(Audio) Titus Andrei și emoția unor nume inconfundabile: Laura Stoica și Holograf

Dincolo de întreaga forță a talentului său, voi numi spre aducere aminte câteva melodii care au supus-o atenției publice în bună și în dreaptă rânduire pe Laura Stoica. „Dă Doamne cântec” –  debutul real (compozitor Viorel Gavrilă), „Un actor grăbit” de Bogdan Cristinoiu, „Mai frumoasă”, „Mereu mă ridic”, „Nicio stea” și multe altele compuse chiar de solistă.

Solista pop-rock, sinceră și autentică, devenită personalitate inconfundabilă în muzica noastră, ca o tristă coincidență, exact când ne-a trimis pe toți spre adâncimi zguduitoare. 9 martie 2006. În preajma acestei date, m-am simțit dator să trimit două fraze celei pe care acum tăcerea multora o cheamă.

N-o vom auzi astă seară, vor cânta alții care vor să păstreze valoarea și renumele Laurei în același spațiu rezonator al muzicii lansate de ea.

Proconsul – trupa cu finețe și  adâncime și Sabrina Stoica, remarcată la rândul ei în diverse concursuri de gen.

Reinterpretare 2024 „Nicio stea” și i-aș contrazice în acest caz pe cei care cred că de atâta lipsă, nu mai ducem lipsa. Pentru mulți se simte, ba chiar, se accentuează

{Audio}

Holograf – trupă cu viață artistică intensă și de durată. Că intense le-au fost în permanență căutările, iar cele mai îndrăznețe au dus de multe ori la succese extraordinare echivalente oricărei virtuți: modestie, frumoasă colaborare în interiorul trupei și cu cei din aria muzicii, un anume nivel spiritual incompatibil cu prejudecățile și respectul pentru numerosul lor public.

N-am recurs la această succintă descriere pentru a ajunge la o piesă anume, ci pur și simplu la ei. Cei pe care i-am cunoscut de pe vremea când Dan Bitman ne era coleg în Radio, cam pe la mijlocul anilor ’80. „Taina” – Holograf.

{Audio}