Titus Andrei despre Alexndru Jula


Tot ce a cântat, a ajuns la public. A făcut șlagăr din orice chiar din ziua de 1 ianuarie 1961 când debuta la Radio. Ba chiar de la primul sepctacol, 1 octombrie 1954, la Teatrul Muzical “Nae Leonard” din Galați: Alexandru Jula. La doi ani de când ne-a părăsit, am oprit un gând pentru ultimul romantic, așa cum îi plăcea să fie numit. Alexandru Jula, între trubadurii cu farmecul succesului, spunea Alexandru Arșinel, un coleg admirabil al cărui glas parcă sinonim cu prietenia, a avut ca efect sincronizarea propriilor emoții cu cele ale marelui public. Iar eu nu pot să nu mă gândesc din când în când la artiștii gălățeni pe care aveam onoarea să-i cunosc în vremea liceului. Primul dintre ei, așa a fost să fie, era chiar Alexandru Jula. Ce am reținut de atunci? Șlagăre, unul și unul: Cânta o mandolină de Gherase Dendrino, E toamnă iar -Ștefan Carduș sau Când liliacul va înflori din nou, tango compus de Gelu Mihăilă, gălățean și el. În loc de final, aș spune, după ce l-am cunoscut cu adevărat: Alexandru Jula: melancolie și prietenie în sensul nobil al cuvântului.

Share This:

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.