Amintire despre "Mamaia" cu …Silvia Dumitrescu

Acum cand trag adanc aer in piept si simt briza Marii Negre care imi mangaie fata,imi amintesc ca in urma cu 25 de ani trageam acelas aer in piept iar briza imi dadea aripi sa urc cea mai importanta treapta si prima in cariera mea muzicala,TRAMBULINA,care avea sa ma propulseze pe orbita muzicii usoare romanesti,cu incantarea si candoarea copilului care a gasit cel mai frumos loc de joaca”scena”Festivalului Mamaia’ 85.Frumos inceput, frumoase amintiri…, lacrimi,sperante,incredere,placere,dragoste,emotii,tipete de bucurie,multe note pe portativ,prieteni,imprieteniri,imbratisari,nopti albe la „Patratica”,decernari de premii neoficiale,poate mai importante decat cele oficiale<premiul Carului5>.”Mamaia” insemna intalnirea muzicala a muzicienilor din toate generatiile si implicit a romanilor iubitori de muzica!!!OAUUU…ce trairi maxime…ce vremuri superbe…!!!Prin aparitiile mele la Festivalul „Mamaia”cred ca am reusit sa aduc un plus de culoare,veselie.prospetime,muzica de calitate si o parte din sufletelul meu a ramas acolo…Muzica lansata pe acea scena am purtat-o cu mine pretutindeni si chiar daca ea a trecut neobservata de topurile radio,cu siguranta ea se afla in inimile multor generatii.Pentru anii aceia frumosi si pentru dragostea care mi-au aratat-o admiratorii mei de-a lungul anilor ma simt cea mai fericita de pe PAMANT. Ma rog la DUMNEZEU sa faca o MINUNE si sa mai traim cu totii o „MAMAIE ADEVARATA”.Doamne ajuta!