SERGIU CIOIU 85 – OMAGIU LUI ALEXANDRU MANDY

Vineri, 31 octombrie 2025, la orele 19:00, la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, are loc spectacolul “Sergiu Cioiu 85 – Vântule și alte cântece. Omagiu lui Alexandru Mandy”, dedicat creaţiilor lui Alexandru Mandy, de la a cărui plecare se împlinesc 20 de ani.

Sergiu Cioiu va fi acompaniat de Lyuben Gordievski (pain şi bayan), Vlad Creţu (chitară).

Biletele se pot găsi online la adresa

https://ticketstore.ro/ro/bilete/10088/sergiu-cioiu-vantule-si-alte-cantece

Sau se pot cumpăra fizic de la:

Casa de bilete a Teatrului Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” – Bulevardul Octavian Goga, Nr. 1 (marți-vineri 12.00-19.00).
Casa de bilete a Salii “Dalles” – Bulevardul Nicolae Bălcescu, Nr. 18 (luni-vineri 10-17).

Mulţumiri doamnei Maria Mitrache Bokor pentru sprijinul oferit în realizarea acestui material.

Salut iniţiativa lui Sergiu Cioiu şi a Teatrului Evreiesc de Stat de a face un concert în memoria marelui Alexandru Mandy, care, din păcate, ca mulţi alţi mari compozitori români, a fost pe nedrept dat uitării.

Pe pagina sa Facebook, artistul a scris: “M-am născut la 7 octombrie, cu 85 de ani în urmă. Era o toamnă vie și se întuneca de război. Azi, mulți se întreabă, de ce nu ne putem bucura de bună stare și siguranță, într-o Pace sigură și definitivă. Nu îmi dau seama dacă m-a ajuns senectutea, simt că încă pot să-mi salut prietenii, cu un frumos spectacol de cântece care nu vor face vreodată riduri. Este un recital cu o selecție din tot ce a plăcut publicului de toate vârstele prezent, la unele dintre spectacolele mele. Vă rog să veniți la acest recital de cântec cu povești, special ales, pentru cei 85 de ani ce doresc să-i sărbatoresc alături de VOI. Vă aștept, cu drag și emoție!”

În prima parte, vor fi interpretate cântece pe muzica și versurile lui Alexandru Mandy. Nu vor lipsi cântece de patrimoniu, precum “Cântecul vântului”, “Glasul tău”, “Cred”, “Și totuși”, “Venise vremea”, tripticul “Brâncuși”.

În a doua parte, vor fi interpretate compoziții proprii, ce i-au fost inspirate de poezia unor mari poeți români, precum: Geo Bogza, Miron Radu Pasaschivescu, Adrian Păunescu, Ștefan Radof, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu. Aceste compoziții proprii, pot fi găsite pe albumul “Pur şi simplu Sergiu Cioiu (Live la Teatrelli, 2018)” (2019, Eurostar E 1053).

Despre Alexandru Mandy (1914-2005), pe care Sergiu Cioiu l-a descris ca fiind “un meşteşugar unic în peisajul cântecului românesc”, am scris un material destul de complex pe care îl puteţi citi aici. https://topromanesc.ro/alexandru-mandy-un-mestesugar-unic-in-peisajul-cantecului-romanesc/28263/

De asemenea, în 2016, i-am dedicat un amplu material şi lui Sergiu Cioiu, pe care îl puteţi citi aici https://topromanesc.ro/sergiu-cioiu-un-actor-interpret/

În fonoteca Radio există 23 de piese înregistrate de Sergiu Cioiu, pe muzica şi versurile lui Alexandru Mandy, pe parcursul a 16 ani de colaborare. De la “Cântecul vântului” şi “Glasul tău” în 1966, până la “Unde mi te-ai dus?” în 1980. În plus,“Cântecul vântului”, “Coloana fără sfârşit”,  “Pământul”, “Venise vremea” sunt înregistrate în mai multe variante.

În 2016, 22 dintre aceste cântece (cu excepţia piesei “Poate”), au fost reunite pe dublul album “Sergiu Cioiu cântă Alexandru Mandy – Vântule şi alte cântece” (Eurostar E 921), lansat de Casa de Discuri “Eurostar”. Acesta este primul CD de autor şi, deocamdată, singurul semnat Alexandru Mandy.

Consacrarea definitivă în faţa publicului românesc, atât a lui Sergiu Cioiu ca interpret, cât şi a lui Alexandru Mandy ca şi compozitor şi textier, are loc pe 14 august 1966 la Gala Laureaților a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1966, pe atunci cel mai mare eveniment al muzicii uşoare/pop româneşti. Cei doi au prezentat în festival “Glasul tău” şi “Cântecul vântului”, cea din urmă fiind distinsă cu Premiul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Constanţa. Cele două piese, care au fost imediat incluse pe discul EP “Al IV-lea Festival de Muzică Uşoară Romanească – Mamaia 1966” (1966, Electrecord EDC 775), au devenit mari succese ale muzicii româneşti şi, în acelaşi timp, o emblemă atât pentru compozitor, cât şi pentru interpret.

Pe 07 mai 1967, la prima ediţie a Concursului de Prime Audiţii cu Premii a Radioteleviziunii, Alexandru Mandy şi Sergiu Cioiu, prezintă în primă audiţie piesa “Cred”.

În iunie 1967, lui Sergiu Cioiu îi apare primul disc EP solo la Electrecord “Sergiu Cioiu” (1967, Electrecord EDC 827). Acesta curpinde “De ce?” “Pentru cine?” “Venise vremea” (lansată la sfârșitul anului 1966), pe muzica şi versurile lui Mandy, dar şi prima compoziţie a lui Cioiu, intitulată “Ce-ar fi dacă?”, pe versurile semnate de Ioana Diaconescu şi Alexandru Mandy.

În perioada următoare, cei doi lansează alte cinci piese: “Mi-ai spus” (1967), “Merci, Becaud” (1968), care are un mare succes, “Pământul” (1968), “Poate” (1968), “Îţi mulţumesc” (1968).

În 1969, Mandy îi încredinţează “Poarta sărutului” (inclusă pe discul “Muzică Uşoară Românească” – 1970, Electrecord EDD 1242), prima dintre cele trei piese dedicate lucrărilor monumetale, realizate de celebrul sculptor Constantin Brâncuşi, la Târgu-Jiu. Pe 27 iulie 1969, la Gala Laureaţilor celei de-a cincea ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1969, Sergiu Cioiu este distins cu Premiul III la secţiunea “Interpretare”, unde a participat cu “După mine, potopul” de Laurenţiu Profeta şi “Masa tăcerii” de Alexandru Mandy, a doua lucrare dedicată lui Brâncuși.

În 1970, înregistrează “La chanson du vent”, varianta în limba franceză a piesei “Cântecul Vântului”, care va fi inclusă pe discul EP “Sergiu Cioiu” (1970, ACUM), lansat de acesta în Israel. 

Pe 25 iulie 1971, Mandy şi Cioiu au un nou succes cu “Primul loc pe pământ”, care obţine o Menţiune la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 1971. În toamna aceluiaşi an, această piesă ocupă locul 1, timp de două săptămâni, în Topul Muzical din revista “Săptămâna”, realizat de Cornel Ionescu, pe baza preferinţelor ascultătorilor.

La începutul anilor’70, Sergiu Cioiu este prezent pe cele două albume de autor Alexandru Mandy, lansate de casa de discuri “Electrecord”. “Primul loc pe pământ” este inclusă pe LP-ul “Melodii de Alexandru Mandy” (1972, Electrecord EDD 1312) iar “Peştişorul argintiu” este inclusă pe EP-ul “Melodii de Alexandru Mandy” (1974, Electrecord EDC 10384).

Pe parcursul anilor’70, cei doi continuă colaborarea, imprimând la Radio România, Electrecord sau TVR, piese precum (în ordine cronologică): “Drum şi dor” (1970), “Romanţa romanţei” (1971, piesă inregistrată iniţial de Luminiţa Dobrescu), Noapte sau zi (1972), “Peştişorul argintiu” (1973), “Omul meu” (1975), “Şi totuşi” (1975, locul 4  în Topul Revistei “Săptămâna”), “Facerea lumii” (1977).

Pe 10 martie 1979, la Teatrul de Revstă “Constantin Tănase”, în spectacolul cu prime audiții “Savoy’79”, Sergiu Cioiu prezintă “Coloana fără sfârşit”, ultima piesă din Tripticul Brâncuși. La sfârșitul aceluiași an, piesa va fi prezentată și la Festivalul Melodii’79 (Sala Palatului, 26 – 28 ianuarie 1979). Anul următor, aceeași piesă i-a adus lui Mandy Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 1979.

Ultima piesă în primă audiţie pe care Mandy i-a încredinţat-o lui Sergiu Cioiu a fost “Unde mi te-ai dus?”, lansată la sfârșitul anului 1980.

Ultima colaborare a celor doi a fost în primăvara anului 1982, cu scurt timp înainte de plecarea lui Sergiu Cioiu din ţară, când au reînregistrat “Cântecul vântului”, “Coloana fără sfârşit”, “Venise vremea”, reorchestrate special de Johnny Răducanu pentru discul LP de autor “Melodii de Alexandru Mandy” (1982, Electrecord ST EDE 02011).

“Tripticul Brâncuşi” (alcătuit din piesele “Poarta sărutului”, “Masa tăcerii” şi “Coloana fără sfârşit”) este una dintre cele mai importante realizări ale lui Alexandru Mandy. În 1979, Sergiu Cioiu a fost protagonistul unui film de televiziune, realizat de Paul Urmuzescu, la Târgu-Jiu, dedicat acestui Triptic.

În 2021, Sergiu Cioiu este regizorul, scenaristul și protagonistul filmului “Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, realizat tot la Târgu-Jiu și dedicat “Tripticului Brâncuşi” , care poate fi vizionat pe Youtube. La realizarea acestui film și-au mai adus contribuția: Alexandru M. Andrieș (imagine și montaj), Adina Andrițoiu (producător executiv), Maria Mitrache Bokor (producător executiv), Doru Dinu Glăvan (producător executiv), Victor Panfilov (etalonaj și sunet), Ovidiu Zamfir (asistent producție film). Consultanți: Conf.Univ.Dr. Ion Corbu și Ovidiu Popescu

În 1998, Fundația Culturală Phoenix, lansează albumul de autor “Alexandru Mandy – Restituiri” (PH MC 021), unde Sergiu Cioiu este prezent cu “Venise vremea”, “Cântecul vântului”, “Glasul tău”, “Coloana fără sfârșit”.

Multe dintre piesele enumerate mai sus, au fost preluate de un număr mare de interpreţi români, dar şi de interpreţi străini, care au participat la primele patru ediţii ale Festivalului Internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov (1968-1971).

Printre interpreţii români care au cântat aceste piese la debut, se numără: Dorin Anastasiu (“Merci Becaud” – la Festivalul Mamaia’69), Cornel Constantiniu (“N-aţi văzut o fată”, piesă lansată de Sergiu Cioiu, dar înregistrată de Constantiniu), Luminiţa Dobrescu (“Masa tăcerii”), Ruxandra Ghiaţă (“Glasul tău” la Cerbul de Aur 1971), Mihaela Mihai (“Glasul tău” la Cerbul de Aur 1969), Georgeta Mihalache (“Glasul tău”), Mihaela Runceanu (“Poate”), Aquilina Severin (“Poate”), Angela Similea (“Glasul tău” – la Festivalul Mamaia’69), Doina Spătaru (“Poarta sărutului” – la Festivalul Mamaia’69 şi Cerbul de Aur 1970 şi “Masa tăcerii”).

Puţini ştiu că celebra piesă “N-aţi văzut o fată”, a fost lansată iniţial de Sergiu Cioiu care nu a apucat să o înregistreze. Piesa a devenit un mare succes în 1971, în interpretarea plină de sensibilitate a lui Cornel Constantiniu, un alt actor-interpret.

În ultimii ani, câteva dintre aceste piese au mai fost incluse pe compilaţii precum “Antologia muzicii ușoare românești – Muzică Ușoară Românească 1” (2002, Star Media Music/UCMR/Societatea Română de Radiodifuziune 013), “Şlagăre din anii ăia!” (2007, Casa Radio 186 AAD), “Muzica noastră” (2009, Reader’s Digest/Electrecord 20210501), “Discoteca – Galaxia Rompop Anii’70” (2015, Roton/Electrecord 5291-2).

Aceasta a fost, pe scurt, povestea colaborării lui Cioiu cu Mandy.

În urmă cu 13 ani, Sergiu Cioiu, mi-a scris câteva cuvinte despre Mandy.

Despre casa Mandy.

“Povestea familiei lui Alexandru Mandy este specială, puțin tristă, dacă mă gîndesc la atmosfera de tandrețe și  de entuziasm care domnea in casa din strada Paleologu, unde am întîlnit pentru prima oară, intr-o seară obișnuită, acest trio neobișnuit, dar atît de deschis, absolut adorabil, care m-a inconjurat, de la început, cu atîta prietenie, cînd, împreună cu ei, eu ascultam, pentru prima oară, Cîntecul vîntului… Tatăl, autorul-compozitor, soția iubitoare, primul sprijin (dar și critic), mama juniorului care, crescut în muzică și poezie, era deja legat de lumea sunetelor și a cîntecelor. Căldura și bucuria erau molipsitoare, iar prietenia era oferită cu incomparabilă generozitate, odată cu cîntecele care ieșeau din șantierul acestui autor-compozitor, clocotind de pasiune cînd se așeza la pian ca să ascultăm o nouă melodie — cu text poetic (lucru primordial, pentru el… ca și pentru mine).

Am scris despre povestea familiei că ar fi fost puțin tristă, pentru că nu-mi trecea prin minte, atunci, că Mandy va rămîne singur, odată cu plecarea fiului (in dorința acestuia de a se încerca pe sine insuși, vizavi de idealurile sale și în raport cu lumea) ca și din motivul neașteptatei, implacabilei dispariții a soției, o altă minune de om. Încercările vieții, insă, nu l-au oprit pe Alexandru Mandy din drumul său de creator de frumos, de făurar de CÎNTEC. Mandy a fost un autor care a oferit cîntece multor cîntăreți deschiși acestui stil care se cerea mai degrabă ascultat decît auzit. Cîntecele lui Mandy au, in primul rînd, menirea de a te face să asculți și poate chiar să îți amintești că era vorba de un Decalog cu tot ce nu ar trebui să facem, un altul cu crezul omului in prietenie și în jocul pe față in plină lumină (Cred), altele in care se omagiază o voce nemuritoare sau un univers bogat, colorat, energizant (Glasul tău și Mersi Becaud), sau al unui uriaș, făurar de minuni cioplite în piară, ori un omagiu adus ințelepciunii bătrînilor care nu ar trebui ignorați, ori ai locului unde ne-am născut și pe care-l purtăm pretutindeni cu noi, oriunde ne-am afla (Triptic pentru Brâcuși; Bătrînii).

Nostalgia frumuseților plaiului românesc, frumusețea romanței, puterea omului care creează, viteza cu care ne mișcăm fără a observa esențialul, riscul unor meserii, grija parinților pentru feciorul care dă un simplu examen de admitere, sezoanele vieții, înțelepciunea copilului care apreciază în egală măsura ziua ca și noaptea, invîrtirea in care suntem purtați pe spinarea pămîntului, statornicia unor caractere care se împotrivesc valurilor sau forța naturii cu care omul este obligat să coabiteze, tot ce ne inconjoară, tot ce ne poate influența… sunt oglindiri transformate și topite în bucăți de viață, invelite cu grijă în cîntec și poezie, cu o simplitate trudită, greu de gasit, și cu o inspirată melodicitate și o bogație armonică, in care ritmul subliniază o metaforă nepretențiosă, dar care nu e la îndemîna oricui.

Aș zice că Mandy este un meșteșugar unic in peisajul cîntecului românesc, un artizan valoros ale carui cîntece vor rămîne în ceea ce este patrimoniul muzicii ușoare românești”.

În încheiere, puteţi accesa aici un articol deosebit despre Alexandru Mandy, publicat de Sergiu Cioiu, pe 17 decembrie 2005, în ziarul Observatorul – Toronto.

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU