SERGIU CIOIU – OMAGIU LUI ALEXANDRU MANDY

Duminica, 29 septembrie 2019, la orele 19:00, la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, Sergiu Cioiu, alături de invitaţii săi, va susţine un recital cu totul special, dedicat creaţiilor lui Alexandru Mandy.

Evenimentul este sprijinit de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Prom’Art Creative .

Invitaţii speciali ai spectacolului vor fi (în ordinea de pe afiş): Maia Morgenstern, Maria Gheorghiu, Magda Catone, Dorin Anastasiu, Sand Artist Mariana Pachis.

Artiştii vor fi acompaniaţi de o orchestră formată din Lyuben Gordievski (pain şi bayan), Vlad Creţu (chitară), Adrian Flautistu (contrabas), Dan Incrosnatu (percuţie).

Biletele se pot găsi pe www.bilete.ro sau se pot cumpăra de la sediul Teatrului Evreiesc de Stat NUMAI ÎN ZIUA SPECTACOLULUI. 

Doresc să adresez mulţumiri doamnei Maria Mitrache Bokor pentru sprijinul oferit în realizarea acestui material.

Salut iniţiativa lui Sergiu Cioiu şi a Teatrului Evreiesc de Stat de a face un concert în memoria marelui Alexandru Mandy. Din păcate, Alexandru Mandy, ca mulţi alţi mari compozitori români, a fost dat uitării.

Despre compozitorul şi autorul de versuri Alexandru Mandy (1914-2005), pe care Sergiu Cioiu l-a descris ca fiind “un meşteşugar unic în peisajul cântecului românesc”, am scris un material destul de complex pe care îl puteţi găsi aici.

De asemenea, în 2016, i-am dedicat un amplu material şi lui Sergiu Cioiu, pe care îl puteţi găsi aici.

În fonoteca Radio există 23 de piese înregistrate de Sergiu Cioiu, pe muzica şi versurile lui Alexandru Mandy, pe parcursul a 16 ani de colaborare. De la “Cântecul vântului” şi “Glasul tău” în 1966, până la “Unde mi te-ai dus?” în 1980. În plus,“Cântecul vântului”, “Coloana fără sfârşit,  “Pământul”, “Venise vremea” sunt înregistrate în mai multe variante.

În 2016, 22 dintre aceste cântece (cu excepţia piesei “Poate”), au fost reunite de Sergiu Cioiu pe dublul album Sergiu Cioiu cântă Alexandru Mandy – Vântule şi alte cântece (Eurostar E 921), lansat de Casa de Discuri “Eurostar”. Acesta este primul CD (şi deocamdată singurul) de autor semnat Alexandru Mandy.

Iată un scurt istoric al frumoasei colaborări Sergiu Cioiu-Alexandru Mandy.

Consacrarea definitivă în faţa publicului românesc, atât a lui Sergiu Cioiu ca interpret, cât şi a lui Alexandru Mandy ca şi compozitor şi textier, are loc în perioada 08-14 august 1966, la Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1966, pe atunci, cel mai mare eveniment al muzicii uşoare/pop româneşti. Cei doi au prezentat în festival “Glasul tău” şi “Cântecul vântului”, cea din urmă fiind distinsă cu Premiul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Constanţa. De asemenea, Sergiu Cioiu este distins şi cu o Menţiune pentru Interpretare.

Discul de autor "Sergiu Cioiu cântă Mandy" (2016, Eurostar)
Discul de autor “Sergiu Cioiu cântă Mandy” (2016, Eurostar)

Cele două piese, care au fost imediat incluse pe discul EP “Al IV-lea Festival de Muzică Uşoară Romanească – Mamaia 1966” (1966, Electrecord EDC 775), au devenit mari succese ale muzicii româneşti şi, în acelaşi timp, o emblemă atât pentru compozitor, cât şi pentru interpret.

Pe 07 mai 1967, la prima ediţie a Concursului de Prime Audiţii cu Premii a Radioteleviziunii, Alexandru Mandy şi Sergiu Cioiu, prezintă în primă audiţie piesa “Cred”.

În iunie 1967, lui Sergiu Cioiu îi apare primul disc EP solo la Electrecord “Sergiu Cioiu” (1967, Electrecord EDC 827). Acest disc curpinde “De ce?” “Pentru cine?” “Venise vremea”, pe muzica şi versurile lui Mandy, dar şi prima compoziţie a lui Cioiu, intitulată “Ce-ar fi dacă?”, pe versurile semnate de Ioana Diaconescu şi Alexandru Mandy.

Tot în 1967, este lansată şi piesa “Mi-ai spus”.

În anul 1968, Mandy şi Cioiu, lansează alte cinci piese deosebite: “Merci, Becaud”, care are un mare succes, “Noapte sau zi”, “Pământul”, “Poate”, “Îţi mulţumesc”.

În 1969, Mandy, îi încredinţează lui Cioiu trei piese dedicate lucrărilor monumetale, realizate de celebrul sculptor Constantin Brâncuşi, la Târgu-Jiu. Piesele, cunoscute şi sub denumirea “Tripticul Brâncuşi” sunt “Poarta sărutului” (inclusă pe discul “Muzică Uşoară Românească” – 1970, Electrecord EDD 1242), “Masa tăcerii” şi “Coloana fără sfârşit”, cea din urmă fiind premiată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. “Tripticul Brâncuşi”, este una dintre cele mai importante realizări ale lui Alexandru Mandy. La un moment dat, Sergiu Cioiu a fost protagonistul unui film de televiziune, realizat de Paul Urmuzescu, la Târgu-Jiu, dedicat Tripticului Brâncuşi.

Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)
Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)

Pe 27 iulie 1969, la Gala Laureaţilor celei de-a cincea ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1969, Sergiu Cioiu este distins cu Premiul III la secţiunea “Interpretare”, unde a participat cu “După mine, potopul” de Laurenţiu Profeta şi “Masa tăcerii” de Alexandru Mandy.

În 1970, Cioiu înregistrează “La chanson du vent”, varianta în limba franceză a piesei “Cântecul Vântului”, care va fi inclusă pe discul EP Sergiu Cioiu” (1970, ACUM), lansat de acesta în Israel. 

Pe 25 iulie 1971, Mandy şi Cioiu au un nou succes cu “Primul loc pe pământ”, care obţine o Menţiune la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1971. În toamna aceluiaşi an, această piesă ocupă locul 1, timp de două săptămâni, în Topul Muzical din revista “Săptămâna”, realizat de Cornel Ionescu, pe baza preferinţelor ascultătorilor.

La începutul anilor’70, Sergiu Cioiu este prezent pe cele două albume de autor Alexandru Mandy, lansate de casa de discuri “Electrecord”. “Primul loc pe pământ” este inclusă pe LP-ul “Melodii de Alexandru Mandy” (1972, Electrecord EDD 1312) iar “Peştişorul argintiu” este inclusă pe EP-ul “Melodii de Alexandru Mandy” (1974, Electrecord EDC 10384).

Pe parcursul anilor’70, Cioiu continuă colaborarea cu Mandy, imprimând la Radio România, piese precum (în ordine cronologică): “Şi totuşi” (1970, locul 4  în Topul Revistei “Săptămâna”), “Drum şi dor” (1970), “Romanţa romanţei” (1971, piesă inregistrată iniţial de Luminiţa Dobrescu), “Omul meu” (1972), “Peştişorul argintiu” (1972), “Facerea lumii” (1977).

Ultima piesă în primă audiţie pe care Mandy i-a încredinţat-o lui Cioiu a fost “Unde mi te-ai dus?”, în 1980.

Ultima colaborare a celor doi a fost în 1981-1982, cu scurt timp înainte de plecarea lui Sergiu Cioiu din ţară, când au reînregistrat “Cântecul vântului”, “Coloana fără sfârşit”, “Venise vremea”, reorchestrate special de Johnny Răducanu pentru discul LP de autor “Melodii de Alexandru Mandy” (1982, Electrecord ST EDE 02011).

Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)
Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)

Multe dintre piesele enumerate mai sus, lansate de Sergiu Cioiu şi scrise de Mandy, au fost preluate de un număr mare de interpreţi români dar şi de interpreţi străini, care au participat la primele patru ediţii ale Festivalului Internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov (1968-1971).

Printre interpreţii români care au cântat aceste piese la debut, se numără: Dorin Anastasiu (“Merci Becaud” – la Festivalul Mamaia’69), Cornel Constantiniu (“N-aţi văzut o fată”, piesă lansată de Cioiu, dar înregistrată de Constantiniu), Luminiţa Dobrescu (“Masa tăcerii”), Ruxandra Ghiaţă (“Glasul tău” la Cerbul de Aur 1971), Mihaela Mihai (“Glasul tău” la Cerbul de Aur 1969), Georgeta Mihalache (“Glasul tău”), Mihaela Runceanu (“Poate”), Aquilina Severin (“Poate”), Angela Similea (“Glasul tău” – la Festivalul Mamaia’69), Doina Spătaru (“Poarta sărutului” – la Festivalul Mamaia’69 şi Cerbul de Aur 1970 şi “Masa tăcerii”).

Puţini ştiu că celebra piesă “N-aţi văzut o fată”, a fost lansată iniţial de Sergiu Cioiu care nu a apucat să o înregistreze. Piesa a devenit un mare succes în 1971 în interpretarea plină de sensibilitate a lui Cornel Constantiniu, un alt actor-interpret.

În ultimii ani, câteva dintre aceste piese au mai fost incluse pe compilaţii precum “Şlagăre din anii ăia!” (2007, Casa Radio 186 AAD), Muzica noastră” (2009, Reader’s Digest/Electrecord 20210501), “Discoteca – Galaxia Rompop Anii’70(2015, Roton/Electrecord 5291-2).

Aceasta a fost, pe scurt, povestea colaborării lui Cioiu cu Mandy.

În urmă cu ceva timp, Sergiu Cioiu, mi-a scris câteva cuvinte despre Mandy.

Despre casa Mandy.

“Povestea familiei lui Alexandru Mandy este specială, puțin tristă, dacă mă gîndesc la atmosfera de tandrețe și de entuziasm care domnea in casa din strada Paleologu, unde am întîlnit pentru prima oară, intr-o seară obișnuită, acest trio neobișnuit, dar atît de deschis, absolut adorabil, care m-a inconjurat, de la început, cu atîta prietenie, cînd, împreună cu ei, eu ascultam, pentru prima oară, Cîntecul vîntului… Tatăl, autorul-compozitor, soția iubitoare, primul sprijin (dar și critic), mama juniorului care, crescut în muzică și poezie, era deja legat de lumea sunetelor și a cîntecelor. Căldura și bucuria erau molipsitoare, iar prietenia era oferită cu incomparabilă generozitate, odată cu cîntecele care ieșeau din șantierul acestui autor-compozitor, clocotind de pasiune cînd se așeza la pian ca să ascultăm o nouă melodie — cu text poetic (lucru primordial, pentru el… ca și pentru mine).

Am scris despre povestea familiei că ar fi fost puțin tristă, pentru că nu-mi trecea prin minte, atunci, că Mandy va rămîne singur, odată cu plecarea fiului (in dorința acestuia de a se încerca pe sine insuși, vizavi de idealurile sale și în raport cu lumea) ca și din motivul neașteptatei, implacabilei dispariții a soției, o altă minune de om. Încercările vieții, insă, nu l-au oprit pe Alexandru Mandy din drumul său de creator de frumos, de făurar de CÎNTEC. Mandy a fost un autor care a oferit cîntece multor cîntăreți deschiși acestui stil care se cerea mai degrabă ascultat decît auzit. Cîntecele lui Mandy au, in primul rînd, menirea de a te face să asculți și poate chiar să îți amintești că era vorba de un Decalog cu tot ce nu ar trebui să facem, un altul cu crezul omului in prietenie și în jocul pe față in plină lumină (Cred), altele in care se omagiază o voce nemuritoare sau un univers bogat, colorat, energizant (Glasul tău și Mersi Becaud), sau al unui uriaș, făurar de minuni cioplite în piară, ori un omagiu adus ințelepciunii bătrînilor care nu ar trebui ignorați, ori ai locului unde ne-am născut și pe care-l purtăm pretutindeni cu noi, oriunde ne-am afla (Triptic pentru Brâcuși; Bătrînii).

Nostalgia frumuseților plaiului românesc, frumusețea romanței, puterea omului care creează, viteza cu care ne mișcăm fără a observa esențialul, riscul unor meserii, grija parinților pentru feciorul care dă un simplu examen de admitere, sezoanele vieții, înțelepciunea copilului care apreciază în egală măsura ziua ca și noaptea, invîrtirea in care suntem purtați pe spinarea pămîntului, statornicia unor caractere care se împotrivesc valurilor sau forța naturii cu care omul este obligat să coabiteze, tot ce ne inconjoară, tot ce ne poate influența… sunt oglindiri transformate și topite în bucăți de viață, invelite cu grijă în cîntec și poezie, cu o simplitate trudită, greu de gasit, și cu o inspirată melodicitate și o bogație armonică, in care ritmul subliniază o metaforă nepretențiosă, dar care nu e la îndemîna oricui.

Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)
Cioiu şi Mandy la Festivalul Mamaia 1966 (arhiva personală Sergiu Cioiu)

Aș zice că Mandy este un meșteșugar unic in peisajul cîntecului românesc, un artizan valoros ale carui cîntece vor rămîne în ceea ce este patrimoniul muzicii ușoare românești”.

În încheiere, puteţi accesa aici un articol excepţional despre Alexandru Mandy, publicat de Sergiu Cioiu, pe 17 decembrie 2005, în ziarul Observatorul – Toronto.

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.