Titus Andrei, din nou despre compozitorul Radu Șerban, de data aceasta împreună cu cântăreața Lavinia Slăveanu

Între creatorii marcanți ai perioadei postbelice, la loc de frunte, cu argumentele șlagărului autentic, se află Radu Șerban. Compozitorul din Caracal a dat la iveală zeci de succese, muzică de scenă și de film, a primit nenumărate premii naționale și internaționale, care premii, nu prea l-au interesat pe cel cu figură mereu gânditoare, cu vorbe puține și zgârcit cu profesiunile de credință declamate public.

A debutat la radio în 1950, a lucrat în radio, ca șef al redacției de muzică ușoară și al serviciului de creație.  Apoi, din ’58, s-a dedicat exclusiv compoziției.

Piese mari?  Foarte multe.  Reamintesc: Prieten drag, Strada, Baladă, Seara, Cu viața nu glumi, Primăvară, primăvară, Parfumul străzilor și Ploua sau La un pas de fericire, piesă lansată de Lavinia Slăveanu, sora mai mare a mult mai cunoscutei Aida Moga, ambele cu voci speciale, cu studii muzicale și foarte frumoase, spun cei care le-au cunoscut.

La prima ediție Mamaia-1963 timișoreanca Lavinia Slăveanu care era deja o cântăreață consacrată primește un premiu special alături de Dorin Drăgici și Luigi Ionescu, Gigi Marga, Constantin Drăghici și Nicolae Nițescu. Iar cota ei de popularitate însemna în primul rând o melodie care se cerea și se cânta întruna la radio: La un pas de fericire.

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *