Surprize mari şi frumoase pentru Margareta Pâslaru, la lansarea propriei cărţi
„Mitul muzicii uşoare româneşti” cum a numit-o compozitorul George Grigoriu, Margareta Pâslaru a strălucit la lansarea propriei cărţi „Eu şi Timpul, Viaţă, vocaţie, viziune”. La Palatul Sutu – Muzeul Municipiului Bucureşti, un lăcaş de cultură din centrul capitalei, am descoperit-o pe legendara artista imortalizată prin viziunea diferiţilor pictori şi sculptori alături de portrete de familie reprezentând pe bunica, mama şi mătuşa sa.Nostalgie, bucurie şi emoţie- am simtit când m-am apropiat de cele câteva costume de scenă, create special pentru anumite melodii de către Margareta Pâslaru, expuse alături de tablouri în holul principal, care completau atmosfera. O surpriză deosebită a fost prezenţa fiicei Margaretei, Măriuca (foto), venită special din SUA ca să-i fie alături mamei ei. Cu o oră înainte de momentul anunţat în presă, spaţiul rezervat a devenit neîncăpător mulţi stând în picioare sau neputînd intra.
Public foarte mult, admiratori (veniţi şi din ţară – Galati, Giurgiu, Craiova), colegi, ziarişti, realizatori radio-tv. Câţiva dintre ei au împărtăşit celor prezenţi amintiri legate de Margareta Pâslaru: Constantin Vlad, redactor-şef al editurii Curtea Veche, criticul Magda Mihăilescu, realizatoarea TV Elise Stan, interpreta Marina Voica, cronicarul Octavian Ursulescu. Printre cei prezenţi am remarcat pe marele actor Marin Moraru şi realizatoarea de radio Lucia Popescu-Moraru, pe Cornel Constantiniu, Stela Enache, Benone Sinulescu, Adrian Daminescu, stimata doamna Reluş Mureşan, pe Florin Silviu Ursulescu şi Alex Buzica de la radio sau Liana Săndulescu şi Gianina Corondan din TVR.
Autor: Svetlana Sabău, 9 mai 2012

A fost o seara de exceptie… Am fost la eveniment alaturi de ceilalti admiratori si de personalitatile prezente care au apreciat-o si au vorbit foarte frumos despre marea artista. Iata ca acum, pe langa talentul de compozitoare si interpreta, de actrita de teatru si film, a reusit sa scrie o carte, relatand viata adevarata, care de multe ori este si grea, dar cu cuvinte alese, pline de sensibilitate, care emotioneaza cititorul pana la lacrimi. Am vazut la eveniment 3 Margarete… bustul copil, creat de bunicul dumneaei, sculptorul Ion Dimitriu-Barlad, bustul creat de sculptorul Corneliu Medrea, pe cand dansa avea 19 ani si… un salt in timp, peste 50 de ani, actuala Margareta, care a stralucit si straluceste, urcata pe un piedestal creat prin munca de 54 de ani de activitate, spre care ne ridicam ochii, o admiram si facem o reverenta… merita ! Ii multumim pentru ca exista in viata noastra, facand-o mai frumoasa ! Dumnezeu sa o binecuvanteze !
Abia astept sa-m cartea.
V-ati intrebat vreodata, de ce oare, Dumnezeu i-a harazit Margaretei scena, studio-ul si ecranul?
Poate da, poate nu!
Eu m-am intrebat! Dintre toate raspunsurile, unul mi se pare cel mai potrivit: ii pusese deoparte, la loc de cinste, o uriasa rezerva de iubire. In copilarie i-a administrat-o in doze mici, avand grija sa n-o risipeasca, iar mai tarziu i-a dat-o in doze din ce in ce mai mari.
Pentru unii, poate ar fi fost greu de gestionat; Margareta, in schimb, nu s-a lasat coplesita; ea a inteles ca iubirea trebuie sa curga mai departe. O treci prin sufletul tau, o distilezi, extragi esenta si, ca in principiul vaselor comunicante, o lasi sa-si gaseasca liber echilibrul.
Cum m-am simtit eu in seara de 7 mai?
Ca un fragment dintr-un sistem de vase comunicante prin care curgea numai iubire: de la Margareta spre cel mai tanar participant si invers.
A fost o seara a iubirii impartasite!