LILIANA CORNILĂ – UN EXEMPLU DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Mulţumiri poetei Carmen Aldea Vlad, care mi-a dat ideea de a realiza acest material. De asemenea, îi multumesc Lilianei Cornilă care mi-a pus la dispoziţie o serie de materiale despre activitatea sa şi mi-a răspuns la toate întrebările.

Pe 24 ianuarie 2019, la Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret “Jean Constantin”, a avut loc Gala 10 Oameni de Valoare pentru Constanţa, organizată de Clubul ISIS. Ediţie Specială “100 de Personalităţi Remarcante ale Dobrogei”. Au fost oferite 100 de trofee personalităţilor care au realizat lucruri remarcabile, care au reprezentat cu succes spiritul constănţean şi au luptat pentru un loc fruntaş, în orice domeniu au activat. Liliana Cornilă s-a numărat printre laureaţii secţiunii “Dezvoltare Socială”. La ediția din 2015 a premiilor, a fost laureată la secțiunea “Lumea Afacerilor”.

Acestea sunt doar două dintre numeroasele dinstincții pe care le-a obținut în ultimii 15 ani.

Jurnalista și scriitoarea Steliana Bajdechi (Radio Constanța), a descris-o astfel: “Liliana Cornilă este un adevărat designer, cred că este printre puținii creatori de modă ai cetății noastre (dacă nu singurul…). Din punctul meu de vedere, afacerea ei din lumea modei este mult mai mult decât o simplă creație pentru evenimente. Este o artă, devenită, din fericire, profitabilă pentru oamenii CU care lucrează si PENTRU care creează. Și, evident, și pentru ea…” (8 ianuarie 2014).

Nu întâmplător numele ei de domnișoară este predestinat – Liliana Crează. Așa s-a numit și când a debutat, în urmă cu peste 40 de ani.

Pe Wikipedia, termenul “Dezvoltare Personală” înseamnă “activități și experiențe care au scopul final de a îmbunătăți starea de conștientizare, dezvoltare a talentelor și abilităților personale, îmbunătățirea calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale.” Liliana Cornilă este un exemplu de Dezvoltare Personală.

Lector Universitar Doctor la Facultatea de Arte a Universității “Ovidius” din Constanța (din 2014 asistent, apoi, din 2015, lector), designer vestimentar al Casei de Modă “Licor” din Constanța (înființată 1991), artist plastic (membră a Uniunii Artiștilor Plastici Profesioniști) și nu numai.

În perioada 2005–2009, urmează cursurile Facultății de Arte din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța. Teza de licență a fost “Pedagogia artelor plastice și decorative”.

În perioada 2009–2011, susține Masterul pe Strategii de Modă și Design, la Facultatea de Arte Decorative și Design de la Universitatea Națională de Arte București (UNARTE).

În perioada 2011–2014, susține Doctoratul în Istorie și Arte Vizuale. Doctoratul a fost în cotutelă cu Universitatea “Ovidius” Constanța (Facultatea de Istorie și Științe Politice) și Universitatea Națională de Arte București (“Strategii de Modă și Costum”).

Astfel, pe 6 februarie 2015, la Universitatea “Ovidius” din Constanța, obține titlul de Doctor în Istorie și Arte Vizuale.

Din 2014 și până în prezent, predă Scenografie, Istoria Costumului, Mască-Machiaj și Light Design la Facultatea de Arte din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța

Până să ajungă aici, Liliana Cornilă a parcurs un drum lung, greu, dar frumos! Puțini știu că, în perioada 1977–1984, a făcut parte din celebrul cor “Vox Maris”, condus de Boris Cobasnian. În perioada 1984–1992, a făcut parte din formația “Medusa”, una dintre cele mai apreciate formații de muzică pop-rock constănțene din anii’80. În plus, tot în anii’80, a fost o talentată interpretă de muzică pop/ușoară. În perioada 1983–1988, a înscris Constanța în palmaresul unor importante festivaluri și concursuri de gen din România, precum Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia (în perioada 1963–2002, cel mai important eveniment din muzica pop românească), Festivalul de la Amara și alte festivaluri interjudețene din țară.

Muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu, prin calitatea liniei melodice, a versurilor şi a interpretării.

Până în 1990, în România exista un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României într-un timp foarte scurt şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 s-a impus în memoria ascultătorilor. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989.

Tinerii interpreţi ai anilor’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 (după o pauză de 7 ani), sau la diferite festivaluri interjudeţene, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Acestea erau treptele de afirmare pentru toţi interpreţii de muzică pop/uşoară românească care s-au lansat în anii’80.

Liliana Crează Cornilă s-a născut la Constanța, pe 20 iulie 1962. Tatăl, Grigore Crează (1 august 1933–2 iunie 2006) lucra ca muncitor în Portul Constanța, fiind Șef Echipă Docheri. Mama, Maria Crează (30 ianuarie 1925–14 octombrie 1995), lucra la un cămin de nefamiliști.

A crescut într-un cartier liniștit al orașului, Coiciu. De mică a fost fascinată de muzică. Mama îi cânta multe doine și balade populare, mai ales înainte de culcare. La grădiniță și în școala generală a participat la serbările școlare, cântând atât muzică populară, cât și ușoară.

În perioada 1969–1974, urmează clasele I–V la Școala Generală numărul 25 din Constanța, care avea sediul pe strada Cuza-Vodă. Apoi, în perioada 1974–1977, urmează clasele VI–VIII la Școala Generală numărul 19 din Constanța (din cartierul Medeea), la clasa sportivă de handbal. A jucat handbal de performanță din clasa a V-a, până în ultimul trimestru al clasei a X-a (până în 1998, Sistemul de Învățământ Românesc era structurat pe trei trimestre, nu pe două semestre, ca acum). Fiind stângace, a jucat ca inter drept la “Hidrotehnica”, o cunoscută echipă de handbal din Constanța. Acest lucru a contribuit semnificativ și la conturarea personalității artistice.

Un moment special din copilăria ei a avut loc în clasa I, când urcă prima dată pe o scenă importantă, la sala de spectacole a Institutului de Subingineri, unde a interpretat “Vultur, vultur, dragul meu” din repertoriul interpretei de muzică populară Irina Loghin. Această piesă, ca multe altele din folclor, le-a învățat de la mama ei. În prezent, scena respectivă aparține Facultății de Arte a Universității “Ovidius” din Constanța, unde Liliana Cornilă este cadru didactic.

În perioada 1977–1981, urmează cursurile Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” (în prezent Colegiul Național “Mihai Eminescu”) din Constanța, profilul Filologie-Istorie.

În paralel cu liceul, în perioada 1977–1980, urmează cursurile Școlii Populare de Artă din Constanța, la clasa de Canto Muzică Populară, avându-l ca profesor pe Dem Diaconescu.

Odată cu trecerea de la copilărie la adolescență, a fost atrasă mai mult de muzica pop/ușoară.

Apoi, în perioada 1980–1983, urmează cursurile Școlii Populare de Artă din Constanța, de data aceasta la clasa de Canto Muzică Ușoară, avându-l ca profesor pe Theodor Rădulescu. Pe atunci, sediul Școlii Populare de Artă se afla într-o clădire de pe strada Cuza Vodă, nr. 14.

Corul “Vox Maris”, condus de Boris Cobasnian (1926–2011), a fost înființat la Constanța în 1974. În scurt timp, a devenit unul dintre cele mai populare coruri din țară, obținând numeroase premii și distincții atât în România, cât și peste hotare. Corepetitor a fost profesoara de muzică Mariana Popescu.

În anul 1977, Boris Cobasnian a avut ideea de a înființa un nou cor, “Vox Maris Studio”, alcătuit numai din tineri elevi de clasa a-VIII-a și a-IX-a. Dirijorul a vizitat o mulțime de școli și licee din Constanța, pentru a audia personal elevii. În final, a ales în jur de 30 de tineri. Astfel, în toamna anului 1977, pe când se afla la începutul clasei a IX-a, Liliana Cornilă este cooptată în Corul “Vox Maris Studio”, ca sopran 1 (S1).  Dirijoare secundă și pianistă corepetitoare, Lect. Univ. Dr. Mariana Popescu, a avut o contribuție importantă în evoluția și desfășurarea corului “Vox Maris”. Soarta a făcut ca, peste 30 de ani, Liliana Cornilă să devină colega Marianei Popescu la Facultatea de Arte a Universității “Ovidius” din Constanța.

În perioada 1977–1984, cât timp a fost membră a corului “Vox Maris”, Liliana Cornilă a avut o activitate bogată, momentul culminat fiind un turneu în Italia, în toamna anului 1978. În acea perioadă, se ieșea greu din țară și chiar mai greu într-o țară din Vestul Europei.

De asemenea, și-a perfecționat tehnica vocală și tot ceea ce înseamnă personalitatea artistică a unei voci. Pe scurt, corul “Vox Maris” a fost o adevărată școală de canto, Boris Cobasnian fiind un dascăl foarte sever.

Activitatea corului este foarte bine documentată, în volumul “Repere muzicale în spațiul dobrogean – Boris Cobasnian și corul “Vox Maris”” (2003, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Editura Europolis, ISBN 073-86206-3-5), scris de Mariana Popescu (corepetitoarea corului).

În documentarea pentru acest material, am citit cartea și nu pot decât să-mi exprim respectul și admirația față de doamna Mariana Ionescu, pentru lucrarea extraordinară pe care a realizat-o. Am găsit date exacte, cronici, afișe, fotografii, detalii importante. Pe scurt, tot ceea ce trebuie unui jurnalist cultural pentru a se documenta. Bineînțeles, Liliana Cornilă este menționată de câteva ori în carte. De altfel, volumul poate fi citit online în biblioteca digitală de pe siteul ziarului “Ziua de Constanța”.

Consider că activitatea Lilianei Cornilă, în acest cor, a fost foarte importantă pentru evoluția ei. În rândurile de mai jos, voi trece în revistă, cele mai importante momente ale sale, în cadrul corului “Vox Maris”, preluate din volumul menționat mai sus.

Inițial repetițiile pentru acest cor aveau loc duminicile, la Colegiul Național “Mihai Eminescu”. Deoarece corul nu avea apartenență, la propunerea lui H. Sadi, directorul de atunci al Școlii Populare de Artă din Constanța, (unde Liliana Cornilă era elevă) “Vox Maris-Studio” devine corul instituției respective.

Debutul oficial “Vox Maris-Studio” are loc în cadrul unor concerte la Căminul cultural din Băneasa (26 octombrie 1977, organizat în cadrul Festivalului Pontica, pentru a întâmpina delegația Uniunii Compozitorilor, condusă de Ion Dumitrescu), la Căminul cultural din Mihail Kogălniceanu (5 noiembrie 1977), Casa Armatei din Constanța (13.11.1977) și Teatrul de Păpuși din Constanța (30 martie 1978).

În primăvara anului 1978, pe când membrii corului erau în vacanța de vară, a avut loc primul turneu în țară, în Nordul Moldovei.

În perioada 13–16 aprilie 1978, “Vox Maris-Studio” participă la cea de-a 5-a ediție a Festivalului Coral “D. G. Kiriac”. Deși se afla la prima participare într-un concurs sau festival, “Vox Maris-Studio” este distins cu Trofeul concursului.

Urmează concerte la celebrul Teatru de Revistă “Fantasio” din Constanța (21 aprilie 1978, 7 mai 1978, 15 mai 1978).

Pe 25 iunie 1978, “Vox Maris-Studio” debutează la Televiziunea Română, într-o ediţie a popularei emisiuni “Antena vă aparţine”, care s-a desfăşurat la Casa Tineretului din Tulcea, pe 4 iunie 1978. În a doua jumătate a anilor’70, această emisiune a avut un deosebit succes, prin faptul că avea loc în mai toate județele țării unde se defășurau spectacole, atât cu artiști locali consacrați, dar și cu debutanți. Realizatorul emisiunii a fost poetul Adrian Păunescu. Regia a aparţinut lui Sorin Grigorescu iar redactor a fost Simona Patraulea.

La scurt timp, pe 18 iulie 1978, corul a efectuat imprimări la Radio România. În seara aceleiași zile, a susținut un concert la Sala Mică a Palatului din București (actualul Muzeu Național de Artă).

Pe 30 iulie 1978, a urmat o nouă apariție TV la Gala Antenelor (realizator: Adrian Păunescu), dedicată Dobrogei (cu participarea județelor Constanța și Tulcea) și desfășurată la Teatrul de Vară din Mamaia.

În vara anului 1978, pe lângă faptul că a susținut concerte pe tot litoralul, corul primește invitaţia de a efectua un turneu în oraşul Sulmona-Italia (locul natal al marelui poet latin Ovidius Publius Naso), înfrăţit cu oraşul Constanţa. Cu ocazia acestui turneu, a fost editat un caiet-program al corului „Vox Maris-studio”, unde fiecare membru avea făcută o prezentare, însoțită de o fotografie.

Turneul a avut loc în perioada 9–19 octombrie 1978 și a cuprins concerte în Sulmona (13 octombrie 1978, Teatro Comunale di Sulmona), L’Aquila (14 octombrie 1978, Teatro Comunale), Roseto degli Abruzzi (16 octombrie 1978, Palatul Sporturilor), Chieti (17 octombrie 1978), Gorizia (18 octombrie 1978). Turneul a inclus vizite și în orașele Trieste, Veneția, Ravenna, Roma.

Înainte de întoarcerea în România, a avut loc și o escală în Ungaria.

Imediat după revenirea în țară, corul participă la cea de-a 4-a ediție a Festivalul Naţional“Ciprian Porumbescu” de la Suceava (21–22 octombrie 1978).

În iulie 1979, corul efectuează un nou turneu peste hotare, de data aceasta în Germania, la Festivalul Coral Internaţional “Hanns Eisler”. Deoarece a avut de susținut examenul de treaptă (un examen care se dădea în acea perioadă, între clasa a-X-a și a-XI-a), Liliana Cornilă nu a putut participa la turneu.

În iulie 1979, corul este distins cu Premiul I la Festivalul Coral de la Târgu-Mureș.

În perioada 1–2 noiembrie 1980,“Vox Maris” participă la cea de-a 5-a ediție a Festivalului Coral “Ciprian Porumbescu” de la Suceava, unde obține Premiul I .

Corul a participat și la: Festivalul Coral Interjudeţean “D. G. Kiriac” Piteşti (ediția 6, 19–20 aprilie 1980), Festivalul Corurilor de Cameră “Gheorghe Dima”, din Braşov (ediția 4, decembrie 1978), Festivalul de Muzică Corală de la Braşov (ediția 6, 12–15 decembrie 1981), Festivalul de Creație și Interpretare a Muzicii Corale Românești “Ioan D. Chirescu” Constanța (ediția 2, noiembrie 1982 și ediția 3, noiembrie 1983), Festivalul Interjudețean “Toamnă Hunedoreană” (noiembrie 1983).

În paralel cu activitatea din “Vox Maris”, în prima parte a anilor’80, Liliana Cornilă ia parte la o serie de evenimente cultural-artistice din Constanța, desfășurate la Casa de Cultură a Sindicatelor (inaugurată pe 4 ianuarie 1984). Unul dintre acestea a fost revista muzicală “Constanţa Râde, Cântă şi Dansează”, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie 1986 și a fost primul spectacol al Ansamblului de Estradă a Casei de Cultură din Constanța, format din artiști amatori și coordonat de coregraful Iuliu Filip.

Atrasă tot mai mult de muzica pop/ușoară, participă la o serie de concursuri și festivaluri interjudețene, pregătindu-se cu Theodor Rădulescu, profesorul său de Canto de la Școala Populară de Artă din Constanța, care a făcut-o să îndrăgească și mai mult acest gen.

Pe 22 aprilie 1982, la sediul Școlii Populare de Artă din Constanța, participă la preselecțiile pentru secțiunea “Muzică Ușoară”, a celei de-a 12-a ediţii a Concursului Interjudeţean de Interpretare a Muzicii Populare și Ușoare Românești “Steaua Litoralului” de la Constanţa. Regulamentul, așa cum apare publicat în ziarul “Dobrogea Nouă”,  prevedea că se pot prezenta tineri interpreți între 17 și 30 de ani. Liliana Cornilă a trecut cu brio această preseleție, destinată concurenților din județul Constanța.

“Steaua Litoralului” are loc în perioada 28–30 mai 1982, la Teatrul de Revistă “Fantasio” din Constanţa. La secțiunea “Muzică Ușoară” au fost prezenți 24 de concurenți din 18 județe ale țării. Aceștia au fost acompaniați de Orchestra de Concert a Teatrului de Revistă “Fantasio” din Constanța, dirijată de Aurel Manolache. Pe 30 mai 1982, la Gala Laureaților, Liliana Cornilă este distinsă cu o Mențiune la secțiunea “Muzică Ușoară” a Festivalului “Steaua Litoralului”. Premiul I (Marele Premiu) al acestei secțiuni a fost obținut de Diana Chitic din Iași.

Pe 6 noiembrie 1983, la Casa de Cultură „Vasile Alecsandri” din Bacău, este distinsă cu Premiul Întreprinderii “Confecția” la secțiunea “Muzică Ușoară”, a celei de-a 12-a ediţii a Festivalului Concurs “Toamna Culturală Băcăuană” (2–6 noiembrie 1983). Premiul I (Marele Premiu) a fost obținut de Marina Scupra, iar Premiul II de Simona Florescu Dichiseanu. Din juriu au făcut parte (în ordine alfabetică): Tiberiu Alexandru (etnomuzicolog), Angela Buciu (interpretă de muzică populară), Radu Cârneci (poet), Emilia Comișel (etnomuzicolog), Aurel Giroveanu (compozitor), Sorin Grigorescu (realizator TVR), Gheorghe Holevas (coregraf), George Marcu (compozitor), Gheorghe Popa (dirijor), Ștefan Tița (coregraf), Simona Patraulea (redactor TVR), Dr. Ioan Vlăduțiu (entnomuzicolog).

Pe 17 martie 1984, la sediul Școlii Populare de Artă din Constanța, participă din nou la preselecțiile pentru secțiunea “Muzică Ușoară”, a celei de-a 14-a ediţii a Concursului Interjudeţean de Interpretare a Muzicii Populare și Ușoare Românești “Steaua Litoralului” de la Constanţa. Regulamentul, așa cum apare publicat în ziarul “Dobrogea Nouă”, prevedea următoarele:

“La concurs sunt primiți soliști vocali individuali, având vârsta între 17-30 de ani. În fișa de înscriere se va specifica, în cazul concurenților de muzică ușoară, un număr de 10 piese care fac parte din repertoriul acestora, dintre care trei piese vor trebui să fie lansate la Concursul de Creație “Mamaia’83” sau să aibă o tematică referitoare la litoralul românesc al Mării Negre”. Liliana Cornilă trece cu brio această prima fază de preselecție, destinată concurenților din județul Constanța. Apoi, pe 25 martie 1984, la Casa de Cultură din Mangalia, trece cu brio a doua fază de preselecție, destinată tot concurenților din județul Constanța. Aici, toți concurenții au fost acompaniați de formația “Medusa”, una dintre cele mai apreciate formații pop-rock din Constanța.

În perioada 8–11 aprilie 1984, la Sala Sporturilor din Constanța, participă la secțiunea “Muzică Ușoară”, a celei de-a 14-a ediţii a Festivalului Interjudeţean “Steaua Litoralului”. Prezentator a fost jurnalistul Octavian Ursulescu, care, în cronicile sale, a remarcat că, din cei 23 de interpreți ajunși în finală, doar unul a fost de sex masculin. Președintele juriului a fost compozitorul, instrumentistul și șeful de formație Marius Popp. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Concert a Teatrului de Revistă “Fantasio” din Constanţa (dirijor: Aurel Manolache).

Pe 11 aprilie 1984, la Gala Laureaților este distinsă cu Premiul I (Marele Premiu). Premiul II a fost obținut de Alexandra Canareica (Tulcea) iar Marina Scupra, una dintre cele mai populare interprete din anii’80, a obţinut Premiul III. Cu această ocazie, în numărul din 14 aprilie 1984 al ziarului “Dobrogea Nouă” (actualul “Cuget Liber”) din Constanța, apare un articol despre Liliana Cornilă, însoțit de o fotografie. De asemenea, este menționată de Octavian Ursulescu, în cronicile sale despre festival, publicate în ziarele “Contemporanul” și “Scânteia Tineretului” (atât ziarul, cât și almanahul).

Imediat după “Steaua Litoralului”, Marian Vechiu îi propune Lilianei Cornilă să facă parte din formația “Medusa”, ca solist vocal. Asfel, după 7 ani, renunță la activitatea corală din “Vox Maris”.

“Medusa”, al cărui lider era Marian Vechiu (chitară, voce), s-a format în 1978 în orașul Medgidia din județul Constanța. Repertoriul formației era de muzică rock, dar, în timp, au abordat și alte genuri muzicale. În 1981, “Medusa” debutează la Televiziunea Română și efectuează primele înregistrări în studiourile Radio și TV. În septembrie 1982, participă la prima ediție a Festivalului Rock de la Costineşti, apoi, în 1984, la Festivalul “Constelaţii Rock’84” (Râmnicu Vîlcea, ediția 2, 5–7 noiembrie 1984), unde obține Premiul III la secțiunea “Creaţie”.

În perioada aprilie 1984–octombrie 1992, Liliana Cornilă este solist vocal al formației “Medusa”. În toată această perioadă, “Medusa” a participat la o mulțime de spectacole, turnee și evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private), devenind una dintre cele mai populare și solicitate formații din Constanța, pentru asemenea manifestări. Au existat perioade când nu aveau nici un weekend liber.

Pe lângă rock, repertoriul era alcătuit din piese de muzică pop/ușoară românescă și străină (evergreen-uri, cafe concert), dar și populară și de petrecere.

În scurt timp, “Medusa” devine cunoscută și în afara Dobrogei. La multe dintre turneele și spectacolele efectuate în Dobrogea și restul țării, au acompaniat cei mai cunoscuți artiști ai momentului, cum ar fi (în ordine alfabetică): Nicu Alifantis, Alexandru Arșinel, Rodica Popescu Bitănescu, Ștefan Mihăilescu Brăila, Puiu Călinescu, Angela Ciochină, Jean Constantin, Nicu Constantin, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Cătălin Crișan, Ion Dichiseanu, Silvia Dumitrescu, Doru Octavian Dumitru, Marina Florea, Radu Gheorghe, Păunița Ionescu, Daniel Iordăchioaie, Anastasia Lazariuc, Horațiu Mălăele, George Mihăiță, Camelia Mitoșeru, Stela Popescu, Romica Puceanu, Carmen Rădulescu, Marina Scupra, Dan Spătaru, Ileana Șipoteanu, Romica Țociu, ș.a.

Liliana Cornilă a păstrat o frumoasă amintire acestor momente.

Alături de “Medusa”, a efectuat înregistrări la Radio România și Casa de Discuri “Electrecord”, dar și câteva filmări pentru Televiziunea Română.

În iunie 1986, în studioul de înregistrări “Electrecord”, Liliana Cornilă efectuează prima sa înregistrare. Este vorba de piesa rock “Permanență” a formației “Medusa”, pe muzica lui Marian Vechiu și versurile poetului Virgil Carianopol. De asemenea, face backing vocal la mai multe înregistrări realizate de formație, la “Electrecord” și Radio România.

Un moment de referință din activitatea formației “Medusa” are loc în martie 1987, când casa de discuri “Electrecord” lansează albumul “Formați Rock nr.10 – Medusa și Modul” (1987, ST-EDE 03003). Pe album, atât “Modul” (București), cât și “Medusa”, figurează cu câte 6 piese. Pe lângă “Permanență” (interpretată de Liliana Cornilă), mai sunt incluse și următoarele piese, unde solista face backing vocal: “Adolescenții”, “Amurg”, “Fluturele”, “Ninge”, “Sunt”, toate pe muzica lui Marian Vechiu și pe versurile unor poeți consacrați, precum: George Bacovia, Ion Brad, Virgil Carianopol, Nichita Stănescu. Pe coperta posterioară a albumului, se află și o cronică a formației, scrisă de celebrul muzician și realizator Petre Magdin.

De-a lungul timpului, componeța formației a suferit mai multe schimbări. Pe albumul lansat de “Electrecord”, aceasta este următoarea: Marian Vechiu (chitară, voce), Tudorel Rîpă (chitară bas, voce), Tomis Tache (claviaturi, voce) Nicu Mogilă (percuție), Liliana Crează (voce).

În paralel cu activitatea din “Medusa”, continuă să participe la diverse festivaluri și concursuri de muzică pop/ușoară, unde obține importante distincții.

Pe 9 august 1984, la Grădina de Vară din Amara, este distinsă cu o Mențiune la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Tinereţii de la Amara (Ialomița), unul dintre cele mai importante și longevive din țară. Trofeul acestei ediţii a fost câştigat de Gabriela Soare (Galați). S-au prezentat 30 de concurenți. Aceștia au fost acompaniaţi de către formaţia “Unison” de la Şcoala Populară de Artă din Slobozia, condusă de profesorul Jan Cheptea. Prezentator a fost jurnalistul Octavian Ursulescu. Din juriu au făcut parte: Vasile Donose (preşedintele juriului, muzicolog, directorul Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București), Jan Cheptea (profesor, dirijor, compozitor, liderul formației “Unison”, atunci directorul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă din Ialomița), Voicu Enăchescu (dirijor), Daniela Caraman Fotea (muzicolog), Dan Mizrahy (compozitor), Iulian Talianu (jurnalist “Tribuna Ialomiței”),Vasile Veselovski (compozitor).

Pe 15 decembrie 1985, ca solistă a Institutului de Marină din Constanța, este distinsă cu titlul de Laureată la Secţiunea “Muzică ușoară, de estradă, dans modern și contemporan, montaje literare și recitări” a celei de-a 16 ediții a Festivalului Artei și Creației Studențești. Această secțiune s-a desfășurat în perioada 6–8 decembrie 1985, la Casa de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași. Președintele juriului a fost compozitorul Laurențiu Profeta. Din juriu a mai făcut parte compozitorul Horia Moculescu. Cu această ocazie, îi apare fotografia în numărul din 18 decembrie 1985 al revistei “Viața Studențească”.

În perioada 12–15 mai 1986, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București, participă la preselecția pentru Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cel mai important eveniment muzical de gen de atunci. Au fost două etape de preselecție, pe care Liliana Cornilă le-a trecut cu brio. Prima cu acompaniament de pian și a doua cu acompaniament orchestral. Regulamentul pentru ediţia din 1986, publicat în presa de atunci, era după cum urmează: “(Festivalul) Este deschis tuturor soliştilor vocali de muzică uşoară, până la vârsta de 28 de ani, din rândul artiștilor amatori, laureaţi ai Festivalului Naţional “Cântarea României” sau la festivalurile interjudeţene de muzică uşoară, artişti profesionişti sau liber profesionişti, posesori de atestate categoria I sau II,  aceştia din urmă, vor trebui să prezinte şi o recomandare scrisă, dată de comitetele judeţene de cultură şi educaţie şi al municipiului Bucureşti. Cererile de înscriere, însoţite de un repertoriu maximal de 10 lucrări de muzică românească, din care trei selecţionate din lista de recomandări, elaborată de Uniunea Compozitorilor şi reducţiile pentru voce-pian ale lucrărilor alese, vor fi depuse, până la 10 mai a.c. (data P.T.T.R.)”.

În perioada 01–16 august 1986, toţi cei 26 de concurenţi selecţionaţi pentru Mamaia (din cei peste 200 prezentaţi), au urmat cursuri intensive de pregătire (interpretare muzicală, actorie, mişcare scenică) la Centrul Special de Perfecţionare a Cadrelor din Bucureşti, ce se afla pe Calea Dorobanţilor, nr. 99.

În perioada 27–31 august 1986, la Teatrul de Vară din Mamaia, participă la secţiunea “Interpretare” a Festivalului, care s-a deschis şi închis cu piesa “E sărbătoare la Mamaia” (Cornel Fugaru/Lucian Avramescu), interpretată de toţi soliştii. Această piesă a fost un Imn al Festivalului la ediţiile 1986, 1987, 1988, 1989. Prezentator a fost jurnalistul Octavian Ursulescu. Juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” a fost alcătuit din (în ordinea prezentării): Arta Florescu (Artistă a Poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti), Laurenţiu Profeta (compozitor, secretar al Uniunii Compozitorilor), Elvira Cârje (solistă a Operei Române), Georgeta Stoleriu (solistă a Operei Române), Dorin Teodorescu (solist al Teatrului de Operetă din Bucureşti), Marius Ţeicu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog), Valerian Mareş (reprezentantul Comitetului Central al Uniunii Tineretului), Nicolae Tănase (directorul Casei de Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret din Buzău).

Regulamentul de atunci prevedea ca fiecare tânăr interpret să se prezinte în concurs cu două piese. Una cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o alta în primă audiţie. Pe 28 august 1986, Liliana Cornilă intră în concurs cu “Trăiesc” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Eugen Rotaru, lansată de Angela Similea) şi “La malul mării” (muzică și versuri Edmond Deda), cea din urmă, prezentată în primă audiţie.

Deși nu s-a numărat printre laureați, Liliana Cornilă a primit aprecieri și, la scurt timp, în septembrie 1986, în studiul muzical al Casei de Discuri “Electrecord”, înregistrează “La malul mării”, primă audiție, oferită de Edmond Deda (1920–2006), unul dintre cei mai apreciați compozitori și muzicologi din România.  Imediat piesa a intrat la Radio România și a fost difuzată.

În anii 1986 și 1987, participă cu succes la importante festivaluri interjudețene din țară, înscriind Constanța printre laureați.

Pe 6 noiembrie 1986, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, este distinsă cu Premiul I (Marele Premiu) la cea de-a 12-a ediție a Festivalului şi Concursului de Muzică Uşoară “Cheia Cetăţii” de la Sibiu. Locul al doilea a fost obținut de Daniel Iordăchioaie. Concurenţii au fost acompaniaţi de orchestra Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, condusă de Mihai Caşcaval.

Pe 1 martie 1987, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, este distinsă cu Trofeul, la cea de-a 13-a ediţie a Festivalului-Concurs Interjudeţean de Muzică Uşoară Românească “Mărţişor Dorohoian” (în acel an ediția festivalului a purtat numele “Voci de primăvară”). Președintele juriului a fost compozitorul George Grigoriu. S-au prezentat 50 de concurenți. Aceștia au fost acompaniaţi de orchestrele conduse de Constantin Panaite și Dorel Bidileac. Pe parcursul celor trei zile de festival, concurenții au susținut spectacole matineu și la Săveni (27 februarie 1987), Dorohoi (28 februarie 1987), Bucecea (1 martie 1987) și o gală în avanpremieră la Dorohoi (1 martie 1987). La ediția din anul următor, care a avut loc la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoșani, Liliana Cornilă este invitată în recital.

Pe 14 august 1987, la Gradina de Vară din Corabia, este distinsă cu Premiul I la secțiunea “Muzică Ușoară”, a celei de-a 14-a ediții a Concursului Inderjudețean de Interpretare a Muzicii Populare, Ușoare, Folk “Corabia de Aur” de la Corabia (Olt). Marele Premiu a fost obținut de Violeta Maxim (Călărași) iar Premiul Tinereții de Alina Perletta Toma, o altă interpretă din Constanța. Președintele juriului a fost muzicologul Vasile Donose. S-au prezentat 80 de concurenți din 31 de județe ale țării și din București. La secțiunea “Muzică Ușoară”, acompaniamentul a fost asigurat chiar de colegii din formația “Medusa” din Constanța. Cu această ocazie, îi apare fotografia în numărul din 10 din 1987 al revistei “Cântarea României”.

În perioada 09–12 mai 1988, se prezintă din nou la preselecţia pentru secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia, care a avut loc la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” din Bucureşti. Au fost două etape de preselecție: prima cu acompaniament de pian și a doua cu acompaniament orchestral. Regulamentul pentru ediţia din 1988, publicat în presa de atunci, a fost la fel ca cel de la ediția 1986. Liliana Cornilă trece cu brio preselecția, prezentându-se cu “Adio dar rămân mereu cu tine” (Cornel Fugaru, lansată de Angela Similea) şi “Haide, spune” (Viorel Gavrilă, lansată de Mihaela Runceanu). Din juriul de preselecţie au făcut parte Eugen Aron (regizor artistic la Consiliul Culturii şi Educaţiei), şi compozitorii Camelia Dăscălescu, Dumitru Lupu, Aurel Manolache, Horia Moculescu, Laurenţiu Profeta şi Paul Urmuzescu. Din cei peste 200 de interpreţi înscrişi, au fost selecţionaţi 28. Aceştia au urmat cursuri intensive de pregătire (interpretare muzicală, actorie, mişcare scenică) la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă din Bucureşti.

La preselecțiile pentru Mamaia’88, îl cunoaște pe apreciatul compozitor Dan Stoian (1944–1992), alături de care începe o frumoasă colaborare.

În perioada 25–30 august 1988, toţi concurenţii selecţionaţi pentru secţiunea “Interpretare” a Festivalului, participă la o serie de spectacole cu public intitulate “Avanpremieră Mamaia’88”. Prezentator a fost Octavian Ursulescu iar acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Concert a Teatrului de Revistă “Fantasio” din Constanţa (dirijor: Aurel Manolache). Spectacolele, al căror scop a fost familiarizarea concurenţilor cu scena şi publicul, s-au defăşurat la Grădina de Vară “Tomis” din Constanţa (25 august), Teatrul de Vară “Soveja” din Constanţa (26 august), Teatrul de Vară din Eforie Nord (28 august), Teatrul de Vară din Costineşti (29 august).

Şi iată că, după multe pregătiri, în perioada 31 august – 04 septembrie 1988, la Teatrul de Vară din Mamaia, are loc cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’88. Prezentator, ca de obicei, a fost Octavian Ursulescu. Juriul de specialitate al Secțiunii “Interpretare” a fost alcătuit din: Nicolae Călinoiu (președintele juriului, rectorul de atunci al Universității Naționale de Muzică din Bucureşti), Ion Cristinoiu (compozitor, dirijor), Gheorghe David (directorul Teatrului de Estradă din Deva), Camelia Dăscălescu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog, critic și compozitor, pe atunci directorul Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București), Aurel Manolache (compozitor), Valerian Mareş (din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului), Smaranda Oțeanu Bunea (critic muzical), Dan Spătaru (interpret),

Festivalul s-a transmis în direct la Radio România iar Gala Laureaţilor, precum şi fragmente s-au difuzat la TVR după câteva zile.

Din nou, festivalul s-a deschis şi închis cu piesa “E sărbătoare la Mamaia” (Cornel Fugaru/Lucian Avramescu), interpretată de toţi soliştii.

La secţiunea “Interpretare”, acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Concert a Teatrului de Revistă “Fantasio” din Constanţa (dirijor: Aurel Manolache), formaţiile conduse de Ionel Tudor şi Alexandru Vilmanyi şi Grupurile Vocale “Choralis”, condus de Voicu Enăchescu şi “Armonia”.

Pe 01 septembrie 1988, Liliana Cornilă, deschide secțiunea “Interpretare”, intrând în concurs cu “Voi cânta pentru mileniul III” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru, lansată de Angela Similea) şi “Pe plaiul carpatin” (Dan Stoian/Gerda Stoian), cea din urmă fiind prezentată în primă audiţie. De data aceasta, juriul de specialitate i-a acordat Premiul II al secţiunii “Interpretare”.

Ediţia din acest an a festivalului a fost specială prin faptul că “Electrecord” (singura casă de discuri din România de până în 1990) a realizat un adevărat tur de forţă, înregistrând toate piesele în direct. În fiecare noapte, o maşină a transportat la Bucureşti înregistrările pentru a fi turnate pe discuri LP. A doua zi, discurile cu primele audiţii lansate în seara precedentă, erau puse la vânzare, în standul amenajat în incinta Teatrului de Vară. Au fost realizate 8 discuri LP cu toate piesele din festival, o performaţă tehnică fără precedent în România, la momentul respectiv. Cu această ocazie, Liliana Cornilă debutează discografic, ca artist solo, cu cele două piese prezentate în festival, pe albumul “Mamaia’88 – 3. Concursul de interpretare” (1988, Electrecord ST EDE 03478).

Laureaţii secţiunii de Interpretare au fost (în ordinea importanţei premiilor): Florin Apostol (Marele Premiu), Sanda Ladoşi (Premiul I) şi Denis Ştefănescu (Premiul I), Oana Hanganu (Premiul CC al UTC), Liliana Crează (Cornilă) (Premiul II), Lucia Mereuţă (Premiul III), Marilena Iordache (Menţiune), Adrian Dospinescu (Menţiune), Eliza Peneoaşu (Premiul Criticii oferit de ATM), Ramona Bădescu (Premiul Teatrului “Fantasio” din Constanţa).

După Mamaia’88, continuă colaborarea cu Dan Stoian, care i-a încredințat alte 5 piese în primă audiție.

După evenimentele din decembrie 1989, și-a schimbat numele de scenă în Liliana Cezar (o anagrama a numelui ei de familie, Crează).

În 1991, participă cu piese de Dan Stoian, la trei importante concursuri de creație.

Pe 13 aprilie 1991, la Ploiești, participă cu “Univers de lumină” (m: Dan Stoian; t: Eugen Rotaru), la cea de-a patra ediție a concursului TV “O melodie dintr-o sută”, prezentat de Cornel Constantiniu și realizat de Ion Barta și Ion Duma. Acest concurs s-a vrut a fi o continuare a “Şlagărelor în devenire”, dar, după doar câteva ediţii, a fost întrerupt.

În perioada 5–8 iunie 1991, la Teatrul de Vară din Iași, participă cu “Iubire, tu ești ca un cântec” (m: Dan Stoian; t: Gerda Stoian), la Secţiunea “Creaţie” a primei ediții a Festivalului Concurs de Creație și Interpretare de Muzică Ușoară Românească Iași’91. Piesa este distinsă cu Premiul II.

Pe 31 august 1991, la Teatrul de Vară din Mamaia, participă cu “Într-o lume de-ntrebări” (m: Dan Stoian; t: Dumitru Popescu-Chiselet), la  Secţiunea “Creaţie I – Prime audiţii” a Festivalului Național de Muzică Ușoară Mamaia’91 (28 august – 2 septembrie 1991).

Aşa cum am mai scris, anii’90 au fost foarte tumultuoşi şi haotici pentru România. În decembrie 1989, când regimul Ceaușescu a fost răsturnat, totul s-a schimbat, în toate domeniile. Mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înţeleasă de mulţi. Bineînţeles că toate acestea au afectat profund şi muzica pop/uşoară românescă. Mulţi artişti, fie s-au retras, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Liliana Cornilă a hotărât să se retragă din lumea muzicală. Celelalte motive au fost: întemeirera familiei și creația vestimentară. În plus, Dan Stoian, compozitorul cu care a colaborat cel mai mult, s-a stins prematur, pe 11 mai 1992, la doar 48 de ani.

În septembrie 1987, la discoteca “Sunquest” din Mamaia. îl cunoaște pe Relu Cornilă, navigator, absolvent al Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” din Constanța. Pe 28 noiembrie 1992 cei doi se căsătoresc civil. A doua zi, pe 29 noiembrie 1992, a avut loc și cununia religioasă la Catedrala “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. Împreună au doi copii: Andreea (n. 10 iulie 1993) și Vlad (n. 1 mai 1995).

Încă din anii’80, Liliana Cornilă a fost atrasă de Designul Vestimentar, fiind pasionată atât de desen, cât și de pictură. În clasa a VIII-a, pe când juca handbal la “Hidrotehnica”, a pus pe pagină designul unui echipament sportiv. I-a prezentat schițele antronorului ei, pe care acesta le-a aprobat. Astfel, la o competiție sportivă, echipa de handbal “Hidrotehnica” a fost îmbrăcată după ideile Lilianei Cornilă.

În ultimii 5-6 ani ai perioadei Ceaușescu (1965–1989), bunurile de larg consum au fost strict raționalizate. De asemenea, haine de scenă nu se prea găseau. Așa, a început să se ocupe de Design Vestimentar. A început să-și facă haine la comandă, după modele desenate de ea, la Casa Modei din Constanța (care avea sediul pe strada Ștefan cel Mare).

Premiul II obținut la Mamaia’88 a constat într-un voucher de 500 de lei (pe atunci, salariul mediu pe lună era 2000 de lei). În septembrie 1988, cu acest voucher și-a luat o mașină de cusur “Nicoleta” de la magazinul Unirea din București. Astfel, începe să-și facă singură hainele. Și-a dezvoltat dorința de a crea, atât pentru ea, cât și pentru cei din jur.

Pe 17 septembrie 1991, a deschis Casa de Modă “Licor”, cu două mașini de cusut. Una a ei și cealaltă a soacrei. De atunci și până în prezent, Casa de Modă “Licor”, este una dintre cele mai prestigioase din Constanța și prima deschisă după 1990.

Sediul era ințial, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, unde a activat ca solist vocal. În septembrie 1991, Liliana Cornilă i-a solicitat un spațiu, lui Gigi Căpățână, directorul de atunci al Casei de Cultură. Spațiul ales era o sală de la etajul 2, unde se țineau cursuri de teatru. Aceasta era împărțită în două: scena și scaunele pentru public. Scena a izolat-o printr-un perete de placaj și a primit în chirie un spațiu de 15 metri pătrați. La scurt timp, în doar câteva luni și-a cumpărat patru mașini de cusut industriale “Matricon”, fabricate în România.

S-a lansat în acest domeniu cu mult curaj și cu puțină știință în ceea ce privește tehnica de croire a unor produse vestimentare. S-a bazat mult pe intuiție și har artistic. Ulterior, a învățat meserie și de la angajații ei, care, atunci, erau mult mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic. Cel mai mult a învățat de la șefa ei de atelier, care, în momentul realizării acestui material, este încă angajata ei.

În noiembrie 1991, la fostele Galerii “Amfora” din Constanța (pe Bd. Ferdinand, peste drum de Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret “Jean Constantin”) a avut loc prima ei expoziție de Design Vestimentar. Hainele au fost expuse pe pereți. Primul său fotograf de modă a fost Valentin Briscariu, cel care a avut studioul foto “Kodak” din Constanța (pe Bd. Tomis).

În februarie 2021, într-un interviu acordat emisiunii “Cine ești tu?” cu Andu Tra (Sea Constanța TV), Liliana Cornilă a povestit:

“Sunt o persoană cunoscută în domeniul creației vestimentare, în special în Constanța. La fel și Casa de Modă “Licor”, pe care o conduc. Aceasta este o pasiune, care a venit cumva ca o necesitate. Mi-am trăit tinerețea în anii de dinainte de 1989, când culoarea predominantă a străzii era gri. Am simțit atunci că pot cumva să aduc puțină culoare în vestimentația doamnelor și domnișoarelor pe care le cunoșteam. Așa s-a născut totul. Din nevoia de a ieși din acest “gri”, apoi, ajutând și alte persoane să facă acest pas spre culoare. În general, culoarea ne oferă și o stare de spirit mult mai bună, decât gri, maro, kaki, bleumarin (acestea fiind culorile acelei perioade). Așa a început toată povestea. Întâi am făcut haine pentru mine, apoi pentru prietenele mele, după care, în 1991, am deschis Casa de Modă “Licor”, fără să știu prea multe despre ceea ce înseamnă, din punct de vedere tehnic, croitoria și creația vestimentară. (…) A fost și un har, eu nefiind școlită, la acel moment. A fost însă o pasiune deosebită. Dorința de a cunoaște mai mult, m-a împins către o Facultate de Arte, întelegând faptul că și moda, ca și pictura și sculptura, ține de anumite reguli. Și în modă avem nevoie de o compoziție bună. Culoarea trebuie să fie pusă cu multă atenție. Dozajul, accesoriile pe care noi le utilizăm în realizarea unei ținute de ocazie, pentru că asta este specialitatea mea, trebuie să fie făcută într-o anumită măsură, cu un anumit echilibru, cu o anumită armonie, pentru ca, într-un final, ținuta să însemne ceva frumos și să pună în valoare o persoană, nicidecum să devină subiect de discuție sau un kitch. Pentru acest lucru am urmat această Facultate de Artă. Am înțeles cum stau lucrurile, dar nu mi-a fost de ajuns. Am simțit nevoia să urmez un Master în Design Vestimentar. Astfel, m-am dus la București, deși timpul îmi era destul de limitat, fiind o studentă cu o frecvență de 80%, ceea ce înseamnă destul de bine pentru un student în ziua de astăzi. (…) Am făcut naveta, am reușit să ies șefă de promoție. (…) Să-mi fie cu iertare lipsa de modestie, dar chiar am muncit foarte mult, nu atât fizic, cât sufletește. Am pus foarte multă pasiune iar tot ce s-a născut după aceea a fost rezultatul acestei pasiuni. S-a văzut schimbarea. Până la acel moment mi-am dat seama că aproape tot ceea ce făcusem era “mai după ureche” așa cum spune o vorbă românească. Nu te poți baza numai pe un har, pe care îl primești de la Divinitate. Părerea mea este că orice dar primit, trebuie șlefuit, prețuit. Trebuie să-l faci atât de frumos și atât de vizibil și, la un moment dat, chiar să-ți dorești să-l dai mai departe altuia, pentru a-l duce din generație în generație.”

Liliana Cornilă este și un artist plastic talentat. Și această pasiune a avut-o de mic copil, reluând-o după ce și-a deschis Casa de Modă. Studiul culorii și al compoziției se leagă de meseria de Designer Vestimentar. În timp, a avut expoziții personale de pictură și, în 2009, a devenit membră a Uniunii Artiștilor Plastici Profesioniști.

În 2008, fiind invitată des la televiziunile locale, a revenit și în muzică. În ultimii zece ani, a participat la trei ediții ale prestigiosului Festival Național de Romanțe “Crizantema de Aur” de la Târgoviște. La secțiunea “Creație”, romanțele interpretate de ea, au primit aprecieri și distincții. Acestea au fost: “Din scrisori facem palate” (2016, m: Viorel Covaci; t: Marin Voican Ghioroiu – Premiul III), “Nu e destulă vreme” (2020, m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu), “Romanța sfântă a iubirii” (2021, m: Marcel Iorga; t: Carmen Aldea Vlad – Premiul Special “Tinerețea Romanței”).

Din februarie 2021, predă Canto-Muzică Ușoară copiilor, la Școala “eMenTi Academy”, condusă de Mihai Trăistariu. Aici, îndrumă copii, începând de la vârsta de 6 ani.

Pentru a afla cât mai multe despre activitatea ei din ultimii 17 ani, puteți citi CV-ul său, publicat pe siteul Facultății de Arte al Universității “Ovidius” din Constanța.

https://arte.univ-ovidius.ro/wp-content/uploads/2012/05/Liliana_Cornila_CV.pdf

https://arte.univ-ovidius.ro/wp-content/uploads/2012/05/Liliana_Cornila_LL.pdf

Închei acest material cu un acrostih, scris de poeta și textiera Carmen Aldea Vlad, căreia îi mulțumesc pentru faptul că mi-a dat ideea de a scrie despre Liliana Cornilă.

Laudă Domnului să fie, ziua sosirii tale-n lume!

Iisus Hristos în măreție îți dărui haruri! Minune!

La acel moment, se-aliniară planetele artelor “toate”!

In ritmul muzicii celeste și ursitoarele dotate!

Așa venit-ai, anunțată cu daruri multe, tu, aleasă!

Născută fiind, din sentimente, lui Relu tu i-ai fost mireasă!

Amin, și mulțumiri să fie, venirea ta în lumea noastră. O mare, mare bogăție!

Carmen Aldea Vlad, august 2025

Mai jos puteţi citi o listă cu repertoriul, discografia și participările Lilianei Cornilă la diverse festivaluri şi concursuri de gen din România, în primii ani de activitate.

PARTICIPĂRI FESTIVALURI ȘI CONCURSURI NAȚIONALE

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE INTERPRETARE A MUZICII POPULARE ŞI UŞOARE ROMÂNEŞTI “STEAUA LITORALULUI”, CONSTANŢA

Ediţia 13 (Teatrul de Revistă “Fantasio” din Constanţa, 28 – 30 mai 1982)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Mențiune

Ediţia 14 (Sala Sporturilor din Constanţa, 08 – 11 aprilie 1984)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul I (Marele Premiu)

FESTIVALUL CONCURS “TOAMNA CULTURALĂ BĂCĂUANĂ”, BACĂU

Ediţia 12 (Casa de Cultură „Vasile Alecsandri” din Bacău, 02 – 06 noiembrie 1983)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul Întreprinderii “Confecția”

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (IALOMIŢA)

Ediţia 17 (Grădina de Vară din Amara, 06 – 09 august 1984)

Menţiune

FESTIVALUL ARTEI ȘI CREAȚIEI STUDENȚEȘTI

Ediția 16 (15 noiembrie – 15 decembrie 1985, desfășurată în mai multe centre universitare din România)

Secţiunea „Muzică ușoară, de estradă, dans modern și contemporan, montaje literare și recitări” – Soliști vocali de muzică ușoară (Casa de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași, 06 – 08 decembrie 1985)

Laureată (ca solistă a Institutului de Marină din Constanța)

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţia 12 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, 06 noiembrie 1986)

Premiul I (Marele Premiu)

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN (VOCI DE PRIMĂVARĂ)”, BOTOŞANI

Ediţia 13 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, 27 februarie – 01 martie 1987)

Trofeul Festivalului

Ediţia 14 (Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoșani, 28 februarie – 01 martie 1988)

Recital

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE INTERPRETARE A MUZICII POPULARE, UŞOARE ȘI FOLK “CORABIA DE AUR”, CORABIA, OLT

Ediţia 14 (Gradina de Vară din Corabia, 12 – 14 august 1987)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul I

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’86 (Teatrul de Vară din Mamaia, 27 – 31 august 1986)

Secţiunea “Interpretare”

Liliana Crează

“Trăiesc” (m: Marius Ţeicu; t: Eugen Rotaru)

“La malul mării” (m & t: Edmond Deda) – primă audiţie

Mamaia’88 (Teatrul de Vară din Mamaia, 31 august – 04 septembrie 1988)

Secţiunea “Interpretare”

Liliana Crează – Premiul II

“Voi cânta pentru mileniul III” (m: Marius Ţeicu; t: Eugen Rotaru)

“Pe plaiul Carpatin” (m: Dan Stoian; t: Gerda Stoian) – primă audiţie

Mamaia’91 (Teatrul de Vară din Mamaia, 28 august – 02 septembrie 1991)

Secţiunea “Creaţie I – Prime audiţii”

“Într-o lume de-ntrebări” (m: Dan Stoian; t: Dumitru Popescu-Chiselet) – alături de trupa de dans modern “Fantastic Constanța”, condus de Cornel Loney și grupul vocal “Armonia”, condus de Voicu Enăchescu

CONCURSUL TV “O MELODIE DINTR-O SUTĂ” (1991)

Ediţia 04 (Sala Radio, 13 aprilie 1991)

“Univers de lumină” (m: Dan Stoian; t: Eugen Rotaru)

FESTIVALUL CONCURS DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ IAȘI’91

Ediţia 01 (Teatrul de Vară din Iași, 05 – 08 iunie 1991)

Secţiunea “Creaţie”

“Iubire, tu ești ca un cântec” (m: Dan Stoian; t: Gerda Stoian) – Premiul II

FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE “CRIZANTEMA DE AUR” (Târgovişte, 1968 – )

Ediţia 49 (Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte, 20 – 22 octombrie 2016)

Concursul de Creaţie

“Din scrisori facem palate” (m: Viorel Covaci; t: Marin Voican Ghioroiu) – Premiul III

Ediţia 53 (Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte, 23 – 24 octombrie 2020)

Concursul de Creaţie

“Nu e destulă vreme” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu)

Ediţia 54 (Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte, 21 – 23 octombrie 2021)

Concursul de Creaţie

“Romanța sfântă a iubirii” (m: Marcel Iorga; t: Carmen Aldea Vlad) – Premiul Special “Tinerețea Romanței”

DISCOGRAFIE

Formați Rock nr.10 – Medusa și Modul (1987, ST-EDE 03003) – LP

01. Sunt (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

02. Adolescenții (Marian Vechiu/Nichita Stănescu) – Medusa

03. Fluturele (Marian Vechiu/Ion Brad) – Medusa – Medusa

04. Permanență (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

05. Ninge (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

06. Amurg (Marian Vechiu/George Bacovia) – Medusa

Mamaia’88 – 3 Concursul de interpretare (1988, Electrecord, ST EDE 03478) – LP

01. Voi cânta pentru mileniul III (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru)

92. Pe plaiul Carpatin (Dan Stoian/Gerda Stoian)

PIESE AFLATE ÎN ARHIVA RADIO ROMÂNIA

Permanență (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – 1986 – Medusa

La malul mării (m & t: Edmond Deda) – 1986

Univers de lumină (Dan Stoian/Eugen Rotaru) – 1991

Într-o lume de-ntrebări (Dan Stoian/Dumitru Popescu-Chiselet) – 1991

Ne întâlnim pe litoral (Dan Stoian/Eugen Rotaru) – 1991

Iubire, tu ești ca un cântec (Dan Stoian/Gerda Stoian) – 1991

PIESE AFLATE ÎN ARHIVA ELECTRECORD

Sunt (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

Adolescenții (Marian Vechiu/Nichita Stănescu) – Medusa

Fluturele (Marian Vechiu/Ion Brad) – Medusa – Medusa

Permanență (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

Ninge (Marian Vechiu/Virgil Carianopol) – Medusa

Amurg (Marian Vechiu/George Bacovia) – Medusa

Voi cânta pentru mileniul III – 1988 (m: Marius Ţeicu; t: Eugen Rotaru)

Pe plaiul Carpatin (Dan Stoian/Gerda Stoian) – 1988

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU