Titus Andrei despre Dida Drăgan
La mijlocul anilor ’90, Dida Drăgan și-a dorit să aibă o trupă a ei din care nu ar fi lipsit chitariștii Adrian Ordean, Sorin Chifiriuc și basistul Dragoș Docan. Nici nu îndrăznesc să-mi imaginez cam ce ar fi ieșit cu asemenea muzicieni.
A rămas însă o piesă a lui Docan, ex Kripton, Arde și doare pe textul Didei Drăgan. E adevărat că durerea pare mai blândă când este împărtășită cuiva, dar tot în inimă rămâne și, paradoxal, pentru artistă poate deveni cea mai înaltă formă de iuvire care rezistă prin forța interioară. Și ce forță! Aproape către limita posibilului.
Cert este că momentul muzical o definește întrutotul pe cea mai bună solistă rock de la noi. Iar dacă mi-ar spune cineva că m-am complicat puțin cu aceste comentarii, aș fi de acord, pentru că asculți, arde și doare.
Leave a Reply