Titus Andrei despre Ion Vasilescu şi „Cel mai frumos tango” reinterpretat de Bianca Anghel

„Revin din când în când la istoria muzicii noastre uşoare care, aşa cum am afirmat de atâtea ori, începe cu Petre Andreescu şi Ionel Fernic. Prin ei se configurează generaţia „greilor” în frunte cu Ion Vasilescu, să folosesc o alocuţiune a criticului muzical Daniela Caraman Fotea

Şi tot cum mai spuneam, în doar 27 de ani creatori 1933-1960, Ion Vasilescu este cel care consolidează stilul naţional al acestui gen, lansează zeci de şlagăre cu mare impact, lansează competiţia în rândul generaţiei sale, dar ceea ce este foarte important, produce prin muzica sa fidelizarea ireversibilă şi de durată a marelui public. Deşi poţi alege orice, aş da doar trei exemple: „Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara” – Jean Moscopol (1934); „Mi-am pus busuioc în păr” (1938) – Maria Tănase, într-un spectacol la Vălenii de Munte şi „Ţărăncuţă” (1940) – prima interpretare Dorel Livianu.

Se ştie mai puţin că unele şlagăre au fost lansate postum, de exemplu, cel mai „Cel mai frumos tango din lume” l-au înregistrat printre alţii: Dorina Drăghici, Luminiţa Cosmin, Gică Petrescu, Daniela Vlădescu, Alexandru Arşinel, chiar şi compozitoarea Camelia Dăscălescu şi, mai spre perioada actuală, Bianca Anghel.” TITUS ANDREI

Puteţi asculta piesa aici: