50 de ani de la plecarea Mariei Tănase
25 iunie 1963 – După cum se observă în clipul de mai sus, tot Bucureştiul este în stradă. Niciodată în Bucureşti nu au fost atât de mulţi oameni pe străzi. Nu este un miting sau o adunare populară. Oamenii nu au fost obligaţi să iasă în stradă (aşa cum obişnuia regimul de atunci). Sute de mii de oameni o conduc pe ultimul drum pe MARIA TĂNASE, decedată pe 22 iunie 1963, la nici 50 de ani.
Pare incredibil, dar s-au împlinit 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a celei care a fost numită PASĂREA MĂIASTRĂ.
Multe popoare au avut câte un artist de suflet, care să le cânte durerile şi bucuriile. Francezii au avut-o pe Edith Piaf, portughezii pe Amalia Rodriquez, iar noi, românii, am avut marea bucurie s-o avem printre noi pe MARIA TĂNASE.
Celebra scriitoare britanică Olivia Manning, autoarea celebrei “Trilogii Balcanice”, aflată în România în anul de graţie 1939, a văzut-o pe Maria Tănase în recital. Iată ce a scris despre ea: “România este plină de supărare pentru felul în care este tratată şi exploatată de restul lumii. Dacă cineva poate exprima aceasta, atunci EA (Maria Tănase n.n.) este aceea.”
Pe 14 aprilie 1963, artista începuse un amplu turneu prin ţară, alături de “Taraful Gorjului”. Turneul trebuia să se termine pe 25 iunie 1963 (ziua în care a fost înmormântată).
În aceeaşi perioadă, la Teatrul “Bulandra”, artista făcea repetiţii pentru piesa “Opera de trei parale”, de Brecht, în regia lui Liviu Ciulei. Din distribuţia iniţială mai făceau parte mari artişti precum Toma Caragiu, Jules Cazaban, Mimi Enăceanu, Mihai Mereuţă, Margareta Păslaru, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă. Rolul Mariei Tănase (Jenny Spelunca), a fost preluat de Clody Berthola.
Pe 1 mai 1963, la Hunedoara, în cadrul turneului început în aprilie, Maria Tănase susţine ultimul concert din viaţa ei. Starea sănătăţii artistei se agravează, iar pe 2 mai pleacă la Bucureşti. Artista poposeşte în casa sa din Strada Pop Nan, nr.32, apoi se internează. După ce i s-au făcut toate analizele şi investigaţiile, medicii au stabilit diagnosticul: cancer la plămâni, în stadiu terminal. Nu mai avea nici o şansă. În cele din urmă, artista s-a internat la spitalul “Vasile Roaită”, apoi la spitalul “Fundeni”, pentru încercarea unor tratamente cu raze.
Pe 22 iunie 1963, la ora 14:10, culcată cu capul pe o pernă umplută cu petale de trandafir, Maria Tănase a părăsit scena vieţii.
Trupul artistei a fost depus la Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”. Aici, mii de oameni au trecut prin faţa catafalcului.
Pe 25 iunie, în ciuda căldurii, sute de mii de oameni au condus-o pe ultimul drum. Artista a fost înmormântată în Cimitirul Bellu Ortodox.
În doar 50 de ani de viaţă, Maria Tănase a reuşit să fie un artist complex. O biografie foarte reuşită, precum şi o listă cu discografia completă a artistei, le puteţi citi pe Wikipedia românească.
Felicitări casei de discuri Electrecord şi cotidianului Jurnalul Naţional, pentru apariţia unor albume de colecţie cu Maria Tănase.
Aşteptăm cu interes şi un DVD cu filmări. Chiar dacă TVR dispune de doar 3 înregistrări cu Maria Tănase care s-au făcut în ultimii ani din viaţa ei (au apărut pe DVD-ul “Maeştrii muzicii populare”, produs de TVR Media), ANF deţine o serie de filmări printre care şi un fragment dintr-un recital al artistei (difuzat o singură dată pe TVR Cultural, în noiembrie 2002). Aceste filmări sunt adevărate comori şi merită să fie răspândite.
Vom mai scrie despre Maria Tănase. Acesta este un an special. Pe lângă faptul că azi se împlinesc 50 de ani de la deces, pe 25 septembrie se fac 100 de ani de la naşterea sa.
Încheiem aces articol cu nişte versuri scrise de Maria Tănase, pentru un cupletul “Turism Interplanetar”, din cadrul spectacolului de revistă “Revista’62” (Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”).
Cu racheta o să sui
În tăria cerului
Şi fac haltă de-ajustare
Doar la cele două “care”…
Eu mă urc în “Carul mic”
Şi cu-un fir de borangic
Trag cu mine la plimbare
Tot tarafu-n “Carul Mare”
Pentru acest articol au fost cercetate următoarele lucrări:
1. Ghiaţă, Petre şi Sachelarie, Clery: “Maria Tănase şi cîntecul românesc”, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S.R., Bucureşti, 1966
2. Roşca, Maria: “Maria Tănase”, Editura Muzicală, Bucureşti, 1988
Autor: Mircea Nicolau


Sa ne aducem aminte de o mare si distinsa doamna a folclorului autentic romanesc numita pe buna dreptate,,Pasarea Maiastra,,de Nicolae Iorga,o artista completa cu acea frumusete eleganta,care impunea printr-o personalitate puternica cu un suflet plin de noblete,raspandind in jurul ei acel farmec epocal si plin de mister !
Impresionant! Multumim Mircea Nicolau pentru realizarea acestui articol !
Da, Mircea e intotdeauna prompt cu astfel de articole.
Va multumesc pentru mesaje. Ma bucur ca v-a placut!