O lecţie de viaţă cu Cornel Constantiniu la emisiunea "Confesuni"

Nu am fost şi nici nu sunt fan al lui Cornel Constantiniu; de vină e doar vârsta pentru că n-am apucat să prind perioada lui de glorie decât în cei câţiva ani ai copilăriei mele. Artistul face parte însă, în ceea ce mă priveşte, din categoria vocilor mari care interpretează cu talent, sensibilitate şi emoţie orice melodie, care pe scenă e  îmbrăcată în aplauze, iar, dincolo de ea, se transformă în omul recunoscut prin modestie şi un caracter nobil.

Un miracol produs la TVR

Marţi, cu o zi înainte de ziua sa de naştere, Cornel Constantiniu a fost invitatul emisiunii „Confesiuni”, realizată şi prezentată de Iuliana Marciuc pe TVR2. M-am uitat din curiozitate, din drag şi pasiune pentru muzica românească, din dorinţa de a acumula noi emoţii şi amintiri. Şi, da! Mi-am stăpânit cu greu lacrimile, nu triste, ci încărcate de emoţia unei întâlniri speciale.  Fiul său care l-a însoţit a descris perfect întâlnirea de marţi spunând că e a doua oară când vine cu tata la o emisiune în TVR şi tot de atâtea ori, îl înţelege mult mai bine decât în mod obişnuit.  Că totul e un miracol! Constat nu numai iubirea şi dorinţa de a fi alături de publicul care l-a creat, ci şi ambiţia de a construi în continuare oamenilor momente de emoţie.  Am ascultat din arhiva TVR cover-ul melodiei „Si tu n’existe pas” interpretată cu căldură de Cornel Constantiniu sau celebrul şlagăr „N-aţi văzut o fată?” al lui Al. Mandy. A oscilat între stări: bucuria reîntânirii (mai mult pe calea telefonului!) cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi compozitorul Ionel Tudor, amărăciune pentru că vizitele colegilor de breaslă către el sunt mai rare; doar câţiva i-au rămas fideli, umor căci, auzind că Ionel Tudor căruia Cornel Constantiniu i-a cântat prima piesă („Te iubesc”), va deveni bunic, artistul a avut o replică pe măsura evenimentului: „dar nu prea are faţă de bunic…”…

Păstrează o candelă aprinsă pentru Aurelian Andreescu

Ochii au dat de gol sensibilitatea artistului căci reîntâlnirea cu ajutorul imaginilor cu bunul său prieten Aurelian Andreescu, la deja cunoscuta rubrica „Remember” a fost grăitoare. Iar ce m-a emoţionat în confesiunile care au curs gârlă în ediţia de marţi a fost că, acasă, păstrează încă o candelă mereu aprinsă pentru Aurică Andreescu. Surpriza a fost că, la celălalt capăt al firului de telefon, imediat după colajul de melodii cu cunoscutul interpret,  s-a aflat soţia lui, Mariela Andreescu.

Îşi scrie propria carte

Prezenţa în studio a jurnalistei Tatiana Solomon a născut o confidenţă cu un caracter ceva mai gazetăresc, dar de mare preţ: Cornel Constantiniu îşi scrie propria carte. Şi o scrie, nu la calculator, ci la vechea maşină de scris! O veste care m-a bucurat şi  sper ca manuscrisul  să vadă curând lumina tiparului! Cartea se va numi „Zăpezile copilăriei”, după cum a precizat în emisiune fiul artistului. O surpriză neaştepată pentru Cornel a fost interpetarea pieselor „N-aţi văzut o fată?” şi „Te iubesc” de către tânărul Noni Borşan, fiind impresionat că cineva îi cântă piesele, lucru pe care nu l-a mai trăit până acum. Nu pot să închei fără să mai subliniez o dată, dacă nu a fost suficient până acum, sensibilitatea artistului. Mi s-a părut absolut emoţionantă mărturisirea sa, precum că în visele sale îi apar şi acum prietenii săi, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru sau Gioni Dumitriu… Da. În concluzie, putem spune că a fost şi e o lecţie de viaţă acest Cornel Constantiniu. Mai vrem astfel de întâlniri căci ele ne îmbracă într-o forţă de care avem nevoie să supraveţuim în uraganul în care ne prinde adesea viaţa…

Autor: Ioana Matfeev, 5 aprilie 2011