(Audio) Titus Andrei cu amintiri muzicale de neuitat: Mihai Constantinescu și Andra &Ionuț Ungureanu

La  mulți ani! Timpul trece, iar muzica bună din nou ne adună, aici, la colecția de sâmbătă, Radio România Actualități. A debutat într-un spectacol de varietăți în 1971 cu piesa „Anotimpuri”.

An de an a fost rânduit lângă cei mai accesibili compozitori, interpreți, autori de texte de la noi și a lăsat cântece care nu seamănă cu ale nimănui. Anotimpurile s-au succedat parcă, aliniate sub celebrul vers: „Lumea este cum este și a dânsa suntem noi.”

Îndrăgitul autor interpret, fericit în universul copilăriei, a fost mereu acceptat de publicul larg care-i îndrepta gândul de simpatie mai ales la fiecare început de an, 4 ianuarie. Muzica sa a fost ca el – sinceră, limpede, normală,  cu acea condiționare, acea întrepătrundere de nedesfăcut între ce, cum și cine. Cine sunt eu? / Nu știu nici eu. Un suflet între stele./ M-am rătăcit pe acest pământ cu gândurile mele.  Neuitatul prieten Mihai Constantinescu.

{Audio}

Andra, o voce și o prezență în adevăratul sens al cuvântului. O auzim, o vedem, ne însoțește prin naturalețea cu care-și transmite emoția. Am ales o piesă din prima ei perioadă: „Sărutul nopților de Rai”.

Înregistrată cu trupa Provincialii din Focșani al cărei solist, Ionuț Ungureanu, n-avea cum să stea deoparte, mai ales că semnase chiar el melodia. Să desconspir pentru prietenii Colecției că în 2003, înaintea preselecției pentru Mamaia, m-a sunat Laurențiu Duță, rugându-mă să-i recomand un solist de prin festivalurile din țară pentru o compoziție de-a sa.

Am zis imediat: Ionuț Ungureanu.  Zis și câștigat premiul al II-lea la Mamaia, Creație 2003 cu piesa „Nu-mi pierd speranța”. Apoi, în 2006, locul I melodia „Aproape de cer”  (Ionel Tudor). Andra – Ionuț Ungureanu, cu un duet victorios prin ceea ce numim simplu și frumos.

{Audio}