Titus Andrei despre compozitorul Eugen Mihăescu și o melodie superbă cântată de Mihaela Runceanu

Clipe ce dor/Amintiri trezesc. Un adagiu – îmi place mult acest cuvânt și aici e cât se poate de  potrivit, ales pentru Eugen Mihăescu, liderul trupei Krypton pentru o frumoasă melodie pe care n-ați mai auzit-o demult.

Versuri: Valeriu Bucuroiu. Poetul debutează cu un volum de epigrame ce-l plasează în categoria ironiștilor de rafinată tradiție: Cincinat Pavelescu, Alexandru O. Teodoreanu, dar ceva mai târziu, versul lui capătă o gamă mai largă de trăiri.

Revin la Eugen Mihăescu a cărui prezență în aria muzicii noastre rock și uneori pop, înseamnă zeci de creații pe care nimeni nu le poate contesta.  Nimeni dintre cei care apreciază obiectiv și  profesionist. Și nici pe el. Compune, orchestrează, scrie texte și în plus, este unul dintre marii noștri chitariști.

Dacă muzicianul, Eugen Mihăescu, ar mai fi renunțat la modestia lui exagerată, ar fi apărut și mai aproape de exponenții muzicii românești, unde de fapt, zic eu, se află, ca și Dragoș Docan, colegul lui de trupă. Iar pentru Clipe ce dor, Mihăescu a ales exact vocea care trebuia: Mihaela Runceanu. Cum mai spuneam, nu știu când și unde, Mihaela Runceanu – înălțimea cântecului de mai.

Share This:

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.