţionist şi aranjor, în turneu în RFG. Grupul, a lansat şi un disc single la Electrecord (45 STM – EDC 10496). Din formaţie mai făceau parte şi: Iuliu Merca (chitară, voce), Adrian Tudorache (baterie, voce), Gelu Tudorache (orgă, voce).

În 1975, Mihai Dumbravă avea deja la activ peste 600 de cântece cu textele sale. A scris texte pentru Camelia Dăscălescu, Edmond Deda, Noru Demetriad, Marcel Dragomir, Cornel Fugaru, Aurel Giroveanu, Jolt Kerestely, Nicolae Kirculescu, Fromy Moreno, Temistocle Popa, Laurentiu Profeta, Andrei Proşteanu, Elly Roman, Paul Urmuzescu, Vasile Vasilache Jr, Adalbert Winkler, etc. Dumbravă a scris şi textele în limba romană la multe dintre şlagărele preluate din repertoriul internaţional. Un exemplu ar fi textul în limba română la celebra piesă “Bang, bang”, lansată de Cher şi preluată de Anda Călugăreanu sau “Opriţi timpul”, piesă preluată din repertoriul Italian şi interpretată cu mare succes de Corina Chiriac. Cea mai prolifică, benefică şi lungă colaborare a avut-o cu compozitorul Ion Cristinoiu. Colaborarea lor nu a fost doar o colaborare profesională ci o adevarată prietenie care a durat o viaţă. Cu Ion Cristinoiu, Dumbravă a scris unele dintre cele mai importante cântece compuse de marele melodist, cum ar fi: “Melodiile dragostei”, “Nici o lacrimă”, “Revederea” sau Te-aşteaptă un om”.                                                                     

Mihai Dumbravă este autorul “Galeriei instrumentelor”, care a inspirat o celebră emisiune de televiziune, realizată de Alexandru Bocăneţ, în care fiecare instrument era portretizat printr-un poem. De asemenea a scris si colaborat cu succes alaturi de Mihai Constantinescu, Marcel Dragomir, Horia Moculescu, Marius Ţeicu, în “Suntem compozitori”, o alta celebră emisiune realizată, pe textele sale, de regretatul realizator Alexandru Bocăneţ.

Împreună cu Ion Cristinoiu, a scris versuri pentru cântecele a trei musicaluri: “Nu sunt Turnul Eiffel”, după piesa Ecaterinei Oproiu“Toţi pentru unul, unul pentru toţi”, pe o idee de Sanda Manu şi “Uită-te în oglindă”.

Împreună cu Mircea Crisan şi Ion Cristinoiu, participă la realizarea unui CD, intitulat “Haz de necaz”, lansat în 1991. Acesta a fost un alt proiect care vadeste interesul unor artisti de prestigiu pentru colaborarea cu polivalentul Mihai Dumbravă.

Mihai Dumbravă a fost şi un apreciat compozitor. “Acasă” (1975), “Ca florile” (1973), “Carnaval”, “De la Alfa la Omega”(1976), “De necrezut” (1974), “Familia mea”, “În numele tău” (1974), “Mi-e teamă”, “Toată ziua bună ziua” (1975) sunt câteva dintre compoziţiile lui Mihai Dumbravă. Daca ar fi să socotim, a compus peste 90 de cântece, dintre care 50 sunt înregistrate, artizanal, pe un disc dublu, fără însă a fi editate de vreo casă de discuri.  Cum scria actriţa Mihaela Dumbravă, soţia sa, în “Cuvânt înainte”, ce prefaţează ultima sa carte de poezie, viaţa sa a fost între muzică şi poezie. Era şi firesc să compună; succesul său, ca textier al unora dintre cei mai apreciaţi compozitori melodişti, l-a făcut să rămână cunoscut, mai întâi, ca autor de texte muzicale, lăsând mai puţin descoperită creaţia sa componistică. Poate ar fi interesant de editat un album CD, cu unele dintre compoziţiile sale…  A redescoperi un creator de cântece, un adevarat artizan, este, poate, mai greu în condiţiile în care industria discului suferă o scădere de interes, totuşi un asemenea proiect şi-ar putea vedea realizarea pe internet, in ideea unui site dedicat neobositului artizan al cântecului.

Muzica uşoară românească rămâne însă prea uşoară, melodiştii şi textele lor rămân doar în memoria afectiva a unor generaţii, dar altfel, putem uita de cei care au plasat aceste melodii în urchiile celor care îşi mai amintesc câte un refren…  

La începutul anilor’80, Mihai Dumbravă, dupa o serie de turnee, împreună cu familia, s-a stabilit în Germania Federală (RFG). În RFG, artistul a continuat să scrie şi să colaboreze cu Ion Cristinoiu. A compus şi a înregistrat, devenind membru al Uniunii Compozitorilor şi Editorilor de muzică din Germania, GEMA (Geselschaft fur musicalische Aufurungs und mechanische verfielfait gungsrechte). Ca cetăţean german, întemeiază editura muzicală ARINA, semnează cântece de succes cu text în limba germană sub numele de Michael Jung. Mihai Dumbravă ajută, susţine şi colaborează cu unii instrumentisti cu contract, în turneu in RFG.

În 2005, cu puţin timp înainte de a ne părăsi, Mihai Dumbravă a publicat în o carte de poezii – “Fără muzică – Poezii”. Prefaţa cărţii este scrisă de actriţa Mihaela Dumbravă, soţia artistului.

Iată o listă cu o parte din şlagărele muzicii româneşti, pe versurile lui Mihai Dumbravă:

“Acasă” (m: & t: Mihai Dumbravă) – Mihai Constantinescu / Mihai Dumbravă
“Acelaşi cântec” (Laurenţiu Profeta) – Margareta Pâslaru
“Acuarela” (F.Moreno) – Anda Călugăreanu
“Acum te-am regăsit” (Marius Ţeicu) – Aurelian Andreescu / Marina Voica
“Ai plecat râzând” (Ion Cristinoiu) – Luminiţa Dobrescu
“Ani fericiţi” (Ion Cristinoiu) – Corina Chiriac/Stela Enache
“Ar fi de ajuns” (Ion Cristinoiu) – Aurelian Andreescu
“Beng, beng” (repertoriu internaţional) – Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă
“Ca florile” (m: & t: Mihai Dumbravă) – Anda Călugăreanu / Sergiu Cioiu
“Când vine primăvara” (Ion Cristinoiu) – Dida Drăgan / Adrian Romcescu
“Cândva, demult” (Ion Cristinoiu) – Ioana Iliant / Adrian Romcescu
“Ce ştii tu” (Marius Ţeicu) – Margareta Pâslaru
“Cheamă-mă!” (Ion Cristinoiu) – Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă
“Cu el!” (Paula Urmuzescu)  – Margareta Pâslaru
“Dă-mi un răspuns” (Jolt Kerestely) – Aura Urziceanu / Mihaela Runceanu
“De ieri până azi” (Laurenţiu Profeta) – Aurelian Andreescu
“De n-ai fi tu” – (Marcel Dragomir) – Angela Similea
“De necrezut” (m: & t: Mihai Dumbravă) – Mihai Dumbravă
“Din amintiri nu poti trai o viata” (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
“Doar pacea” (Marius Ţeicu) – Dida Drăgan / Adrian Romcescu
“După mine, potopul” (Laurenţiu Profeta) – Sergiu Cioiu
“Fără lună, fără stele” (Florin Bogardo) – Mihai Dumbravă
“Filmul s-a rupt” (Ion Cristinoiu) – Adrian Enache
“Fuga de singurătate” (Ion Cristinoiu) – Adrian Panaitescu
“În numele tău” (m: & t: Mihai Dumbravă) – Mihaela Mihai
“În ultima secunda (Temistocle Popa)” – Marian Stere
“Începe o vacanţa” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru
“Încrederea” (Ion Cristinoiu) – Marina Voica
“Într-o bună zi” (Ion Cristinoiu) – Corina Chiriac / Mihaela Mihai
“La fel ca noi” (Marius Ţeicu) – Margareta Pâslaru
“M-ai învăţat” (L.Ionescu) – Anda Călugăreanu
“Mama Loo” (repertoriu internaţional) – Corina Chiriac
“Mediterana” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru
“Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru
“Nici o lacrimă” (Ion Cristinoiu) – Dan Spătaru
“Nimic de zis!” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru
“N-am noroc” (Ion Cristinoiu) – Anda Călugăreanu
“Nu mă imita” (Radu Serban) – Anda Călugăreanu
“Nu mi-ar fi necaz” (Adalbert Winkler) – Anda Călugăreanu
“Nu te cunosc de ieri” (Ion Cristinoiu) – Marina Voica / Aurelian Andreescu
“Nu te mai gândi” (Ion Cristinoiu) – Anda Călugăreanu
“Nu te supăra” (Paul Ghentzer) – Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă
“Nu vrea mama” (Ion Cristinoiu) – Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă
“Opriţi timpul” (repertoriu internaţional) – Corina Chiriac
“Pentru tine, ţara mea” (Ion Cristinoiu) – Doina Badea / Angela Similea
“Poveste adevărată” (Ion Cristinoiu) – Corina Chiriac / Angela Ciochină
“Poveste de iarnă” (Camelia Dascalescu / Gh.Astalosi) – Anda Călugăreanu
“Prima chemare” (Paul Urmuzescu) – Pompilia Stoian
“Raiul pe pământ” (Ion Cristinoiu) – Gabriel Cotabiţă
“Revederea” (Ion Cristinoiu) – Aurelian Andreescu / Mihaela Mihai
“România” (Marius Ţeicu) – Angela Similea / Cornel Constantiniu
“Să creşti mare” (Ion Cristinoiu) – Stela Enache
“Sâmbătă seara” (repertoriu internaţional) – Corina Chiriac
“Simfonia iernii” (repertoriu internaţional) – Angela Similea
“Ştiu adevărul” (Edmond Deda) – Dan Spătaru
“Taina nopţii” (Ion Cristinoiu) – Mirabela Dauer
“Te-aşteaptă un om” (Ion Cristinoiu) – Dan Spătaru
“Te-am văzut” (Ion Cristinoiu) – Anda Călugăreanu şi Mihai Dumbravă
“Te-aud mereu” (Aurel Giroveanu) – Angela Similea şi Cornel Constantiniu
“Toată ziua bună ziua” (m: & t: Mihai Dumbravă) – Mihai Constantinescu / Mihai Dumbravă
“Uită nostalgia” (Ion Cristinoiu) – Corina Chiriac
“Va veni o clipă” (Paul Urmuzescu) – Margareta Pâslaru
“Vei pleca” (repertoriu internaţional) – Margareta Pâslaru
“Vino să dansăm” (Noru Demetriad) – Anda Călugăreanu / Aquilina Severin
“Visul meu de dragoste” (Temistocle Popa) – Marian Stere
“Visul nostru” (Marius Ţeicu) – Margareta Pâslaru
“Vreau un cântec nou!” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru
“Vorbe, vorbe” (Ion Cristinoiu) – Margareta Pâslaru

 Ne-am adresat actorului Sergiu Cioiu, un alt artizan al cântecului şi prieten apropiat al familiei Dumbravă, spre a ne spune câte ceva, legat de subiectul articolului nostru:

L-am cunoscut pe Mihai Dumbravă în vara lui ’59, aveam 19 ani şi, amândoi, dădeam examen de admitere la IATC. Ne-am împrietenit, schimbând păreri despre teatru, în general, şi despre şansele de a intra la această facultate unde era o mare concurenţă… (Zeci de candidaţi pentru un loc). Dumbravă învaţase un monolog caragialesc pe care-l spunea cu mult haz vădind, după părerea mea, un indiscutabil talent actoricesc; monologul intitulat “1 Aprilie”. N-am să uit niciodată versatilitatea cu care se transpunea Puiu (Mihai Dumbrava-n.n) în pielea personajelor, eroi ai unor intamplari tragi-comice în care o păcăleală ticluită de nişte mitocani glumeţi se transformă într-un omor nepremeditat, un fel de accident pentru care se ajunge în faţa judecătorului. Avea un haz nebun şi se vedea cât de colo că e făcut pentru scenă. De la el am preluat o poezie de George Ranetti, cel care a scris piesa Romeo si Julieta la Mizil şi o sumedenie de poezii amuzante, între care una, intitulată 10 mai, o spunea Dumbrava, aux ralenti. Eu am învaţat-o mărind la maximum debitul volubil, ca într-un reportaj fotbalistic. De câte ori o recitam îmi aminteam de aventura noastră, când eu am reuşit să intru la IATC, cu un an sau doi înaintea bunului meu prieten.

Destinul, misiunea lui Puiu Dumbravă a fost însă aceea de a se juca cu versul, cu reversul, cu instrumentele – într-o galerie poetică, cântând, scriind, făurind melodii, arborând mereu un aer dezinvolt şi relaxat al omului cald, gata să te îmbrăţişeze cu dragoste, cu neobosita prietenie, cu o imensa tandreţe şi cu expansivitatea artistului mereu inspirat, în căutarea unei alte idei, gata să o transforme în cântec sau poem. Lua câte o expresie simplă, utilizată frecvent în viaţa de zi cu zi, “nu te supară”, “de necrezut”, “de ieri până azi”, “hai dragă”, “nu mă imita!”, “vezi”, “n-am noroc”, “hei”, “asteptaţi-mă !”, şi altele asemenea, expresii curente care deveneau titluri de refren ce rămâneau bine întipărite în memoria auditivă a ascultătorului, cu o melodie simplă, uşoară, dansantă, bine ritmată, bine aranjată muzicalmente.

Pot spune însă că nimic nu e mai dificil decât simplitatea, atunci când e vorba de ceea ce numim şlagăr. “Cheamă-mă”, “Ce ştii tu”, “Te-am văzut”, “Nimic de zis”, sunt, toate, şlagăre pornite de la vorbe exprimate deseori, întrebuinţate în discuţii banale de zi de zi.

Într-o bună zi, Puiu mi-a cerut părerea asupra unuia dintre cântecele scrise în stilul acesta simplu în care conta ritmul şi melodioara, cu deschiderea de refren care se repeta de câteva ori. I-am spus ca e loc, în bunavoinţa muzicii, şi pentru cântece vesele şi dansante, şi pentru şlagăre care pot fi cântate, sau fredonate mai uşor, dar şi pentru cântece fără refren în care povestea e ceva mai complexă, mai rafinată, mai poetică, poate mai greu de tălmăcit, dar care te ţine legat de subiect până la sfârşit, un fel de piesă de teatru concentrată în câteva minute.

Dumbravă a scris, special pentru mine, “Gânduri mici“, “Aşteptaţi-mă, După mine potopul, Ca florile

Îmi aduc aminte de un moment, mai special, când, la una din ediţiile Festivalului de la Mamaia, interpretam “După mine potopul”, scris pe muzica lui Laurentiu Profeta.

La un moment dat, mi-am scos jacheta smokingului şi am aruncat-o pe podea, înfuriat de căldura din sala căci, în mod exceptional, acţiunea se petrecea pe scena Teatrului din Constanţa. Totodată gestul corespundea cu flegma personajului căruia nu îi pasă de nimic. Am fost premiat, dar cel mai important a fost faptul de a mă fi văzut cu o superba caricatură semnată de Neagu Rădulescu, într-unul din săptămânalele vremii. Din păcate nu mai am jurnalul cu pricina şi n-am fost suficient de inspirat să-i fi cerut cunoscutului ziarist şi celebru caricaturist, originalul. Puiu îmi promisese ceva în legătura cu dorinţa mea, dar îmi amintesc doar că am fost invitaţi amândoi la Casa Ziariştilor, unde cântând un alt cântec i-am trimis, în glumă, domnului Neagu, un coup de chapeau, aruncându-i de pe scenă: “Mi-era cald, domnule Neagu, foarte cald şi nu-mi mai păsa de nimic: După mine potopul !  Seara s-a terminat cu o băuta, dar fără caricatura pe care o vânam.

Prietenia noastra a făcut ca împreună să fim unii dintre primii mandatari, în anii ’60, având pe mână un night club CAN_CAN, la Eforie Nord, oferit de IHR Mangalia.

Au fost doua trei luni de cântec, dans (french can-can) şi viaţă bună, alături de pianistul Radu Maltopol, de contrabasistul Mihai Dumbravă care era şi co-animator, împreună cu subsemnatul (el în germană iar eu în franceză), şi o cântăreaţă de şansonete, franţuzoaică din Corsica. Au fost seri de pomină despre care, poate, unii îşi mai amintesc. Pot spune că Puiu, (Mihai Dumbravă) a fost la înalţime şi ca prezentator, cu humor şi panache, şi ca instrumentist, şi ca director comercial, căci amandoi ţineam frânele acelei pseudo-afaceri care ne-a dat prilejul unei cunoaşteri a realităţii din comerţul de atunci, când se fura mai cu măsură, realitate pe care noi doream, naivi, s-o îndreptăm. Dar cum? Ne-a spus cineva, mai de sus, că n-avem ce îndrepta, că e mai bine să înţelegem…

Mai important e faptul ca a fost o iniţiativă de succes, cu seri de miracol poetic, când eram vizitaţi seară de seară de o clientelă mai aleasă. Nu lipseau producători de film, sportivi celebri, ziarişti, scriitori, între care Romulus Vulpescu, invitatul nostru de atunci, care onorându-ne cu prezenţa, se lăsa convins a recita minunate şi neuitate poeme. Într-o seară, ne-a delectat cu Rică (fante de obor) de Miron Radu Paraschivescu, pe care o echivalase in franceza.

Tot în acea perioadă se năştea şi fata soţilor Dumbravă, Arina, personaj simpatic care moşteneşte calităţile părinţilor, dar care nu s-a dedicat artei vii, consumante şi efemere a celor ce slujesc scena, sau pe cei ce o slujesc.

Puiu era talentat, muncitor, prietenos, tandru şi generos.

În general, în România, textierul nu se menţionează decât în cazuri speciale, când avem de-a face cu cântece făcute pe un poem scris de un mare poet. Logic ar fi ca textierul să fie menţionat întodeauna, pentru că ascultătorul are în memorie titlul, sau refrenul care se repetă, cuvintele acelui textier la care a făcut apel compozitorul.

În RFG, Mihai Dumbravă, împreună cu soţia sa, au muncit fără întrerupere. După terminarea contractelor ca artişti liber – profesionişti în turneu, aplicând pentru obţinerea cetăţeniei germane, au trebuit să îşi găsească un loc stabil de muncă. Amândoi au fost selecţionaţi printr-un concurs- interviu, la geranta unui keller, un fel de brasserie de tip german, unde se bea bere cu gustări şi muzică. La bar Mihaela făcea furori, cântând şi, în acelaşi timp, servind celor care comandau felurite beri, în timp ce Mihai o acompania la un pian electric cu multiple claviaturi, unde era un fel de om-orchestră, prezentând, cântând, glumind, contrbuind la o atmosfera de seară fierbinte, spectaculară, care îmi aminteşte de vechea noastră experienţă de mandatari la un bar din Eforie Nord.

Amândoi au muncit pe rupte pentru a-şi face o situaţie, a întreţine o casă, a-şi creşte fata, oferindu-i o educaţie dintre cele mai bune, pentru a putea fi la înălţimea aşteptărilor unor oameni mândri de a se putea adapta rapid şi la un bun nivel în societatea germană.

Imigrarea nu e o treabă uşoară, mai ales pentru niste artişti care trebuie să vehiculeze o limbă cu care nu s-au născut. Au fost însă la înalţimea aşteptărilor, reuşind să construiască un camin durabil, o afacere artistică în lumea editorilor de muzică, cu satisfacţia reuşitei prin muncă, fără a renunţa la creaţia muzicală.

Am avut prilejul să-i revad, după ani şi ani, în apartamentul lor foarte cochet, în oraşul Bernkastel, unde m-au invitat, la începutul lui decembrie 1999, înainte de Crăciun. Mihai îşi făcu-se un studio de înregistrări într-una din camere. Încetaseră munca la brasserie şi se ocupau de noua lor editură muzicală. A fost o săptămână de caldă prietenie oferită de doua gazde ireproşabile, acolo pe malul Mozelei, într-o regiune turistica în Bernkastel-Kues.

Pe 24 decemrie 2005, Mihai Dumbrava se stinge după mai bine de 40 de ani dăruiţi, generos, muzicii, poeziei, prietenilor şi colegilor cu care a colaborat. Mă gândesc mereu la el şi aş zice, cu toate ca n-a mai apucat înca o primavară:

Bate vânt, lacrimă pică
după inima voinică!
Plânge-l inimă amară
că s-a dus în primăvară
ca o apă d-a uşoară
şi ca fumul de ţigară! (Miron Radu Parachivescu)

Autor: Mircea Nicolau, 11 martie 2012

Share This:

Leave a Reply

10 comentarii la „Mihai Dumbravă (1941-2005) actor, autor, compozitor, interpret

  • 11 martie 2012 la 15:59
    Permalink

    un articol consistent si documentat!
    lipsea un “remember” Mihai Dumbravă – o vedetă a anilor 70, dar mai ales un inspirat si prolific textier.
    bravo!

    Răspunde
  • 12 martie 2012 la 23:36
    Permalink

    Ne bucuram ca va place. Fara domnul Sergiu Cioiu acest articol nu s-ar fi facut.

    Răspunde
  • 14 martie 2012 la 10:53
    Permalink

    Mihai Dumbrava a compus special pentru Margareta Paslaru uvertura la recitalul “Vine,vine …Margareta” efectuat cu ARIA (muzica si text) “Anotimpul fericirii”, “Cuvantul dat”, “Florile vietii”. A scris si textele altor melodii interpretate de cea mai solicitata artista de muzica usoara: “Cei care se iubesc” – muzica Temistocle Popa, “Daca nu ma sarutai” – muzica Elly Roman, “De necrezut” – muzica Valentiu Grigorescu, “E inutil” – muzica – Andrei Prosteanu, “Incepe o vacanta” – muzica Ion Cristinoiu, “N-am nici o vina” – muzica Edmond Deda, “O viata avem ca oameni” – muzica Ion Cristinoiu, “Poezia clipelor” – muzica – Camelia Dascalescu, “Un roman de dragoste” – muzica Temistocle Popa, “Vara” – muzica Camelia Dascalescu, “Iuppi-du” – muzica Adriano Celentano, “Maine, maine, maine” – muzica Ulaveus, Anderson, “Daca ai sa cunosti toti prietenii mei” – muzica Ion Cristinoiu.
    De asemenea, Mihai Dumbrava a adaptat o parte din textele repertoriului international inregistrat de Margareta Paslaru pe LP-ul “In gradina bucuriilor” aparut la Electrecord in 1975: “Ce nu stim”-, “Nu, n-a fost gluma”– muzica Carrere, “Miracolul Iubirii”- muzica Claude Francois, “El era star de cinema”, “Zi de zi” – muzica Bauer.

    Răspunde
  • 14 martie 2012 la 11:56
    Permalink

    Stimata dna Svetlana,

    Mii de multumiri pentru precizari. De asemenea, tin sa va multumesc pentru corectarile facute.

    Mircea82

    Răspunde
  • 14 martie 2012 la 16:08
    Permalink

    Felicitari pentru articol ! Frumos si foarte bine documentat… Este bine sa se cunoasca si autorul textelor, deoarece la succesul unei melodii si versurile au o contributie importanta. Mihai Dumbrava a fost inspirat si a compus texte pline de sensibilitate, ca de altfel si muzica dumnealui. Artistii traiesc muzica pe care o interpreteaza, asa cum si noi ne regasim, poate, franturi de viata in acele versuri… Clipe de viata in cateva minute de muzica, balsam pentru sufletele noastre…
    Felicitari si Svetlanei, mereu foarte bine documentata !
    Pentru Margareta Paslaru au compus 65 de compozitori, iar o parte din textele acestor compozitori au fost scrise de Mihai Dumbrava. Cu acesti astri ai muzicii succesul este asigurat…

    Răspunde
  • Pingback:Exclusiv! Interviu cu Sergiu Cioiu pentru prietenii Top Românesc | TopRomanesc.ro

  • 19 ianuarie 2013 la 11:55
    Permalink

    De remarcat si faptul ca tot de numele textierului Mihai Dumbrava este legat si debutul colaborarii solistului Marian Stere cu maestrul Temistocle Popa. Textele pieselor “Visul meu de dragoste” si “In ultima secunda” au fost trimise de Mihai Dumbrava din Germania si, in 1990, acestea au fost aduse in atentia publicului. Felicitari pentru articol!

    Răspunde
  • 19 ianuarie 2013 la 20:03
    Permalink

    Daca veti citi cu atentie veti vedea ca am pomenit desre colaborarea lui Marian Stere cu Mihai Dumbrava. Multumim

    Răspunde
  • 4 noiembrie 2017 la 19:03
    Permalink

    am copilarit cu mihai dumbrava el statea pe strada dichiu unde era si biserica dichiu era locul nostru de joaca el nu prea iesea din curte noi eram mai zglobii ce sa faci el era mai retras mai vorbeam cu el din cand in cad fac o paranteza cand era pastele si craciunul ne strangeam la biserica coptt fiind din zona el nu prea iesea eu faceam balet la ansamlul ciocarlia pe str. teiul doamnei clasic si caracter eram pepiniera viitorilor dansatori la ansamlul ciocarlia/
    nu ne-am mai vazut avenit armata eu am inceput sa studiez trompeta e un insrtrument greu trebue sa studiezi foarte mult. liceul l-am facut tot la cantemiir cu actorul emil hosu si el decedat eu lucuind pe vasile lascar.
    am cantat cu marcel dragomir ,doru tufis dan aldea ma opresc un cuvant am 77 de ani si inca mai traiesc.!!!!!

    Răspunde

Lasă un răspuns la Svetlana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.