Cântecele Revoluției


photo.php
Pentru noi, cei născuţi până în 1984-85, data de 22 decembrie 1989 are o semnificaţie aparte. Este ziua când, în România, s-a răsurnat dictatura soţilor Ceauşescu şi a regimului comunist. Regimul comunist în România a fost instaurat pe 23 august 1944. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu a preluat puterea pe 19 martie 1965. Dictatura sa a durat aproape 25 de ani. Pentru a afla mai multe despre muzica din ultimii ani ai regimului comunist vă invităm să citiţi următoarele articole, publicate pe Top Românesc aici si aici

În acest articol voi scrie despre cântecele revoluţiei, precum şi despre artiştii de muzică pop-rock-folk, care au apărut la Televizor în acele zile.

Iată un scurt istoric al toamnei anului 1989.

În prima jumătate a anului 1989, “revoluţii de catifea” (răsturnări de regim fără vărsare de sânge), au avut loc în Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia. Curând aveau să urmeze şi Germania de Est şi Bulgaria.

Pe 09 noiembrie 1989 cade zidul Berlinului, moment de cotitură în dărâmarea regimurilor comuniste. Pe 10 noiembrie 1989, după răsturnarea regimului Jivkov în Bulgaria, România rămâne ultima ţară din Europa de Est cu regim dictatorial comunist.

În perioada 20–24 noiembrie 1989, are loc Congresul al XIV-lea al P.C.R. Congresul îi realege pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, continuând cu intensitate cultul personalităţii acestora. Congresul a fost o mascaradă. Discursul lui Ceauşescu a fost întrerupt de osanale şi aplauze care, puse cap la cap, au durat 100 de minute (!).

În perioada 02-03 decembrie 1989, la Malta se desfăşoară întâlnirea la nivel înalt americano-sovietică.  Pe 3 decembrie, după ora 22, generalul Iulian Vlad îl informează pe Ceauşescu despre deciziile luate la Malta de Bush şi Gorbaciov: înlăturarea lui Ceauşescu, în România, simultan cu cea a lui Noriega, în Panama.

Pe 04 decembrie 1989, la Moscova, are loc întâlnirea între Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov, cu prilejul participării la întâlnirea la nivel înalt a conducătorilor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia. Gorbaciov îi dă lui Ceauşescu semnalul că trebuie să renunţe la putere.

Pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, încep primele manifestaţii împotriva regimului Ceauşescu, soldate cu zeci de victime. Când au aflat despre situația de la Timişoara, Ceauşeştii se aflau în vizită la Casa Poporului (actualul Parlament al României), pentru a vedea cum decurg lucrările de construcție. 70% dib clădire era deja terminată.rev

În dimineaţa zilei de 18 decembrie 1989, Ceauşescu pleacă într-o vizită oficială în Iran. În cadrul acestei vizite, Nicolae Ceauşescu nu a fost însoţit de Elena Ceauşescu. “Tovaraşa” a  rămas în ţară, semn că problemele de la Timişoara erau serioase.

În seara zilei de 20 decembrie 1989, revenit după vizita de 3 zile din Iran, Nicolae Ceauşescu a vorbit în direct la Radio şi TV despre evenimentele de la Timişoara. Aşa cum am relatat într-un articol precedent, începând cu 01 noiembrie 1988, programul TV s-a mai lungit cu o oră. Televiziunea  începea la ora 19:00 şi se încheia cu binecunoscuta “Hora Unirii”, la ora 22:00. În seara respectivă, programul TV s-a încheiat la ora 23:00, cuprinzând muzică patriotică şi realizările “grandioase” ale Tovarşului Ceauşescu în Iran.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, după mitingul catastrofal al lui Ceauşescu din Piaţa Palatului (redenumită Piaţa Revoluţiei), protestele încep şi la Bucureşti. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la “Baricada de la Inter”, şi-au pierdut viaţa zeci de oameni.

Pe 22 decembrie 1989, la ora 12:09, Ceauşeştii sunt evacuaţi din clădirea CC (actualul Minister al Administraţiei şi Internelor). Acesta este momentul în care regimul Ceauşescu a luat sfârşit. După o scurtă escală la Snagov, Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt abandonați de elicopter în zona Titu şi preluaţi de Miliţie. În jurul orei 18:00, cuplul Ceauşescu este luat şi depus într-o unitate militară din Târgovişte. În aceeaşi seară, la Bucureşti, se desfăşoară prima şedinţă a Comitetului Frontului Salvării Naţionale, noul organ de conducere, compus din vechi comunişti şi dizidenţi, prezidată de Ion Iliescu.

Spre deosebire de celelalte ţări socialiste (Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, Ungaria), care au avut revoluţii de catifea, fără vărsare de sânge, România a avut o răsturnare de regim violentă. Bilanţul victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989 este catastrofal: 1116 morţi şi 4089 răniţi. Înainte de căderea soţilor Ceauşescu (22 decembrie, ora 12:09), se înregistraseră 159 de morţi. Majoritatea victimelor s-au înregistrat după căderea regimului comunist.

Pe 25 decembrie, în jurul  orei 15:00, în urma unui simulacru de proces, soţii Ceauşescu sunt executaţi la Târgovişte. Odată cu executarea lor, pedeapsa cu moartea a fost abolită în România.

Mai multe despre eveimentele din decembrie 1989 puteţi citi aici

Pe 01 noiembrie 1989, Mihaela Runceanu a plecat dintre noi, artista fiind asasinată în mod bestial în locuinţa sa din Capitală. Până la evenimentele din 16-25 decembrie 1989, dispariţia Mihaelei Runceanu a fost subiectul despre care a discutat toată România. Deşi dispariţia tragică a artistei nu a fost anunţată în presă decât la rubrica “Decese”, din ziarele “România Liberă” sau “Scînteia” (principalele cotidiane de atunci), întreaga ţară a aflat de sfârşitul său tragic. Pe 04 noiembrie, chiar în ziua în care a a fost înmormântată, TVR avea în program, difuzarea unei rubrici “Autograf muzical”, cu aceasta. Filmarea avusese loc cu puţin timp înainte. Din păcate, acest “Autograf muzical” nu s-a mai difuzat.

Ultimele emisiuni de varietăţi de la TVR, comform programului Radio-TV, au fost după cum urmează.

Sâmbătă, 16 decembrie 1989, de la 13:05 la 14:45, s-a difuzat cunoscuta emisiune “La sfârşit de săptămână”. Redactori coordonatori au fost Ana Potra şi Ovidiu Dumitru. Rubrica “Autograf pe portativ” l-a avut ca protagonist pe celebrul compozitor George Grigoriu. Cele trei creaţii ale acestuia au fost interpretate de Marina Florea, Eliza Peneoaşu (laureată la Mamaia’88) şi Nicolae Ţăranu.

De la 20:05 la 20:35, s-a difuzat emisiunea de varietăţi “Melodii, melodii”, redactor: Titus Munteanu. Protagonişti au fost Angela Similea, Marius Ţeicu, Elena Cârstea şi balerinii Mihai Tugearu, Mihaela Ţigănuş, Carmen Gheorghe, Gheorghe Angheluş.

Programul serii s-a încheiat la 22:30, cu fragmente înregistrate de la cea de-a 22-a ediţie a Festivalului Naţional al Romanţei “Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Redactor: Florentina Satmari.

Duminică, 17 decembrie 1989, de la 13:05 la 15:00, s-a difuzat cunoscuta emisiune “Album Duminical”. Redactori coordonatori au fost Ioana Bogdan şi Nicoleta Păun. În cadrul emisiunii s-au difuzat, printre altele: Concert de prânz cu formaţia condusă de Ionel Tudor, “Iarnă românească” – muzică uşoară cu Grupul “Choralis”, “Cântec pentru o floare” – pagini instrumentale cu Anton Şuteu.

La ora 19:20, s-a difuzat pentru ultima dată “Cântarea României”. Emisiunea a fost realizată în judeţul Botoşani. De obicei, emisiunile TV din ciclul “Cântarea României”, aveau loc în fiecare judeţ al ţării, în fiecare an şi se difuzau dumincă seara. Redactori: Nicolae Holban, Doru Dumitrescu, Ovidiu Dumitru. Regia: Nicolae Modreanu.

Pe 17 decembrie 1989, la Sala Polivalentă, au avut loc trei spectacole organizate de Ansamblul “Rapsodia Română”. Protagoniştii spectacolului au fost (în ordinea de pe afiş): actorii Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Radu Gheorghe, Valentin Uritescu, Florian Pittiş şi soliştii Aura Urziceanu, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Carmen Rădulescu, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, Alexandra Canareica şi Formaţia Roşu şi Negru. Deşi nu au fost trecute pe afiş, în ultimul moment, Elena Cârstea şi Loredana Groza au participat la aceste spectacole. Prezentator a fost regretatul scriitor George Stanca

Pe 18 decembrie 1989, la ora 18:00, a avut loc la Sala Radio din Bucureşti, ultimul mare spectacol din 1989, intitulat “Un cântec vechi rămâne veşnic tânăr”. Realizator: Gheorghe E. Marian. Protagoniştii spectacolului au fost (în ordinea de pe afiş): Aura Urziceanu, Anda Călugăreanu, Bianca Ionescu, Eugenia Ilinca, Viorela Filip, Ileana Şipoteanu, Gina Pătraşcu, Denis Roman, Denis Ştefănescu, Elena Drăgan, Gică Petrescu, Nicolae Niţescu, Alexandru Jula, Cornel Constantiniu, Teodor Munteanu, George Enache, Cătălin Crişan, Florin Apostol. A acompaniat orchestra Radiotelevizunii Române (dirijor: Ion Cristinoiu). Spectacolul a fost filmat de către TVR şi urma să fie dat pe post pe 23 decembrie, dar, datorită evenimentelor ce au urmat, s-a difuzat abia în ianuarie 1990.

Pe 29 decembrie 1989, Aura Urziceanu trebuia să susţină un nou concert la Sala Radio. Artista susţinuse nişte concerte de excepţie în 1972, 1986 şi 1988, toate fiind filmate de TVR. Datorită evenimentelor din 21-25 decembrie 1989, acest concert nu a mai avut loc.

În perioada 22-25 decembrie 1989, cu toţii am stat cu ochii pe televizor şi cu urechile la radio pentru a urmări prima “Revoluţie” din lume transmisă în direct.

Printre sutele de oameni care au apărut în acea perioadă pe postul naţional de televiziune au fost şi câteva vedete ale muzicii româneşti. De asemenea, s-au difuzat multe colinde, muzică simfonică şi muzică corală.

Pe 22 decembrie, în jurul orei 13:00, Mircea Dinescu, Ion Caramitru şi o serie de oameni anunţă fuga lui Ceauşescu. Din acest moment Radioteleviunea Română devine liberă.

Începând cu 22 decembrie 1989 şi până pe 8 aprilie 1990, Televiziunea Română (TVR) se va numi Televiziunea Română Liberă (TRL).

În după-amiaza zilei de 22 decembrie, după mai multe calupuri de muzică populară, se difuzează un fragment dintr-un concert al maestrului Dumitru Fărcaş.

În seara aceleaşi zile este difuzat “Deşteapă-te, române”, viitorul imn al Românei. “Tricolorul”, imnul naţional al României în perioada 1977-1989 (muzica: Ciprian Porumbescu), a fost înlocuit cu “Deşteaptă-te, române”.

“Tricolorul”, “Deşteaptă-te, române” şi “Eroi au fost, eroi sunt încă” se vor difuza în mod frecvent în perioada 22-27 decembrie 1989.

Pe 23 şi 24 decembrie, s-au difuzat fragmente dintr-un concert susţinut de Tudor Gheorghe, precum şi un recital cu Gheorghe Zamfir.

Anda Călugăreanu, Florian Pitiş şi Victor Socaciu au apărut în direct studiourile televiziunii, unde au interpretat câteva cântece.

În seara de ajun, Cornel Constantiniu, Mirabela Dauer, Marina Florea, Petre Magdin, Florin Piersic, Ionel Tudor, alături de câţiva artişti de la Teatrele de Operă şi Operetă, au cântat în direct un colind. A fost prima oară când s-a cântat un colind despre Hristos la Televiziunea Română

Corina Chiriac, stabilită la Los Angeles, a vorbit în direct la Radio Europa Liberă, unde a rostit rugăciunea Tatăl Nostru.

Dimineaţa de 25 decembrie s-a deschis cu transmisia în direct a Slujbei de Crăciun. Pentru prima dată, Televiziunea Română, a difuzat o ceremonie religioasă.

În prima parte a zilei de 25 decembrie, ziua de Crăciun, s-au difuzat o serie de colinde.

Pe 22 decembrie 1989, Silvia Dumitrescu, se afla într-un turneu din fosta U.R.S.S. Artista şi-a prelungit turneul cu o lună şi a strâns fonduri pentru Crucea Roşie cu scopul de a ajuta victimile revoluţiei. “Noi am ales” (Adrian Enescu/Dan V. Dumitriu), celebra sa piesă, lansată în mai 1988, s-a difuzat foarte des după revoluţie. Datorită titlului, piesa a căpătat o semnificaţie aparte.

La fel s-a întâmplat şi cu “Bună seara, iubite” (Adrian Enescu/Lucian Avramescu), interpretată de Loredana Groza şi lansată tot în 1988. Pe 30 decembrie 1989, Loredana Groza a apărut în primul Album Duminical post-revoluţionar. Televiziunea Romănă a realizat un nou clip la piesa “Bună seara, iubite”, folosind imagini din Piaţa Revoluţiei (pe atunci Piaţa Palatului).

Și piesa “Noi rămânem oameni” (Adrian Enescu), lansată de Gabriel Cotabiţă la finele anului 1988, s-a difuzat foarte des în perioada de după decembrie’89.

Imediat după 25 decembrie, folkiştii Vali Sterian, Vasile Şeicaru şi Ştefan Hruşcă au apărut în direct la televiziune. Şeicaru şi Hruşcă au făcut haz de necaz, declarând fericiţi că “în ciuda regimului, au reuşit să-şi păstreze pletele”.

O parte din programul Revelion’90 al TVR, s-a filmat, în perioada 12 – 17 noiembrie 1989, la Galeriile Comerciale “Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România, de la acea vreme. A fost pentru prima dată în mulţi ani, când Revelionul TVR s-a filmat în afara studiourilor.

Au participat artişti precum (în ordine alfabetică): Monica Anghel (“Cine ştie?” – Viorel Gavrilă), Dana Bartzer (“Nu voi uita” – Dan Creimerman), Doru Căplescu (“Pentru mine eşti doar tu”, alături de Grupul “Stil” – Doru Căplescu), Gabriel Cotabiţă (“Tu eşti lumea” – Horia Moculescu), Gabriel Dorobanţu (“S-aducem dragostea-napoi” – Dumitru Lupu), Silvia Dumitrescu, Viorela Filip (“Dacă-ţi spun la revedere” – Dumitru Lupu), Marina Florea (“Clipe de poveste” – George Grigoriu), Lelia Florescu (“Raza primului zbor” – Dinu Giurgiu), Loredana Groza (“Bună seara, iubito!” – Adrian Enescu), Natalia Guberna (“Timpul” – cover), Daniel Iordăchioaie (“Numai cântecul meu”), Sanda Ladoşi (“Un cântec pentru iubire” – Eugen Mihăescu), Mădălina Manole (“O floare pentru mai târziu” – Şerban Georgescu), Alina Mavrodin (“Vom fi nemuritori” – cover), Gina Pătraşcu (“Steaua iubirii” – Dan Dimitriu), Otilia Rădulescu (“Nu credeam că vii” – cover), Denis Roman (“Eşti poate singurul om” – Ion Cristinoiu), Oana Sârbu (“Pentru că te iubesc” – Virgil Popescu), Marina Scupra (“Întoarce-te, iubire” – Mihai Vanica), Doru Stelian (“Tu eşti speranţa mea” – Viorel Gavrilă), Denis Ştefănescu, Aurelian Temişan (“O viaţă întreagă” – Dan Beizadea), Anca Ţurcaşiu (“Devreme şi prea târziu” – Horia Moculescu), etc. În timpul filmărilor, s-a difuzat şi banda audio cu piesele ce trebuiau să fie interpretate de recent dispăruta Mihaela Runceanu şi toţi artiştii şi spectatorii au ţinut un moment de reculegere.

În studioul TVR s-au filmat clipuri cu Cornel Constantiniu (“O iubire” – cover), Adrian Daminescu (“Şi m-am îndrăgostit de tine” – Vasile Veselovski), Mirabela Dauer (“Cine iubeşte” – Jolt Kerestely, “Tangoul de demult” – Gherase Dendrino), Dida Drăgan (“Unde ai plecat?” – cover), Carmen Rădulescu (“De-aş uita iubirea ta” – Viorel Gavrilă), Angela Similea (“Ultimul tramvai” – Ionel Tudor), Ileana Şipoteanu (“Mica serenadă” – H. Mălineanu), şi alţii.

În perioada 18–21 mai 1989, la Sala Polivalentă din Bucureşti (pe atunci Palatul Sportului şi Culturii), avusese loc prima ediţie a Concursului de Dans Sportiv, în cadrul căruia au evoluat solişti premiaţi la diverse competiţii de dans din ţară. Acesta a fost primul concurs de dans sportiv filmat în România, a fost realizat de Titus Munteanu și prezentat de cunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu, unul dintre cei mai populari prezentatori pe care i-a avut România. În cele patru zile de concurs, au avut loc nişte recitaluri susţinute de câţiva dintre cei mai populari interpreţi ai muzicii pop/uşoare româneşti și est-europene din acea perioadă. Aceștia au fost (în ordinea intrării ân scenă): Gabriel Cotabiţă, Formaţia Holograf, Trio Trik (Bulgaria), Mirabela Dauer, Ştefan  Hruşcă, Vasile Şeicaru, Formaţia “Romanticii” (condusă de Mircea Drăgan), Trio Trik (Bulgaria), Loredana Groza, Mihaela Runceanu, Mirela Voiculescu-Fugaru, Daniel Iordăchioaie, Formaţia “Roşu şi Negru”, Formaţia “Start”, Angela Similea, Mihai Constantinescu, Silvia Dumitrescu, Peter Gotwald (Fosta Cehoslovacie). Tot concursul, precum şi recitalurile au fost înregistrate de către TVR, dar, din păcate, nu au primit aprobarea de a fi difuzate pe post. Titus Munteanu a păstrat casetele cu înregistrarea tv într-o cutie timp de 8 luni de zile. Concursul, împreună cu fragmente din recitalurile susţinute de artiştii enumeraţi mai sus, avea să fie difuzat la TVR, abia în ianuarie 1990.

Tot în ianuarie 1990, s-a difuzat și emisiunea de varietăți “Robotul”, realizată de Titus Munteanu în studiourile TVR, în vara anului 1988. Muzica în primă audiție a aparținut lui Cornel Fugaru iar versurile lui Dan V. Dumitriu. Din păcate, nici această emisiune nu primise aprobarea de a fi difuzată la momentul respectiv. Protagoniștii emisiunii au fost (în ordine alfabetică): Dana Bartzer, Ramona Bădescu, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Radu Gheorghe, Loredana Groza și Grupul de Dans Modern „Total” din Constanța (Coregrafia Marian Osoloș).

Pe 17 februarie 1990, a avut loc primul Spectacol de Varietăţi, desfăşurat la Sala de Concerte a Radioteleviziunii Libere (Sala Radio). Spectacolul a fost realizat de Titus Munteanu, prezentat de Octavian Ursulescu şi a fost transmis în direct atât de TVRL (Televiziunea Română Liberă), cât și de Radio România. Au participat artiștii (în ordine alfabetică): Alexandru Arșinel, Silvia Dumitrescu, Doru Octavian Dumitru (acompaniat la chitară de compozitorul Virgil Popescu), Radu Gheorghe (alături de grupul de tineri Bazar), Tudor Gheorghe, Ioan Gyuri Pascu (debut TV), Formația Sfinx (din componența căruia făceau parte la acel moment Zoia Alecu, Mihai Coman, Bibi Ionescu, Mișu Cernea, Crina Mardare, Cristi Rus), Angela Similea. În plus, au avut loc momente de dans, o mini parada a modei (Casa de Modă Venus, condusă de Zina Dumitrescu). Un moment special a fost apariția lui Peter van der Meer din Olanda, o sosie a celebrului Michael Jackson. Deși trecută pe afiș, Aura Urziceanu nu a mai participat.

Începând cu 22 decembrie şi pe parcursul anului 1990 s-au lansat o serie de cântece având ca temă evenimentele din decembrie 1989. Majoritatea acestor piese sunt rock.

Unul dintre cele mai reprezentative cântece este piesa “Nopţi” a regretatului Vali Sterian care a beneficiat şi de un clip de excepţie.

Un alt cântec de excepţie este şi “22” a regretatului Doru Căplescu. Melodia a beneficiat şi de participarea grupului “Song

Într-un interviu acordat lui Andrei Partoş pentru revista Metronom (nr.1/1990), Doru Căplescu a povestit cum s-a născut piesa “22”:

“M-au sunat Mariana Şoitu şi Doina Anastasiu şi mi-au spus că trebuie să facem ceva. Era 5 ianuarie (1990 n.n.). Am promis că încerc să compun ceva. Fiind vorba de ceva gen odă, era nevoie de un cor. M-a onorat că s-au gândit la mine şi nu la alţii… În două zile şi o noapte muzica era gata. Cu textul n-a fost prea uşor dar soluţiile s-au succedat rapid. La ora 13.00 terminasem negativul, Song-ul era prezent dar textul existent nu se putea cânta. Urma să intrăm în emisie până la ora 18.00 (data de 7.01). Oanţă (Ioan Luchian Mihalea) a scris un nou text. Cineva ne-a dat idea să-l chemăm pe Alexandru Andrieş. El era într-o vizită. L-am găsit şi după o oră şi un sfert versurile erau gata. Era partea mea de text. Am revenit în Studioul 4 (era cam 17.20). Când am văzut că iese ceva deosebit (11 minute) am amânat difuzarea pentru duminica următoare (14.01). Remarcabila solicitudinea Sandei Cepraga (regizor muzical), care, cu doi copii acasă, a stat cu noi la filmarea mixajelor. Clipul a fost achiziţionat de Rai Uno (remontat), melodia apare pe un disc sponsorizat de Marcel Abou şi pe un maxi-single combinat cu grupul olandez Stars on Follies. Important este că a fost prima producţie muzicală de după revoluţie. După ce am văzut ce au lucrat fetele la montaj, eram sigur că va avea un impact deosebit asupra telespectatorilor”.

Piesa “22” a apărut pe un disc single, primul lansat de “Electrecord”, după căderea regimului comunist.

Formaţia “Roşu şi Negru” a lansat piesa “Crăciun însângerat”

Formaţia “Pro Musica” a lansat piesa “Timişoara”, piesă care a apărut şi pe disc single la Viena.

Interpreta Angela Stoenescu a lansat piesa “Ultima zi”, un cover după Tanita Tikaram. Piesa este dedicată eroilor evenimentelor din decembrie 1989 și a fost difuzată la TVR, pe 04 februarie 1990.

În primele zile ale anului 1990, Eva Kiss (care fusese interzisă în ultima vreme, deoarece soţul său, Radu Constantin, plecase în Danemarca) a filmat un clip la piesa “Libertate”. Piesa este o adaptare după “Va Pensiero” de Verdi.

Formaţii rock precum “Cargo”, “Compact”, “Krypton” sau “Phoenix” au creat nişte piese deosebite despre tragicele evenimente de la Timişoara sau Bucureşti.

O istorie mai detaliată despre cântecele revoluţiei o puteţi citi aici

Majoritatea acestor piese, dedicate celor ucişi în timpul evenimentelor din decembrie’89, au apărut pe diverse albume.

Albumele lansate au fost:

“Orele Revoluţiei” (1990, Electrecord EXE 03862/03863/03864), o colecţie de 3 albume dedicate acestor evenimente, a fost lansată de Electrecord în 1990.

“Lanţurile” (1991, Eurostar CDS-CS 111) – dublu album lansat de formaţia Krypton, dedicat evenimentelor din decembrie’89.

Iată o listă selectivă cu cântecele revoluţiei. Cele scrise special pentru evenimentele din decembrie 1989 au în dreptul lor semnul *

“22” – Compact *

“22” – Doru Căplescu *

“1989” – Cargo *

“Bravi eroi” – Digital Art *

“Bună seara, iubite!” – Loredana Groza

“Cântec pentru libertate” – Dida Drăgan, Doina şi Ion Aldea Teodorovici *

“Crăciun însângerat” – Roşu şi Negru *

“Deşteaptă-te, române” (Autor anonim / Andrei Mureşanu) – Corul Madrigal (piesă ce a devenit Imnul Naţional al României)

“Cimitirul eroilor” – Locatarii *

“Epilog” – Florian Pittiş

“Flori pentru eroi” – Mihai Constantinescu *

“Jocul” – Phoenix

“Libertate” – Eva Kiss

“Libertate” – Victor Socaciu

“Noi am ales” – Silvia Dumitrescu

“Noi rămânem oameni” – Gabriel Cotabiţă

“Nopţi (Vino, Doamne!)” – Vali Sterian

“Păsări albe” – Mony Bordeanu şi Erlend Krauser

“România” – Adrian Daminescu *

“Rugă” – Mihaela Mihai

“Tânăr erou” – Conex *

“Timişoara” – Phoenix *

“Timişoara” – Pro Musica *

“Vine o vreme” – Krypton *

“Vineri 22” – Vasile Şeicaru *

“Ultima zi” (Tanita Tikaram/Angela Stoenescu) – Angela Stoenescu

Acest articol a fost elaborat cu ajutorul lucrărilor: “Revoluţia Română în direct” (Televiziunea Română, Bucureşti 1990), “Crimele Revoluţiei” de Grigore Cartianu (Editura Adevărul Holding, 2010) și a siteului https://tvarheolog.wordpress.com

Autor: Mircea Nicolau

Share This:

Leave a Reply

One thought on “Cântecele Revoluției

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.