(Audio) Titus Andrei cu o vorbă meșteșugită despre „Pasărea Calandrinon” a trupei Meșterii rock

O singură bătaie de aripi dintr-un zbor fără zări al păsării Calandrinon și au apărut aceste insolite versuri cu semnificațiile universale ale vietăților mitice, versuri reunite – vă amintiți, desigur – sub titlul „Cantafabule”.

Discul trupei Phoenix ce apare în 1975 după spectacole de neuitat în Timișoara și București. Spun acum, să nu omit. „Canrafabule” este considerat și în prezent cel mai bun album rock din toate timpurile la noi, dar e greu să stabilești asemenea ierarhii, criteriile vorbesc.

Ne referim astăzi la „Pasărea Calandrinon” – pasărea destinului care putea decide însănătoșirea sau suferința. Spuneam de versurile mitice și magice ale cântecului vechi. Autori: Șerban Foarță – poet, eseist, traducător – căruia criticii în comentariile lor i-au subliniat inteligența lingvistică și Andrei Ujică – scriitor și regizor din Timișoara care în anii ’80 a emigrat în Germania.

Eh… acum e acum, n-am ce face, poate e cam extinsă prezentarea – scuze! – Anul trecut, sub comanda lui Josef Kappl – fost component de bază al trupei Phoenix, autorul „Păsării Calandrinon”, s-a lansat proiectul „Meșterii rock”.

Am spune, un act cultural cu muzică de calitate, versuri cu mesaje profunde, o îmbinare a rockului clasic cu cel modern. Primul album „Cavalcada” – în formula Josef Kappl (compoziții, bass, voce), Nicu Patoi (chitarist de clasă), Narcis Tran Korsar (chitară, voce), Codruț Croitoru (voce), la clape Sorin Voinea (atenție la partitura pianului) și Eugen Moldovan (tobe). Experiență, talent, pasiune. Meșterii Rock.

{audio}