Exclusiv! Aquilina Severin: "Nu pot trăi fără muzică…"

Revenirea ei în ţară i-a atras un mare val  de simpatie în rândul ascultătorilor de muzică românească. Invitată în cateva emisiuni de televiziune, Aquilina Severin a dovedit, prin energia şi entuziasmul apariţiilor sale, că muzica nu are vârstă.
Astăzi, Aquilina Severin îşi sărbătoreşte ziua de naştere, ocazie cu care i-a oferit Esmeraldei Mincă un interviu pe care vi-l oferim în exclusivitate.  Şi noutăţile nu se opresc aici. Aquilina Severin şi-a lansat recent propriul site construit cu pricepere dar mai ales mulat pe personalitatea artistei. Fotografii, date biografice, noutăţi dar şi posibilitatea de a intra în contact cu Aquilina Severin, iată ce vă oferă http://www.aquilina-severin.com. Echipa Top Românesc îi urează LA MULŢI ANI, sănătate şi realizări frumoase în continuare. Tot astăzi îşi aniversează ziua de naştere  Nico şi Doru Ionescu cărora le adresăm de asemenea aceleaşi frumoase urări.

„Probabil dacă nu aş fi fost interzisă, aş fi fost printre vocile recunoscute ale României…”

1. Aţi primit foarte multe aprecieri după prima apariţie la emisiunea “Happy Hour”. Telespectatorii au fost captivaţi de dvs. şi au vrut să vă revadă. Aţi considerat acea apariţie o relansare?

A.S: Nu! Nu m-am gândit nicio clipă că ar putea fi vorba despre o relansare. Pur şi simplu a fost o ocazie deosebită de a urca din nou pe scenă după atâta timp şi de a cânta. La această bucurie a mea s-au adăugat şi emoţiile revederii cu Nicu Covaci. A fost, fără îndoială, un moment special dar nu o relansare.

2. Plecarea în Germania v-a îndepărtat de muzică?

A.S: Nu pot trăi fără muzică. Am făcut 15 ani de pian şi pedagogie la Conservator aşa că după  plecarea din ţară am început să dau lecţii de pian copiilor din Germania, ceea ce fac şi în ziua de azi.

3. În ciuda faptului că aţi cântat foarte mult timp, în Radio şi Televiziune nu există înregistrări sau imagini de arhiva cu dvs.

Unde au dispărut toate?

A.S: Probabil au fost şterse. Când am plecat am reuşit să iau cu mine câteva piese şi unele imagini din TVR. Dar cam asta e tot. În 1987, când soţul meu a decis să rămână în Germania, am fost interzisă la Radio şi TV. Atunci mi s-a spus că totul va fi aruncat la Jilava.

4. Dacă nu aţi fi fost interzisă şi dacă nu aţi fi plecat în Germania, cum credeţi ca ar fi fost cariera dvs. astăzi?

A.S: Probabil dacă nu eram interzisă şi dacă nu plecam în Germania astăzi aş fi fost printre vocile recunoscute ale României. La Televiziune nu mă puteam exprima în voie pentru că ma mişcam şi dansam prea mult pentru cei care aprobau filmarea, astfel că mi se impunea să încerc să stau pe loc. Pentru mine asta a însemnat un mare chin pentru că nu puteam să fiu eu decât în spectacolele live din turnee, unde nu filma nimeni. Publicul mă cunoştea şi niciodată nu coboram de pe scena fără 2-3 bis-uri. Acolo era lumea mea, acolo eram eu cea adevărată.

5. Chiar dacă şi-a pierdut în ultimii ani din prestigiu, “Cerbul de Aur” este un trofeu râvnit de foarte mulţi. Probabil era şi atunci când cantaţi dvs. V-aţi dorit să participaţi la acest festival-concurs?

A.S: Cerbul de Aur  era într-adevăr râvnit de toata lumea. Nu ştiu astăzi dacă mai este aşa dar atunci aşa era. Mi-am dorit să particip şi am câştigat preselecţia. Însă, cu puţin timp înainte de festival, piesa mea i-a fost dată Luminiţei Dobrescu şi ea a fost cea care a participat şi de altfel, a şi castigat concursul. Totuşi, in acelasi an (1969) am cântat pe scena Cerbului în afara concursului, la Gala Laureatilor.

6. Multe interprete române au fost şi actriţe în acelaşi timp. Aţi cochetat vreodată cu actoria?

A.S: Nu numai că am cochetat cu actoria dar am şi jucat în filmul artistic “Lansarea” în anul 1984, în regia lui Dan Necşulea, după un scenariu de Ilie Tanasache şi Dan Necşulea, alături de Mircea Albulescu şi Sebastian Papaiani.

Care e cea mai dragă melodie?

A.S:  “Pentru un cantec”

Planuri de viitor în muzica?

A.S: Să înregistrez o piesă cu Phoenix. Nicu Covaci a spus în emisiunea “Happy Hour” că m-ar acompania oricând doar că încă nu s-a ivit ocazia.

Cea mai frumoasă amintire pe scenă?

A.S: Pentru mine orice moment petrecut pe scenă a fost şi este în continuare special. Nu pot să aleg o singură amintire pentru că am fost iubită de public întotdeauna.

Alături de cine  v-aţi simţit cel mai bine  pe scenă?

A.S: Fără îndoială alături de colegii mei din spectacolul Stela, Stelele şi Boema!

Echipa Top Românesc, 1 februarie 2010