(Audio) Titus Andrei și bucuria de a descoperi melodii bune: „Prietene” și „Ce te legeni codrule”

Mulțumesc, Felix! Cum în prezența unui prieten poți gândi cu voce tare, voi proceda ca atare. Scurtă idee despre prietenie. Trei cuvinte. Prietenia sporește bucuriile. Cu bucurie constat că prin muncă, talent și contact cu realitatea, mulți compozitori români din generațiile mai tinere și chiar foarte tinere dansează acel crescendo obligatoriu în procesul creației muzicale.

Am onoarea de a mă bucura de prietenia unora dintre aceștia și de a le aprecia valoarea creațiilor după efectele lor. Îl aleg în această seară pe Mihai Alexandru, compozitor, chitarist, orchestrator, ba chiar, autor de texte și vocalist.

La 20 de ani, în timp ce era student la Conservatorul bucureștean, devine membru al trupei Iris cu care înregistrează două albume. Câteva dintre piese îi poartă semnătura, între care ultima „Toamna”.

Urmează căsătoria cu solista Nicola. Iubire și completare artistică reciprocă. Patru albume au realizat împreună, foarte cunoscute fiind „Dincolo de noapte e zi” (2003), „De mă vei chema” (2004).

De reținut că Mihai Alexandru s-a aflat de 19 ori în finala națională Eurovision și a reprezentat România de două ori în faza decisivă: 2003, la Riga, Letonia, locul 10 și în 2017, Kiev, locul 7.

Compune mult pentru copii, piesele sale nelipsind din festivalurile organizate în țară. Într-o discuție telefonică, inspiratul creator se arăta foarte mulțumit de piesa pe care am propus-o pentru această seară și pe care eu o găsesc elaborată și excelent interpretată în duet de Nico și Luminița Anghel. „Prietene”

{Audio}

Nu de acum ci de multă vreme s-a spus că artă este ceea ce iese din mâna și sufletul omului, nu pe căi artificiale. De asemenea că fără caracter și emoție inteligența nu valorează mai nimic. Eu doar am repetat ce au spus alții și nu sunt acela care să se aventureze în asemenea discuții. Remarc deocamdată exactitatea interpretării și derularea sonoră la un grad nemaiîntâlnit încă.

După cum se știe, cultura este o acumulare de-a lungul tuturor generațiior, acumulare treptată, iar arta sonoră cu perfecțiunea la care se ajunge va fi și ea un bun perfectibil.

Cu nerăbdare a ascultat un exemplu de inteligență artificială și nu orice. Poezia lui Eminescu „Ce te legeni”. Codrul, elementul recurent al operei eminesciene, locul în care spiritul său romantic regăsește expresia muzicii interioare. „Ce te legeni codrule”, piesa din această seară. Nu mă încumet a judeca valoarea acestei producții pentru că vine dintr-o individualitate străină care nu rezonează  întotdeauna cu un alter ego mai ales în cazul lui Eminescu, dar nici nu mi-a displăcut.

{Audio}