Titus Andrei și o nouă întâlnire cu tandemul Angela Similea-Marius Țeicu
Nu voi plânge niciodată pentru dragoste. În cazul acesta, totul se rezumă la un limbaj mut al tristeții care se transformă în gânduri. Iar gândurile fiecăruia pornesc din inimă.
Ei… și am să spun ceva care sper să nu deranjeze pe nimeni. Cred că numai Angela Similea putea cânta așa această piesă. Așa, adică simplu, normal și sinceră până la capăt cu sine însăși, pentru că are în voce și dramatism, și demnitate, și dor, și despărțiri, și reveniri și așa mai departe
Marius Țeicu i-a oferit Angelei Similea acest cântec în 1988, perioadă de maximă energie creatoare a unui compozitor identificat cu istoria muzicii ușoare românești din ultimii 50 de ani. Potrivit total liniei melodice, textul semnat de Eugen Rotaru. De nimeni confundabilă, Angela Similea.
Leave a Reply