Horia Stoicanu își face vizibilă fațeta de interpret

V-am informat zilele trecute, prieteni, despre lansarea de album pe care cantautorul Horia Stoicanu o pregătește pentru finele acestei luni. Ne-am gândit, pentru cei mai tineri dintre voi, să vă facem cunoștință cu cel care a semnat cântece cunoscute în genul folk.

Horia Stoicanu este un compozitor, textier, solist vocal şi instrumentist, reprezentant al generaţiei care a pus bazele mişcării folk din România (alături de artişti precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian). De-a lungul timpului, susţine concerte în Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costineşti, Cenaclul „Bocancul Literar”, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ş.a. Compune pentru el însusi şi pentru alţi colegi de breaslă în maineră integrală (note şi vorbe). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea Colibri şi al interpretului Mircea Vintilă cu numeroase piese ce au devenit adevărate hituri.

Pasiunea pentru muzică se dezvoltă încă din copilărie, studiază pianul şi chitara de la vârsta de 15 ani. Debutează oficial ca solist folk în anul 1975 în cadrul unui spectacol muzical pe scena Teatrului Ion Creangă, Bucureşti.

Concepe, alături de Paul Nancă şi Mircea Vintilă, albumul colectiv „Din darul magilor, vol. I”. Ideea titlului îi aparţine şi este prezent pe acest material cu piesele “De Ajun” şi „Ce copil e mama mea.

În toamna anului 2010, finalizează înregistrările pentru primul album de autor intitulat „Cireşe amare” care cuprinde 12 piese neimprimate până acum pe niciun material discografic. Discul va fi lansat pe data de 29 octombrie. Detalii puteți obține de aici.

Activitate literară, traduceri, publicistică:

 

• În 1990, în timpul evenimentelor din Piaţa Universităţii publică articole politice în ziarul „Dreptatea”
• traduce “Războiul iudaic”, de Flavius Iosephus, publicat în foileton, fragmentar, în anul 1991 de revista “Convorbiri literare şi critice” (redactor şef Dan Atanasiu) .
• In 1993 finailizează, împreuna cu traducatoarea Alexandra Cipăianu Hendartono lucrarea:”Lirica indoneziană: Succint expozeu general asupra Indoneziei şi traduceri” (Editura: Polidor), 1993, semnând de asemenea prefaţa.
• Realizează traducerea şi adaptarea în limba română modernă a capodoperei cantemirene „Istoria ieroglifică”, lucrare publicată în anul 2001, la editura Alma-Tip, Bucureşti,  prezentă în World Catalog şi în fondul de carte al Universităţii Madison, Wisconsin.
• publică articole de critică muzicală în presa online, precum şi pe site-ul şi blogul personal.

Dintre colaborările lui discografice amintim:

• compune muzică şi texte pentru albumul „Cântece de bivoac” (1999, Roton)  al trupei Pasărea Colibri (piese: “Pe Corso”, “Dragostea e o salată”, „38”)
• coautor al albumului „Madama de Pică” lansat de Mircea Vintilă în anul 2000 la casa de discuri Roton.
• compune muzică şi texte pentru albumul “Înca 2000 de ani” (Roton, 2002)  al trupei Pasărea Colibri (piese: “Cardio”, “Închis în paradis”, “La Primărie”).
• coautor al albumului  “Toţi într-o barcă” lansat de Mircea Vintilă la casa de discuri Intercont Music în anul 2003.

 Piese din repertoriu:

„Sala paşilor pierduţi”, „De Ajun”, „Ce copil e mama mea”, „La Rasărit”, „Lapte de lupoaică”, „Balada contabilului şef”, „Urmărit”, ş.a

Echipa Top Românesc, 24 octombrie 2011