Titus Andrei și o vorbă muzicală de final de an

Vin marile sărbători cu bucuriile lor unice. Așa să fie pentru toți. Numai că în unele cazuri, așteptarea unei bucurii valorează mai mult decât bucuria însăși. Cum echilibrăm cât de cât? Foarte simplu. Respectând tradiția. Care tradiție, dacă nu e, nimic nu e. Echilibru, tradiție, bucurie, timp și bineînțeles, muzică. Ce va fi bun, merge mai departe. Ce a rămas bun, se aude și acum. “Cărare peste timp” (Paul Ciuci – muzica, Zoia Alecu textul). Se apropie un nou an, iar lumea îți va așterne cărare peste porțile ei.