Exclusiv! Silvia Dumitrescu: Lucrez la cîteva piese noi cu Proconsul pentru un nou album…

silvia dumitrescu-2Naturală și dezinvoltă, așa am găsit-o pe Silvia Dumitrescu la Botoșani, la concertul pe care l-a susținut cu ocazia Zilelor Orașului. De fapt, am întâlnit-o așa cum o știam de la televizor. Nu m-a surprins deloc atitudinea ei, pentru că nu e diferită de cea care apare pe sticlă. E veselă, spune lucrurilor pe nume și e ușor imprevizibilă. Cu toate acestea, are un farmec cu care știe să cucerească și să te facă pe loc prieten. Silvia Dumitrescu își pregătește revenirea în muzica pop după o pauză de 10 ani în care a bătătorit cărările unui gen muzical mai complex, care i-a confirmat cel puțin statutul de voce principală a scenei românești. Despre revenirea la prima dragoste muzicală ne-a vorbit într-un interviu pe care iată că vi-l supunem atenției.

De când nu ai mai fost în Botoșani și cum l-ai regăsit?

În primul rînd că mi se pare că am regăsit un alt Botoșani decât cel pe care îl știam eu, un Botoșani mult mai modern, cu clădiri noi, cu centrul vechi, pe genul celui din București. Mi-a plăcut foarte, foarte mult. Mi-au plăcut și oamenii. Am văzut și foarte mulți tineri dornici de spectacole, de plimbări. Chiar m-am plimbat puțin prin centrul Botoșaniului și mi se pare că e curat, multă natură. E frumos. Îmi place foarte mult!

Publicul din seara asta de la spectacol, cum ți s-a părut?

Mi s-a părut foarte primitor. Am avut o problemă de sunet în sensul că eu pe scenă nu m-am auzit bine, de aceea am și întrebat publicul dacă aude bine. În rest, din punctul de vedere al pieselor pe care le-am interpretat și a faptului că nu am mai fost demult la Botoșani și mi-era dor să le cânt oamenilor de aici, mi s-a părut frumoasă reacția lor și cred că și lor le-a fost dor de mine.

Am plâns când am înregistrat piesa “Spune-mi, Doamne!

Ai cântat la Botoșani piesa cea nouă, “Spune-mi, Doamne!”. Vreau să te întreb, constitue asta revenirea ta în muzica pop?

Cu siguranță da. În proiectul cu băieții de la Proconsul, vor fi mai multe piese și probabil spre sfârșitul anului,  se vor aduna de un album. Eu cred că începutul a fost făcut cu dreptul pentru că această piesă a fost foarte bine primită. Am fost și am filmat-o pe la câteva televiziuni, dar este o piesă care se va da pe tot parcursul anului chiar dacă am lansat-o în preajma săptămânii patimilor. Nu a fost făcută special pentru zilele de Paște și pot să spun că piesa are un sound foarte actual, modern și probabil e unul dintre motive pentru care a fost foarte bine primită. Eu am cântat-o cu foarte multă emoție în glas și-mi aduc aminte că la studio, băieții nu mă puteau opri din plâns.

Să fi fost și dorul față de muzica pop?

Nu neapărat. Eu mi-am dorit la un moment dat să cânt o piesă despre si dedicată lui Dumnezeu în care să-i arăt mulțumirea mea pentru tot ce mi-a dăruit și iată că s-a împlinit această dorință a mea, cu ajutorul Robert Anghelescu care este autorul muzicii si al textului împreună cu mine.

Băieții de la Proconsul vor fi singurii colaboratori pentru un posibil viitor album de anul acesta?

Mai am niște piese compuse de Mihai Dinescu. Este un compozitor mai puțin cunoscut la noi, dar piesele lui sunt extraordinar de frumoase. Zilele acestea, s-a perfectat orchestratorul care va fi Andrei Tudor pentru o parte din orchestrații. E foarte greu în ziua de azi să găsești un orchestrator pentru că în general la noi specialitatea aceasta nu este foarte bine plasată. În America există compozitori separat de orchestratori și există orchestratori pentru toate genurile muzicale…

Trecerea la jazz a fost un semn de maturitate artistică din partea mea, dar nu m-am simți bine primită…

Ai cîntat 10 ani blues și jazz și vreau să te întreb cum se adaptează genurile acestea în muzica romanească actuală? Cum te-ai adaptat tu genului?

Nu am simțit că am fost primită în genul acesta de muzică cu brațele deschise.Am simțit o oarecare răceală pentru faptul că eu am îmbrățișat acest gen muzical, dar în ciuda acestui fapt, am făcut acest lucru dintr-o plăcere nebună și în general în viață fac cam ce-mi place și cu asta pot să mă mândresc pentru că nu mă interesează ce curent e la modă, nu alerg după succes, ci pur și simplu fac ce mă reprezintă pe mine mai mult în momentul respectiv. A fost și un semn de maturitate artistică din partea mea. Îmi doream să simt că evoluez puțin și să mă ridic la un anumit nivel și cu improvizația pentru că, se știe foarte bine că pentru arta improvizației, e nevoie de foarte multe studii la bază șiu cu această ocazie, am avut prilejul să demonstrez că am un bagaj destul de plin pentru jazz și pentru bluzz pentru ca am făcut în facultate și armonie, orchestrație, contrapunct …

“Debordez de energie lângă public și cred că se simte asta”

Mereu ai mers pe principiul pe care mi l-ai spus „cânt ce simt”. Nu e acesta de fapt modul cel mai bun de a fi la modă, de a te păstra în vogă?

Sunt foarte sinceră în tot ce fac și dacă fac ceva care-mi place, cred că succesul vine de la sine. Cred că publicul mă place pentru naturalețea mea și pentru sinceritatea cu care simt într-un anume fel pe scenă, sinceritate cu care am ce am de spus și comportamentul meu pe scenă e natural și direct. Îmi place să am un dialog deschis cu publicul, debordez de bucurie lângă el și cred că asta se simte. Nu merg pe niște rețete, fac ce simt…

„Noi ne-am ferit cât am putut de uniformizare și acum tinerii asta fac în muzică…”

Când ai cîntat, în concert, piesele tale de succes în anii ‘90, „Sharika”, „Catrina”, „Vecina”, mi-a venit în minte imaginea ta cu codițe colorate, de unde a fost ideea pentru că a prins, drept dovadă că lumea reține și azi imaginea aceea?

A fost  tot o chestie de moment. Nu mi-am propus special asta. Cred că au venit dintr-o stare copilărească a mea pentru că mi-a plăcut mereu să mă joc pe scenă, să încerc lucruri noi. Am fost într-un fel purtătoare de stindard și în materie de piese și ca look scenic, felul meu de a dansa pe scenă, toate la un loc au venit din interiorul meu și nu a fost nimic contrafăcut. Iar piesele mele , pot să spun cu mîna pe inimă, au avut ceva aparte și în orchestrație. M-am lansat și într-o perioadă când nu erau foarte mulți soliști și aveam fiecare o personalitate foarte puternică. Eu am fost una dintre solistele care a beneficiat și de imagine, dar eram mai puțini la număr, nu cu sutele ca acum. Se știa de la primele măsuri când piesa era cântată de Daminescu, de Cotabiță. Acum, piesele seamănă între ele și aparițiile și modul cum se îmbracă. Se merge pe un șablon de piese care prind la public. Cel puțin în muzica pop, se merge pe ceva care se tot repetă și ai senzația că asculți aceeași piesă iar fetele parcă sunt îmbrăcate în uniformă. Noi tocmai de asta fugeam poate și pentru că am prins uniformă în școală. Am fugit de chestia asta, să nu semănăm între noi. De exemplu, eu, dacă era Loredana sau Gabriel Cotabiță înaintea mea și mă uitam la ei ce fac, să nu fac la fel. Dacă unul mergea în sală sp dea microfonul la public, normal că celalalt nu mai făcea același lucru. E vorba de cum simți în interior și de atitudinea spirituală la care ajungi pentru că este o forță divină care te conduce pe scenă și în cazul meu lucrează foarte bine.

Vreau să te mai întreb ceva referitor la revenirea ta în muzica pop, îți vei relua și participările în festivaluri, la creație, „Mamaia” de exemplu?

Sinceră să fiu, „Mamaia” nu mai îmi place deloc în ultima vreme. Nu mai este de mult „Mamaia” pe care o știam eu demult. S-a schimbat, din păcate în cu totul altceva. Eu vreau să fiu alături de publicul meu prin apariții tv, prin emisiuni de calitate, prin spectacole de genul acesta la zilele orașelor. Insist foarte mult să termin acest album, să fac câteva piese frumoase și probabil că lucrurile vor merge de la sine…

În final, care ar fi următoarea piesă pe care o vei propune pentru Top Românesc?

Va fi funk, un gen care îmi place foarte mult, compusă tot de Robert Anghelescu și abia aștept s-o înregistrez. E compusă, se lucrează la text.

Autor: Ioana Matfeev, 24 aprilie 2012

Share This:

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.