Mai mult suspans la Eurovision 2016! Se schimbă modul de anunţare al rezultatelor

Organizatorii Eurovision vor şi mai mult suspans în finala spectacolului. Iar Suedia are un cuvânt greu de spus în organizarea acestui show. După ce în urmă cu trei ani, la Malmo, după modelul Melodifestivalen, s-a renunţat la tragerea la sorţi pentru finală, iată că începând de la ediţia din acest an se schimbă şi modalitatea de anunţare a rezultatelor.

Aceasta e cea mai importantă schimbare de la introducerea sistemului de 12 puncte în urmă cu peste 40 de ani.

Cum se votează la Eurovision 2016?

• Fiecare juriu naţional din cele 43 de ţări participante va acorda puncte de la 1-8, 10 şi 12, pieselor favorite din finală. La fel ca până acum, juriul va vota în funcţie de repetiţia generală din ziua premergătoare concursului.
• Aceste puncte vor fi anunţate în finală de către un reprezentant al fiecărei ţări. Practic, doar cele 12 puncte vor fi anunţate, restul punctajului (10, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1) apărând direct pe ecran. Dacă până anii trecuţi, comentatorii anunţau punctajul total oferit de ţara respectivă (adică votul juriului 50% + votul publicului 50%), începând din acest an vor anunţa doar votul juriului.
• Prin televot, fiecare ţară va acorda puncte de la 1-8, 10 şi 12, pieselor favorite din finală.
• Rezultatul televotului din toate ţările participante va fi adunat şi va fi anunţat de gazdele show-ului, începând cu ţara care a primit cele mai puţine puncte de la public, şi terminând cu ţara care a primit cele mai multe puncte.
• În acest mod, suspansul va fi crescut, iar câştigătorul va fi cunoscut doar la finalul show-ului.

În semifinale va fi folosit acelaşi procedeu de vot, şi la fel ca până acum vor fi anunţate într-o ordine aleatorie, doar cele 10 ţări calificate.

După finală, voturile acordate de juriile naţionale, dar şi de publicul din fiecare ţară, vor fi disponibile online pe eurovision.tv.

Acest procedeu de vot este folosit cu succes la Melodifestivalen, iar la propunerea televiziunii suedeze SVT, a ajuns să fie acum implementat şi la Eurovision. Modificarea sistemului de vot a venit din necesitatea de mai multă transparenţă şi evitare a corupţiei juriilor, precum şi din dorinţa producătorilor de a asigura un spectacol tv în care suspansul să fie la cote înalte până în ultimul moment. Ponderea votului rămâne de 50% juriu + 50% televot, doar că prin noua modalitate de a anunţa rezultatul final se urmăreşte şi o evitare de asociere cu ideea de vot geopolitic, fapt ce făcea ca acest concurs să fie privit cu mare neîncredere.

Dacă în mod general, anii trecuţi se putea intui cu uşurinţă câştigătorul după ce jumătate din ţări au votat, acum răsturnările de situaţie pot fi destul de spectaculoase, aşa cum se întâmplă şi la Melodifestivalen.

Prin urmare, „Sunt mai multe motive decât oricând pentru a vota. Noul format de vot garantează că piesa cea mai populară în rândul publicului va primi 12 puncte indiferent de părerea juriului. Este perfect că această modificare va debuta la Stockholm, unde faimosul sistem de votare a fost introdus în anul 1975“, a explicat Jon Ola Sand, preşedintele executiv al Eurovision.

Există însă şi voci care critică schimbările impuse de Suedia după modelul selecţiei lor naţionale, chiar dacă aceasta la momentul actual se bucură de un succes răsunător în Scandinavia şi nu numai.

România modifică şi ea regulamentul de vot

Schimbări în sistemul de votare au fost introduse în acest an şi la Selecţia Naţională din România.

Pentru prima dată în istoria concursului, publicul va alege reprezentantul României la Eurovision. El va avea de ales între 6 piese finaliste (4 selectate de juriu şi 2 salvate de public în etapa semifinalei).

Rămâne de văzut dacă aceste modificări se vor menţine şi pentru la anul, fiindcă există posibilitatea ca aşa cum s-a întâmplat în etapa preselecţiei, juriul să nu treacă mai departe unele melodii considerate de public ca având potenţial pentru Eurovision. În situaţia în care juriul prin alegerile sale va reteza şansa publicului de a putea vota piesele cele mai bune, aceste modificări de regulament nu vor aduce niciun beneficiu Selecţiei Naţionale.

Momentan, juriul face legea în selecţie, iar responsabilitatea şi importanţa acordată publicului pare a fi cel puţin până acum, doar praf în ochii telespectatorilor. Cu toate că Televiziunea Română se străduieşte să dea dovadă de transparenţă în tot procesul de selecţie, şi încearcă să mulţumească cât mai multe tabere, nu reuşeşte încă să rezolve tocmai această mare problemă. La fel ca-n anii anteriori, se ridică multe semne de întrebare vis-a-vis de criteriile în funcţie de care melodiile finaliste sunt alese de juriul de profesionişti şi ce îi califică pe unii sau nu, să facă parte din acest juriu.

Trebuie menţionat că anul acesta în premieră, identitatea membrilor juriului a fost dezvăluită înainte de show-urile Selecţiei Naţionale Eurovision 2016, până acum fiind ţinută în secret până după alegerea câştigătorului.

Andra Olteanu, Doru Todoruţ şi Irina Baianţ, Dream Walkers, Florena, Gaşca de acasă, Irina Popa, Jukebox, Mihai Băjinaru, Mihai Trăistariu, Ovidiu Anton,Vanotek feat. The Code & Georgian şi Xandra sunt cei 12 artişti care concurează pentru a reprezenta România la Stockholm, în luna mai. Puteţi asculta cele 12 piese aici.

La Eurovision 2016 participă 43 de ţări, dintre care 18 concurează în prima semifinală, cea din 10 mai, iar 19 ţări participă în cea de-a doua semifinală, din 12 mai. Potrivit tragerilor la sorţi, reprezentantul României va urca pe scenă în cea de-a doua jumătate din a doua semifinală a concursului.