Dan Spătaru, idolul unei generaţii romantice şi visătoare…
DAN SPĂTARU a fost şi va ramâne idolul unei generaţii romantice şi visătoare, o voce inconfundabilă cu un timbru special, o siluetă subţire, impecabil în ţinută, cu gesturi simple, cu mult respect pentru publicul său, aşa va rămâne în amintirea noastră. Eram copil în primii ani de şcoală, îmi alegeam acelaşi loc în RÂNDUL PATRU, BANCA DE LA GEAM, cu COLEGII DE CLASĂ fugeam în strada mare să vedem cum TRECE FANFARA MILITARĂ. Când am devenit adolescentă îmi spunea IUBIREA E UN CÂNTEC NESFÂRŞIT, atunci când TE AŞTEAPTĂ UN OM dar în viaţă SĂ NU TE JOCI CU DRAGOSTEA. Când eram tristă sau supărată ma întreba CE E CU TINE, mă încuraja NU VREAU SĂ PLÂNGI, alteori NU-ŢI ŞADE BINE CÂND PLÂNGI şi de fiecare dată NICI O LACRIMĂ. Când greşeam mă certa NU-I TÂRZIU sau mă întreba ÎŢI PARE RĂU?. Mă sfătuia MAI GÂNDEŞTE-TE, să merg pe DRUMUL MEU, căci în viaţă sunt JOCURI DE NOROC. Mă încuraja mereu spunând NIMIC NU E PREA MULT pentru că FERICIREA N-ARE VÂRSTĂ. Avea o vorbă bună pentru fiecare, îmi spunea PRIETENE iar când îmi era dor de mama îmi cânta MĂICUŢA MEA. Mă invita mereu VINO LA NOI LA MEDGIDIA, să vad MAGISTRALA ALBASTRĂ şi eu sa-i spun SĂRUTĂ MAREA PENTRU MINE. NU M-AM GÂNDIT LA DESPĂRŢIRE cânta şi ne-a urat în stilul său discret DRUM BUN poate că într-o zi ORICE S-AR INTIMPLA, DRUMURILE NOASTRE se vor întilni, îl vom asculta cu un CÂNTEC şi noi în cor să spunem SĂ CÂNTĂM CHITARA MEA.
Multe din aceste melodii au fost lansate şi premiate la Festivalul de la Mamaia:
- 1966 Pemiul UCFS pentru “Olimpiada tinereţii” (Temistocle Popa).
- 1969 Premiul I la “Interpretare” pentru “Ţărăncuţă, Ţărăncuţă” (Ion Vasilescu) şi “Cu cine semeni dumneata?” (Gelu Solomonescu). Menţiune de popularitate pentru “Trecea fanfare militară” (Temistocle Popa).
- 1971 Premiul III pentru “Mi-a venit mintea acasă” (H. Mălineanu).
- 1972 Premiul II pentru “În rândul patru” (Temistocle Popa).
- 1973 Premiul Consiliului Culturii pentru “La noi” (Aurel Manolache).
- 1982 Premiu de popularitate pentru “Milioane de copii” (Aurel Manolache) piesă cântată împreună cu fiica sa Dana.
- 1983 Premiul publicului pentru “La cinci şi jumătate la Universitate” (Ionel Tudor). Premiul de popularitate pentru “Nu m-am gândit la despărţire” (Dan Dimitriu).
- 1984 Premiul organizatorilor pentru “Magistrala albastră” (Vasile V. Vasilache), cântată în duet cu Mirabela Dauer.
- 1986 Trofeul Mamaia pentru “De vrei să ştii ce înseamnă român” (Cornel Fugaru) şi Premiul de popularitate pentru “Toamna se numără bobocii” (Dan Stoian).
- 1988 “Nimic nu e prea mult” (Vasile Veselovschi), piesă prezentată în afara concursului şi cântată în duet cu Corina Chiriac.
- 1989 participă la Festivalul de la Mamaia la secţiunea Creaţie cu piesa „Ce îmi eşti tu mândră mie” (Dan Stoian)
- 1995 Premiul de excelenţă pentru piesa “Drum bun” (George Grigoriu).
Exista frunze care nu cad oricât de puternic e vântul. Există clipe care se uită, pentru noi DAN SPĂTARU va fi cântecul amintirii şi simfonia dorului de a fi fost. NU TE VOM UITA, MAESTRE.
Autor: Maria Bindea, 15 august 2010


DAN SPATARU = un om minunat ,o voce exceptionala niciodata nu va disparea din inimile noastre.
SA PASIM INCET PE URMA SA …NU VOM GASI NEMURIREA …DAR CINE VA CANTA CANTECELE SALE VA INTALNI IUBIREA
Ce pacat ca acum sunt prea putini artisti adevarati. Dan Spataru este si va ramane pentru mult timp in inimile ,nu numai celor din generatia sa ,ci si in inimile tuturor romanticilor care au avut norocul sa-i asculte melodiile.