Aurel Manolache – Inima estradei constănţene

Maria Craciun cu Aurel Manolache
Maria Craciun cu Aurel Manolache

Maestrul Aurel Manolache s-a născut pe 5 octombrie 1931, la Galati şi a plecat dintre noi pe data de 9 martie 2010. Trecerea sa în nefiinţă reprezintă o pierdere mare pentru Constanţa, Aurel Manolache şi regretatul său frate, Gelu Manolache, lăsându-şi amprenta creatoare asupra oraşului de la malul mării. Ca şi constanţean nu pot să fiu decât mândru pentru ce a făcut regretatul Aurel Manolache pentru estrada constănţeană. Compozitorul este cel care a înfiinţat primul teatru de estradă al oraşului Galaţi, şi a fost fondatorul Teatrului Fantasio din Constanţa, al cărui director a si fost timp de trei decenii. În 1950, după absolvirea liceului, s-a angajat ca dirijor la Orchestra Populara “Valurile Dunarii” din Galaţi (1950-52). A fost apoi dirijor la Ansamblul de Cântece şi Dansuri al oraşului Galaţi (1952-54), profesor suplinitor de muzică la şcoala Medie de Marină din Galaţi (1953-55), profesor la şcoala Metalurgică din Galaţi (1954-56), dirijor şi director la Teatrul de Estradă din Galati (1954-56). În 1956 se mută la Constanţa unde devine dirijor la Teatrul Marinei Militare din Constanţa (1956-59), dirijor şi sef de secţie estradă la Teatrul de Stat din Constanţa (1959-69), prim dirijor şi director la Teatrul Fantasio din Constanţa (al cărui fondator este) (1969-90). Aurel Manolache revine la conducerea Teatrului Fantasio din 2002, pentru încă doi ani, până la desfiinţarea sa, în 2004. Aurel Manolache a fost şi un apreciat compozitor de muzică uşoară. El a devenit membru al Uniunii compozitorilor şi muzicologilor din România în anul 1968. Piesele sale au fost cântate de Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Cătălin Crişan, Loredana Groza sau Dan Spătaru. Chiar şi Julio Iglesias a ales să interpreteze, în 1969, la Festivalul „Cerbul de Aur”, piesa „Ale tale”.

Aurel Manolache a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a (1981), cu opt premii la Festivalul naţional de muzică uşoară de la Mamaia şi cu patru premii ale Uniunii Compozitorilor. A dirijat şi numeroase spectacole şi ediţii ale Festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia.

În anul 2001 Aurel Manolache a iniţiat Festivalul “Mamaia Copiilor” (al cărui director a fost în perioada 2001-10) împreună cu Dumitru Lupu (directorul artistic al festivalului).

Iată câteva din şlagărele maestrului Manolache:

  • Ale tale – duet Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru
  • Comoara mea – Simona Florescu (Dichiseanu)
  • De dragoste – Corina Chiriac
  • Hai, vorbeşte! – Loredana Groza
  • În casa cu mulţi copii – duet Eva Kiss şi Cornel Constantiniu
  • La noi – Margareta Pîslaru
  • Mai gândeşte-te – Dan Spătaru
  • Ninge, ninge – Margareta Pâslaru
  • Nu te cred – Ramona Bădescu
  • Vorbeşte marea – Cătălin Crişan

Vă oferim spre vizionare două piese semnate Aurel Manolache. Dumnezeu să-l odihnească.

Autor: Mircea Nicolau, 27 septembrie 2010

Share This:

Leave a Reply

4 comentarii la „Aurel Manolache – Inima estradei constănţene

  • 27 septembrie 2010 la 15:36
    Permalink

    Dumnezeu sa-l ierte pe Maestru! cred ca ultimii ani ai vietii a fost foarte trist, pentru mult ce a construit el intr-o viata – altii au distrus in foarte putin timp. Dar Muzica ramane! Asta nu poate nimeni sa stearga, orice ar face!
    Va multumim pt remeber!

    Răspunde
  • 28 septembrie 2010 la 10:03
    Permalink

    In afara de “Ale tale”, Aurel Manolache a mai scris pentru Margareta Paslaru si alte melodii, devenite slagare:
    – Ninge, ninge – text Eugen Mirea
    – La noi – text Sasa Georgescu; mentiune Festivalul Mamaia 1973
    – Singuratate – text, voce Margareta Paslaru
    – Zarzarul – text Sasa Georgescu; mentiune Festivalul Mamaia
    – Mai, mai, mai – text Sasa Georgescu
    Cu ocazia sarbatoririi in Aula Uniunii Compozitorilor a 50 de ani de la debutul artistic al Margaretei Paslaru, Jurnalul National din 24.09.2008 a scris:
    “Aurel Manolache, a povestit cum, atunci când a cunoscut-o: «Margareta era o fetiţă cu minijup, dar, când a prins a cânta, nu-mi venea să cred ce glas fantastic are»”.

    http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.com/

    Răspunde
    • 28 septembrie 2010 la 10:30
      Permalink

      Inca odata multumim pentru completari. Am scris de d-na Paslaru in articol.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!