(Audio) Titus Andrei – de la muzica ușoară la cea lăutărească: Alexandru Jula și Victoria MahuXCuibul

Am onoarea, Felix! Se spune că în lumea noastră totul este chemat să înflorească. Până și fulgul de zăpadă e un strop de apă înflorit. Ce să mai spun de superbul liliac ce încă mai înflorește pe ici, pe colo.

Și uite așa, gândul mi-a zburat către Alexandru Jula și către piesa „Când liliacul va înflori din nou” – un tango compus de Gelu Mihăilă, gălățean și el, textul Aurel Felea.

Lui Jula îi plăcea nespus să fie numit ultimul romantic, iar despre, el, el trubadurul cu farmecul succesului, actorul Alexandru Arșinel spunea: Jos pălăria în fața acestui coleg admirabil al cărui glas cu inflexiuni calde i-a păstrat de-a lungul carierei același farmec și – adaug eu – aceeași demnitate. Demnitatea succesului. Într-un cuvânt, modestia. Căci pentru artist rămâne mai presus de toate sincronizarea afectivă cu marele publicului. S-a simțit aceasta de la primul spectacol la teatrul muzical „Nae Leonard” din Galați, 1 octombrie 1954.

Iar în ziua de 1 ianuarie 1963, debuta la Radio și tot ce a urmat a ajuns la public, a făcut șlagăr din orice, pentru că a avut inimă pentru toți. O inimă cu suferință, dar pentru toți. Ca om, ca prieten și artist. Și-a amintit de momentul Radio mereu cu mare emoție. În emisiune, interviuri, lansări, spectacole – un șir de spectacole – „Viața unui artist”.

{Audio}

Alexandru Jula – melancolie și prietenie în înțelesul nobil al cuvântului. Iar muzica lăutărească la care trecem acum – tezaur de jale și veselie cu metafore care îi subliniază autenticitatea.

Lăutarii au al lor univers de expresii privind măestria, virtuozitatea și legătura profundă cu sufletul. Muzică intensă și dureros de frumoasă. A cânta cu suflet, a cânta cu foc egal muzica lăutărească.

„Lume, lume soro lume”. Cine nu cunoaște acest cântec – meditație profundă și melancolică asupra vieții trecătoare. Originalul induce o stare de resemnare și tristețe.

Înaintea Mariei Tănase l-au interpretat diverși cântăreți precum Ion Crețu – moldovean de al nostru. Prin Maria Tănase cu interpretarea ei unică acest cântec a devenit un simbol al folclorului lăutăresc urban.

De istoria sa se leagă și numele lui Fărămiță Lambru – mare lăutar, acordeonist virtuoz. Cântecul a rămas nemuritor, fiind preluat de numeroși artiști de la tarafuri tradiționale până la formații moderne care l-au reconstruit și l-au trecut prin diverse genuri muzicale.

Ultimul exemplu: Victoria Mahu din Republica Moldova care la început a cântat cu apreciata formație Millenium, iar în prezent este vocalista trupei Cuibul. Acest cântec și expresiile sale antologice.

{Audio}