Lansarea Fundatiei HENRY MALINEANU, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzica usoara,de teatru, film si romante
”Talentul autentic, iubirea dezinteresată pentru muzică și artă în general, nobilitatea spiritului și modestia, subscrise unui ideal umanist l-au definit pe omul și compozitorul Henry Mălineanu. Fundația Henry Mălineanu promovează valorile în care s-a format, a creat și a crezut și își propune să încurajeze setea de frumos prin muzică. Pentru a da contur acestor principii, Fundația va interveni în toate domeniile artei, cu precădere în cel muzical, prin premii, burse, evenimente și publicații, pentru a păstra vie memoria generozității, eleganței, umorului și profesionalismului acestui reper al culturii românești, demn model pentru generațiile viitoare„.
Ne face o deosebită plăcere să vă anunţăm că Fundaţia “Henry Mălineanu”, ce poartă numele renumitului compozitor de muzică ușoară și care îşi propune să vină în sprijinul tinerelor talente muzicale din România, se pregăteşte pentru evenimentul oficial de lansare! Acesta va avea loc miercuri, 18 mai 2016, la ora 18:30, în Aula Palatului Cantacuzino, sediul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Calea Victoriei, nr. 141, Bucureşti. Au confirmat prezența și Stela Popescu, Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Horia Moculescu, Alexandru Arșinel, Alexandru Repan, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Octavian Ursulescu, Paul Surugiu – FUEGO și multe alte personalități ale vieții cultural-artistice.
Un recital extraordinar de pian, moment muzical susţinut de Dimitri Malignan, nepotul compozitorului şi tânăr absolvent al Ecole Normale de Musique „Alfred Cortot” din Paris va încununa o seară specială și un eveniment de neuitat. Tânărul muzician a cucerit luni, 16 mai 2016 Premiul I la secțiunea PIAN (oferit de farmaciile CATENA) a Concursului Național de Critică și Interpretare Muzicală „Mihail Jora”, ediția a XXVI-a, un eveniment de mare ținută găzduit de
Ateneul Român.
Ateneul Român.·
Compozitorul Henry Mălineanu s-a născut în București în 1920 și s-a stins din viață în noiembrie 2000.
A urmat în paralel cu liceul și cursurile Conservatorului Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu – Lupu (vioară), Ion Nonna -Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră). A înființat la numai 16 ani propria formație de jazz numită mai întâi „Tango„, apoi „Metropol„.
Galerie foto:
Galerie video:
Un prim contact cu lumea scenei l-a avut atunci când, ca membru al trupei Teatrului „Nou” din Calea Văcărești a colaborat cu mari nume ale vremii precum compozitorul Max Halm, regizorul Iacob Sternberg, actorii Sidi Tal, Stroe și Vasilache. Remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului ”Alhambra” și tot atunci debutează în spectacolul de Revista „De la munte la mare” pe scena grădinii „Colos”.
Anul 1938 îi aduce lui Henry Mălineanu și prima înregistrare a unor melodii proprii la Casele de Discuri ”Columbia” și ”Electrecord”, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma primelor sale succese muzicale. Cântecul „Întoarce-te curând„, scris pentru Lya Crăciunescu avea să fie preluat de Jean Moscopol, apoi de tânărul pe atunci Gică Petrescu care lansează șlagărul „Ce bine ne-nțelegem noi doi!”.
În aceeași perioadă îl cunoaște pe Eugen Mirea, textier consacrat și autor de librete, cu care va colabora și de care-l va lega o strânsă prietenie, timp aproape 40 de ani… Obligat să părăseasca oficial lumina rampei din cauza …vremurilor, Henry Mălineanu va continua să compună și să scrie sub ”ocrotirea” unor mari personalitați artistice și literare precum Ion Vasilescu și Tudor Mușatescu multe cântece de neuitat (de exemplu „Astă seară mă fac… praf„, reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică…) pentru spectacolele de Revistă ale teatrelor ”Alhambra” și ”Gioconda”.
După înființarea în 1941 a Teatrului Evreiesc „Baraseum„, Henry Mălineanu a creat împreună cu Eugen Mirea Revistele de mare succes „Primăvara în Do major”, „Dai un ban dar face”, „Baraseum ’42” și „Allo Baraseum” și a lansat șlagăre nepieritoare precum „…că doar n-o să trăiesc cât lumea!” sau „Pe cine-aș fi iubit, dacă n-ai fi fost tu?”.
După 1944 redevine dirijor și co-director muzical la teatrul lui Ion Vasilescu și participă la realizarea unor spectacole de Revistă memorabile precum „Aliații Giocondei”, „Bal la Gioconda”, „Gioconda Palace”, „Gioconda la Savoy”. Șlagărele sale – „Primul nostru tango”, „Mai dă-mi un telefon”, „Fericirea mea e-n mâinile tale”, erau răsplătite cu ropote de aplauze. La Boema Henry Mălineanu a lansat „Ce cauți tu în viața mea” (mai târziu interzis de regimul comunist…), „Adevărata mea dragoste”, „Valsul nostru”…
Este fondator împreună cu Jack Fulga, Puiu Maximilian și Maria Tănase al Teatrului de Estradă (viitorul Teatru de Revistă ”Constantin Tănase”), al cărui director muzical devine între 1950-1958. Dintre spectacolele cele mai reușite se numără „Între noi femeile”, „Dragoste pe puncte”, „Cer cuvântul”, „Concertul popoarelor” pentru care compune „Dragi mi-s cântecele mele”, un imn dedicat muzicii românești autentice interpretat de nemuritoarea Maria Tănase. Alte două șlagăre îi aduc definitiv celebritatea: „Hop și-așa”, „Garofița”…
Anii ’60 aduc cu sine noi generații de interpreți de muzică ușoară românească, pentru care va compune cântece precum „Nici-o dragoste nu e ca a noastră” (Margareta Pâslaru), „Nimeni” (Doina Badea), „Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru). În același timp, melodii ca „Am început să-mbătrânesc”, „Aș vrea iar anii tinereții” și „Nu se poate” îl consacră pe Henry Mălineanu drept unul din cei mai apreciați compozitori de romanțe.
La începutul anilor ’70, Henry Mălineanu creează în colaborare cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale „Lady X”, „Cele două orfeline” și mai ales „Bună seara domnule Wilde„, vârf incontestabil al genului în România plebiscitată de public, adaptată și reluată de numeroase teatre din țară și străinătate. Compune muzică de teatru pentru piesele „Micul infern”, „Căruța cu paiate”, „Comedie de modă veche” (care se va juca timp de 15 ani !) și multe altele, muzică de film („Marinică”, „Pantoful Cenușăresei„), operetă, teatru pentru copii („Mica sirenă„)….
Artist Emerit (1962), Henry Mălineanu a fost Laureat al Premiului de Stat (1953), a obținut premiile Festivalurilor de Muzică Ușoară de la Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971) și al festivalului de Romanțe „Crizantema de aur” Târgoviște (1980), precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din Romănia (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală.


Leave a Reply