7 ani de cand Dan Spataru nu mai e printre noi…

Se împlinesc 7 ani de când s-a stins o stea care strălucea ca un diamant în universul de vis al muzicii ușoare românești. Prea devreme și-a luat rămas bun de la noi. În acești 7 ani, nu am încetat să ascultăm melodiile pe care noi, publicul său, le purtăm în suflet. Dan Spătaru a fost simbolul unei generații, un om discret, modest, plin de har. Vocea sa inconfundabilă, puțin tremurată, caldă, blândă, plină de iubire, a împrumutat tot farmecul ei melodiilor pe care le-a cântat. E timpul să ne întrebăm din ce motive nu ne aducem aminte de „EI”, de cei care ne dăruiesc momente de fericire într-o lume searbădă, fără spernțe, decât atunci când au plecat definitiv dintre noi. Oare nu știm să apreciem talentele pe care le avem decât atunci când nu mai sunt în viață… poate nici atunci ?

Să mulțumim lui Dan Spătaru pentru urmele pe care le-a lăsat în trecerea sa grăbită prin acestă lume, pentru minunatele melodii, care ne leagă zilnic de el, ridicându-l pe piedestalul eternității.

Maestre, vom urma sfatul tău: „Fii oaspete în țara ta” , ne vom mândri cu  „Obiceiuri din bătrâni” , „Câmpia românească” , vom fredona ” Amintiri, amintiri”,  vom aștepta să ne trimiți  „Scrisoarea unui bucureștean”,  în care să ne spui  „Eu sunt un sentimantal” sau să ne întrebi  „Cine sunt eu ?”  sau să exclami  „Ce dacă trece vremea !”.  Pentru publicul tău rămâi cel mai iubit artist. Nu vom găsi nemurirea dacă vom pleca să te căutăm în altă lume, dar cei care îți cântă melodiile vor găsi mereu iubirea.

Sambata, familia il va comemora pe artistul cunoscut pentru imensa sa popularitate la public, dupa cei 7 ani de cand nu mai este printre noi.

Autor: Maria Bindea, 2 septembrie 2011