Albumul "Love mail"- muzica anilor 70-80 înglobată în tendinţele actuale

La albumele cu muzică bună îmi place să revenim ori de cîte ori este cazul aşa cum se întâmplă şi cu recentul material discografic lansat de Nico. Intitulat „Love mail” după primul single care promovează discul (atît varianta în limba română cât şi în limba engleză; interesantă idee), albumul cuprinde 9 piese, plus un intro, dar şi 2 bonus-track. S-ar putea spune că este un disc de familie dar nu pentru că Nico s-a zgârcit să lucreze cu o paletă mai largă de compozitori ci pentru că a exploatat ce e mai bun în muzicianul Laurenţiu Matei, soţul artistei. Afară de piesa „Dragostea învinge” (m: Laurenţiu Duţă) ceva mai veche în repertoriul artistei şi deja cunoscută, toate celelalte melodii sunt noi şi aparţin lui Laurenţiu Matei. Poate mai puţin „Disco Maniacs” cântată alături de Moni-k, o piesă disco. De Nico, personal am auzit prima dată la emisiunea „Sarabanda” care m-a captivat atunci. Nico ar putea să reprezinte foarte bine generaţia artiştilor din anii ’80-’90 care astăzi nu prea încape pe posturile de radio şi televiziune particulare, dar a avut, aş spune norocul să apară ceva mai târziu fiind catalogată generaţiei imediat următoare şi atunci a scăpat de „ghinionul” de a fi cântat şi apărut la televizor într-o perioadă în care drumul spre muzica de dincolo era mai mult închis. Îmi sună şi acum în minte piesa „Şi dacă viaţa mea” (m: Viorel Gavrilă) o colaborare care o trimite pe Nico (pe vremea în care a lansat piesa încă îşi spunea Nicoleta Matei pe scenă-) mai mult în rândul artiştilor refuzaţi de radiourile private chiar dacă piesa e  una deosebită  Revenind la album, n-ai cum să nu remarci sounde-ul anilor ’60-’70 care dă savoare întregii muzicii de pe album. Piesele „Niciodată singur” şi „Filme” nu se remarcă doar prin ritmurile speciale ci şi prin versurile semnate Loredana Mândrescu care crează practic poveşti de trăit pentru cei îndrăgostiţi de frumos şi muzică. „Ieri” este de asemenea un cântec care iese puţin din obişnuinţa stilului cu care artista s-a format în ultimii ani şi care alături de „Disco Maniacs” (cântată alături de Moni-k) inclusă pe disc ca bonus track ne dezvăluie o artistă adaptată trendului actual, dar care nu face rabat de la muzică. Asta în sensul în care anii ’80, ’70  -influenţa muzicală a albumului sunt mult mai muzicali decât anii de azi în care  calculatorul înlocuieşte obsedant instrumentul muzical. Una peste alta, albumul lansat de Nico dovedeşte că un artist adevărat crează şi nu face marketing. Ultimele tendinţe contează, dar prioritare rămân muzica, versul de calitate şi mai e încă un aspect care devine enervant la mulţi din cântăreţii de azi. Tot mai mulţi lansează piese în limba engleză, dar haideţi să n-o facem  doar ca un moft ci pentru că aşa simţim…

Autor: Ioana Matfeev, 22 iunie 2010