(Audio) Titus Andrei și revenirea la rockul care îi place: JAR și PHOENIX

Am onoarea, Felix. Nu mai știu cine spunea că teama ne asuprește sufletul. Contrazic chiar prin prima piesă. O foarte frumoasă baladă cântată fără teamă, cu mult calm, speranță și încredere, acea părticică de încredere din noi înșine care ne și înalță puțin.

„Nu mă mai tem / Oricine ai fi iubirea mea / Nu mă mai tem de niciun blestem.”

Este vorba de JAR, trupă pop-rock, o combinație rovk cu elemente acustice înființată de regretatul muzician Mihai Coman – pianist, compozitor, vocalist, autorul mai multor piese de succes cântate de Laura Stoica pe care le cunoașteți.

Alături de Mihai Coman, chitaristul și solistul Valentin Leancă, apreciatul chitarist, compozitor și profesor, Adi Manolovici – știu sigur, prieten apropiat al acestei emisiuni –

Din păcate, proiectul JAR s-a întrerupt brusc în 2017 când Mihai Coman pleacă fără a-și fi realizat viața. Și mai avea multe de spus.

Jarul s-a stins / Au rămas totuși scântei,/ În stare a birui orice întuneric. Piese cu aranjament complex, linie melodică și texte profunde. Nota bene pentru voce și interpretare.

{Audio}

Nu mă mai tem oricine ai fi, iubirea mea. Fără disperare, fără provocare, fără a invoca forțele oarbe, fără nicio frică pentru că frica este blestemul omului, cum spunea Dostoievski.

 

Unii prieteni ai Colecției aduc vorba în comentariile lor de acel te iubesc ce pendulează între geneză și apocalipsă. Întregesc cu versul lui Arghezi: „Între nădejde tristă și îndoială / Te-am căutat în bolta siderală.”

Și tot prietenii Colecției, referindu-se direct la „Apocalipsa” trupei Phoenix – moment absolut special al albumului „Baba Novak” – 2005 adaugă: „Cât timp avem stele, avem o speranță.” Versuri: Dinu Olărașu pe care-l citez din nou după o interesantă discuție telefonică: Acest cântec este un țipăt. Țipătul artistului care sapă cu inconștiență propriul pericol. Compoziție a lui Nicu Covaci, voce Mircea Baniciu.

Apropo de pericol, în fiecare dintre noi se întrevede o șansă umană, o putem folosi? Încă ceva, cu scuze: din muzica rock îmi place foarte mult acest stil. Mulțumesc, Nicu Covaci!

{Audio)