Exclusiv! Interviu cu Mircea Romcescu
„Nu există industrie muzicală în România, există numai un simulacru de business făcut pe criterii dubioase…”
Nu face parte din categoria vedetelor apărute în ultimii ani doar pentru că ai prestat în emisiunea cu cel mai ridicat rating, dar asta nu l-a dezarmat să nu compună cu aceeaşi poftă şi dorinţă pentru actul artistic de calitate. Anul trecut a lăsat o impresie plăcută participând alături de soţia lui, Olimpia Panciu la Festivalul Naţional de Muzică „Mamaia”, iar anul acesta piesa sa dedicată lui Michael Jackson a reuşit să capteze atenţia juriului de specialitate primind un punctaj bun la preselecţiile concursului Eurovision.
Mircea Romcescu îşi continuă munca de creaţie cu aceeaşi pasiune dovedind că muzica de calitate nu are limite în timp ci doar în sufletele oamenilor….
1. Cum s-a născut piesa „See you in Heaven, Michael”? E o melodie compusă special pentru concursul „Eurovision”?
Mircea Romcescu: « See You in Heaven, Michael » s-a născut în iulie-august 2009, imediat dupa neaşteptata moarte a Regelui Pop, (25 iunie), cand eram îngrozitor de furios şi de frustrat de ceea ce se întâmplase, inclusiv remarcile de un cinism înspăimântător cum că Michael era mai „valoros” mort decat viu, acum că nu mai scotea hit-uri pe banda rulantă, şi în starea aceea de totală empatie cu un mare suflet, care niciodată nu a „reuşit” să spună ceva rău sau să se enerveze – nici măcar când era atacat pe nedrept! – mi-am dat seama că aveam o piesă care se potrivea mănuşă simţămintelor mele vis-a-vis de un uriaş muzician şi o imensă inimă de om ! Aşa s-a născut melodia, iar faptul că am trimis-o la concurs a fost un impuls spontan, datorat gândului că dacă va fi sa „treacă”, atunci înseamnă că nu am greşit în instinctul meu de a-i aduce modestul meu tribut…
« Nivelul de la selecţia naţională este foarte ridicat anul acesta… »
2. De ce Lucia Dumitrescu? Cum aţi ajuns s-o alegeţi pe ea sa va interpreteze aceasta piesa?
Mircea Romcescu: Am ales-o pe Lucia pentru că are o voce cu totul excepţională, pronunţă engleza-americană formidabil şi este o adevărată profesionistă, deşi are doar 19 ani! Dacă mi s-ar cere să aleg din nou, aş ruga-o tot pe ea!
3. Aveţi emoţii pentru finala din 6 martie? Ce aşteptări aveţi dvs de pe urma acestei participări? Ce alte piese vă plac din cele intrate în competitie?
Mircea Romcescu: Am emoţii numai în sensul ca totul să decurga bine, să nu se întâmple ceva neplăcut în cele 3 minute vitale pentru piesă.În rest, nu am niciun fel de emoţii, totul este 100% pregătit şi verificat.Îmi plac mai toate piesele intrate în concurs, nivelul e foarte ridicat iar genurile muzicale sunt diferite şi complementare.Cred că juriul şi-a făcut datoria.
4. Ce înseamnă astăzi pentru Mircea Romcescu concursul „Eurovision”?
Mircea Romcescu: Eurovision-ul înseamnă mult pentru mine – este a 7-a piesă calificată în finala – 3 în Danemarca şi 4 aici, la noi – iar eu am o structura concurenţiala, poate şi datorată nesfârşitelor audiţii, examene, concerte etc. pe care le-am susţinut încă de la 7 ani, cand am intrat la Liceul de Muzica G. Enescu, secţia vioara/pian, iar mai apoi la Conservatorul C. Porumbescu – aceleasi specializari.
5. Anul trecut, ne-ati surprins plăcut alături de soţia dvs, Olimpia Panciu, interpretând piesa „Unde eşti copilărie?”, foarte puţin difuzată ulterior-mai mult pe Radio România, lucru care s-a întâmplat şi cu celelalte piese laureate la acest festival. Vreau să vă întreb, mai este festivalul „Mamaia” o pistă de lansare pentru marile şlăgare ale muzicii româneşti, pentru tinerele talente? De când a câştigat Lucia Dumitrescu (2007) trofeul, nu s-a mai evidenţiat o voce care să fi luat trofeul la interpretare…
Mircea Romcescu: Festivalul Mamaia ESTE în continuare o rampă de lansare şi pentru solişti dar şi pentru compoziţii, totul e ca ceilalţi „jucători” din piaţa muzicală să-şi facă la rândul lor datoria, şi nu doar să se folosească de Festival!
« Nefiind o persoană foarte mondenă lumea nu ştie că m-am restabilit de trei ani în România »
6. Vă gândiţi şi la alte colaborări cu Olimpia Panciu pentru România?
Mircea Romcescu: Cu Olimpia voi face mereu piese noi, vocea ei e la fel de valoroasă şi astăzi, aşa cum era în urma cu 30 de ani, şi probabil că anul acesta vom avea din nou un şlagar, în genul lui „Unde eşti, copilarie„. Să ştiti ca pe youtube, îi merge foarte bine, are multe vizionari şi comentarii frumoase!
7. Cum se desfăşoară viaţa dvs muzicală în Danemarca? Cum se aude/simte muzica româneasca de acolo?
Mircea Romcescu: Viaţa mea muzicală nu mai este în Danemarca, Olimpia şi cu mine suntem restabiliţi aici, în România, de aproape 3 ani! Fiind nişte persoane mai retrase, mai puţin „mondene”, vedeţi că lumea nici nu ştie acest lucru!
« Nu mă simt deloc expirat şi am de gând să demonstrez asta din ce în ce mai apăsat… »
8. Ce vă deranjează şi ce vă place la curentele muzicale actuale din muzica românească?
Mircea Romcescu: La curentele muzicale nu mă deranjează nimic, mă enervează doar IMPOSTURA la toate nivelele, de la aşa-zise compoziţii care sunt plagiate „la greu” după piese de-afară, trecând prin aşa-zise cântăreţe, care arată şi se comportă ca nişte semi-prostituate, până la aşa-zise case de discuri/producţie, care intră în această „industrie” numai pentru a fi „aproape de” fetele frumoase şi dornice de … afirmare !!! Cunosc cazuri concrete, aşa că ştiu ce vorbesc!
9. Este vreo diferenţă între modul de promovare al muzicii în Danemarca şi cel din România? Ce şanse de promovare au tinerii interpreţi acolo? Ce şanse au artiştii deja consacraţi? Ce competiţii muzicale îi stimuleaza in Danemarca pe creatori şi interpreţi?
Mircea Romcescu: Diferentele sunt uriaşe: în Danemarca nu reuşesc decât cei foarte dotaţi, foarte capabili.În Danemarca NU există şpaga/mită/atenţii, ştiut fiind ca Danemarca este ţara cu cea mai puţină corupţie de pe planetă! În rest, acolo există „căutatorii de talente” (ca şi în SUA sau Anglia), care „fac turul” cluburilor de noapte, pentru a găsi o nouă trupă sau un nou solist/solistă, INAINTEA concurenţilor, pentru ca acolo nu exişti dacă n-ai artişti de valoare în portofoliu!Discuţia e foarte lungă, dificilă şi destul de neplăcuta pentru noi…Aici, în Romania NU EXISTĂ INDUSTRIE MUZICALĂ, EXISTĂ NUMAI UN SIMULACRU DE „BUSINESS”, FACUT PE CRITERII FOARTE DUBIOASE! Artiştii consacraţi sunt cel mai bine plătiţi, cel mai mult difuzati şi mediatizaţi, pe principiul că dacă ai putut rezista pe piaţă decenii întregi şi încă mai activezi, atunci chiar că ai trecut testul timpului, ai arătat că n-ai fost doar o cometa, o stea cazatoare…Acolo nu eşti „expirat” pentru că ai 40, 50 sau 60 de ani.De fapt, cel mai difuzat artist danez este Kim Larsen, care are peste 60 de ani şi cântă de mai bine de 40! După el vine Thomas Helmig, care are aproape 50!!!
10.Pentru că pe 5 februarie a fost ziua dvs, motiv pentru care vă urăm LA MULŢI ANI, vreau să ne dezvaluiţi care a fost cea mai frumoasă surpriză/cadou primit şi de la cine?
Mircea Romcescu: Mulţumesc sincer pentru urare, şi vă răspund că niciun cadou primit anul acesta n-a fost mai preţios decât calificarea piesei mele la selecţia Eurovision, cu menţiunea că cel mai bun punctaj l-am primit de la domnul Adrian Despot, cel mai tânăr membru al juriului, aşa că nu ma simt absolut deloc expirat, şi am de gand să demonstrez asta din ce în ce mai apăsat!
Autor: Ioana Matfeev, 22 februarie 2010


Leave a Reply