Angela Ciochină – interpreta cu un simț muzical deosebit și un auz perfect

În după amiaza zilei de 07 iulie 2015 o veste proastă i-a întristat pe iubitorii muzicii pop româneşti. Îndrăgita interpretă, compozitoare, profesoară şi textieră Angela Ciochină a decedat în locuinţa sa din Bucureşti, fiind găsită dimineaţa de către menajera sa. Se pare că a suferit un infarct.

Ultimii ani din viaţa artistei au fost foarte grei. În 1997 i-a decedat mama, iar în 2006 i-a decedat sora, artista plastică Julieta Ciochină (1952-2006). La doar un an după sora ei, tatăl său, preotul Valerian Ciochină a decedat şi el.

Astfel, în 2007, a fost nevoită să se mute în comuna natală pentru a avea grijă de gospodăria familiei. Din 2009, a paralizat de la genunchi în jos şi a rămas ţintuită la pat. Pe 17 septembrie 2010, a fost găsită în casă, de către nişte rude, într-o stare deplorabilă. Imediat a fost transportată la Spitalul din Piatra Neamţ unde, printre altele, a fost diagnosticată şi cu ciroză hepatică. Ulterior, peste o săptămână, a fost transportată la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti. Angela Similea şi Victor Socaciu au făcut un frumos gest, vizitând-o pe artistă la Piatra Neamţ şi ocupându-se de transferul ei la Bucureşti.

Noi, cei de la Top Românesc, am scris despre Angela Ciochină în septembrie 2010.

https://www.topromanesc.ro/sanatate-angela-ciochina/12600

Starea artistei s-a stabilizat şi, timp de 3 ani, a stat internată in diverse spitale pentru a se recupera.

La începutul anului 2014, deşi paralizată de la genunchi în jos, s-a externat şi s-a întors în apartamentul său din Bucureşti, situat în cartierul Tei. În 2011 şi-a vândut casa părintească de la Urecheni. Avea o pensie mică (800 de lei) şi mai câştiga ceva din drepturile de autor. 

Marcela Natsis, soţia compozitorului George Natsis, a fost alături de Angela Ciochină până la sfârşit.

În ultimii doi ani, a fost o prezenţă foarte activă pe Facebook. De asemenea, cânta la clapele pe care le avea, compunând piese noi, pe care spera să le prezinte la festivaluri şi concursuri de gen.

În martie 2014 am cunoscut-o virtual pe Angela Ciochină, pe reţeaua de socializare Facebook. Am vorbit şi de câteva ori la telefon, rugând-o să ma ajute cu nişte date legate de Festivalul de la Mamaia. Doamna Ciochină a fost mai mult decât amabilă. Doresc să-i adresez mulţumiri şi interpretei Carmen Anton pentru ajutorul oferit.

Pe 05 iulie 2015, cu doar două zile înainte de decesul său, am purtat o lungă conversaţie pe Facebook, în scopul realizării unui articol complex despre cariera sa. Deşi iniţial a fost mai reticentă, în cele din urmă, mi-a furnizat nişte informaţii importante despre activitatea sa. Redau mai jos un fragment din discuţia purtată pe Facebook, pe data de 05 iulie 2015, la ora 1:00 a.m.

A fost înmormântată pe 09 iulie 2015 la cimitirul Tudor Vladimirescu din Bucureşti. Pe 09 noiembrie 2020, a fost reînhumată în cimitirul din Urecheni, comuna natală, alături de părinţii şi sora sa.

angela ciochina (4)

Angela Ciochină s-a născut la 17 aprilie 1955, în comuna Urecheni, Judeţul Neamţ. Tatăl său, Valerian Ciochină (1925-2007) era preot iar mama sa, Tereza Ciochină (1929-1997), profesoară de muzică.

A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, apoi, în perioada 1970-1974, cursurile Liceului “Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, unde a urcat pentru prima oară pe scenă.

Pe 08 decembrie 1968, la doar 13 ani, obține prima sa distincție, Locul II la Secțiunea “Soliști Vocali de Muzică Popularăla Etapa Județeană a Festivalului Cultural Artistic al Pionierilor și Școlarilor din Piatra neamț și Târgu Neamț. Cu această ocazie, îi apare numele în ziarul local “Florile Ceahlăului”. Până în 1973, va mai lua parte la astfel de manifestări pe care le veți găsi enumerate la finalul acestui material.

În iulie 1971, participă la Festivalul Interjudeţean “Florile Ceahlăului”, unde este distinsă cu Premiul II. După festival, îi apar primele cronici și o fotografie în ziarul local “Ceahlăul”.

În august 1971, la Festivalul Interjudeţean “Floarea de Lotus” din Oradea, este distinsă cu Mare Premiu. Imediat după festival, apar cronici și o fotografie cu tânăra artistă în ziarul local “Crișana”.

În august și septembrie 1971, cronici despre artistă legate de Festivalul “Floarea de Lotus”, apar și în “Scânteia” și “Scânteia Tineretului”, două dintre cele mai importante publicații ale vremii.

Tot la “Floarea de Lotus” este remarcată de Sorina Grigorescu şi Simona Patraulea, care o îndeamnă să se înscrie la preselecţiile pentru popularul concurs TV “Steaua fără Nume”. Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

Astfel, 12 aprilie 1973, când încă era elevă de liceu, câştigă prima etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”. Prezentatorul concursului a fost Dan Deşliu.

Cu doar câteva zile înainte. pe 07 aprilie 1973, obţine Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor la Festivalul “Vlăstarele Cântecului” din Iaşi.

angela ciochina (1)

În perioada 1974-1978, artista urmează cursurile Consevatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Muzică). Aici studiază cu profesorii Petre Brâncuşi (Teoria muzicii), Victor Giuleanu (Teorie, Solfegii), Carmen Petra-Basacopol (Armonie, Contrapunct şi Forme).

În perioada 1974-1977, urmează, în paralel cu studiile la Conservator, cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, clasa de canto condusă de profesoara Nina Bercaru.

Atât la Conservator, cât şi la Şcoala Populară de Artă, pe care le va absolvi cu brio, Angela Ciochină este colegă de grupă cu regretata Mihaela Runceanu. Cele două au fost, pentru o perioadă, şi colege de cameră la cămin.

Pe 23 martie 1975, Angela Ciochină şi George Sava trec cu brio etapa a doua a concursului TV “Steaua fără nume”. Prezentatorul concursului a fost profesor dr. Mihai Florea.

Pe 05 august 1975, obţine Trofeul Tinereţii (Marele Premiu), la Festivalul Tinereţii de la Amara (Ialomiţa). Artista va reveni cu recitaluri la cinci ediţii ale acestui festival.

În perioada 1975-1981 a întreprins turnee în ţară cu Ansamblul Artistic al UTC.

Pe 29 ianuarie 1976, Sala Mică a Teatrului Naţional din Bucureşti, Angela Ciochină (Neamţ), Jeanina Matei (Dolj) şi Mihaela Oancea (Dâmboviţa) participă la cea de-a treia etapă (finala) concursului TV “Steaua fără nume”. Şi de data aceasta, prezentatorul concursului a fost profesor dr. Mihai Florea. Concursul a fost trnasmis in direct pe TVR. Juriul a fost profund impresionat de calităţile celor trei concurente din etapa III şi a acordat fiecăreia prestigiousul Trofeu “Steaua fără nume”. Toate cele trei concurente au devenit vedete ale muzicii pop/uşoare româneşti.

angela ciochina (5)

Profesorul, publicistul istoricul de teatru şi omul de televiziune Mihai Florea, care a prezentat concursul “Steaua fără nume”, scrie despre Angela Ciochină în cartea “Prietenii mei, concurenţii (Editura Scânteia, 1976). Citez ceea ce a scris Mihai Florea, despre calităţile excepţionale de interpretă ale Angelei Ciochină, în paginile 127 şi 128 ale cărţii menţionate mai sus.

“În dialogul pe care vi l-am propus, este rândul muzicii uşoare. Angela Ciochină, moldoveanca din Urecheni Neamţ, fiică de preot, este studentă la Consevatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. La una din etapele “Stelei fără nume”, Angela Ciochină., care are ceea ce specialiştii numesc “auz absolut”, a putut da un  “la”, apoi un “re bemol”, fără nici o ezitare. Pianistul Geri Podgoreanu, omul blajin şi atât de muzical încât îţi face impresia că nu cântă la pian, ci povesteşte ceva, cu discreţie şi candoare, clapelor albe şi clapelor negre, a controlat-o cu pianul şi a confirmat justeţea notelor date de Angela Ciochină iar maestrul Sile Dinicu a felicitat-o. Tânăra moldoveancă va deveni profesoară de muzică şi va fi, cred, o bună propagatoare a muzicii printre copii. Ea va şti să-i atragă şi cu inexistenta, în manualele şi în programele de învăţământ, muzică uşoară, atât de îndrăgită de public şi existentă cotidian în universul de simţire al omului contemporan. Îi va câştiga cu siguranţă pe micii ei discipoli pentru cauza muzicii, întrucât le va cânta, dacă nu în orele de clasă, atunci în afara lor, în recreaţie, în timpul liber, la serbări, în excursii. Le va cânta în felul ei, liric, duios, parcă matern şi le va subjuga sufletele pure. Şi-am să comit o indiscreţie. Fata aceasta atât de talentată, cu un simţ muzical deosebit şi un auz perfect, nu receptează sunetele decât cu o singură ureche. Ceea ce umple şi mai mult de uimire şi de admiraţie pe cei care ştiu acest detaliu. Prezenţa Angelei Ciochină în acest concert închinat tinereţii, primăverii, entuziasmului a însemnat siguranţă muzicală, acurateţe, glas frumos, într-un cuvânt: un talent real, cert, care i-a şi adus, de altmiteri, trofeul “Steaua fără nume”.

Anul 1976 a fost unul decisiv pentru activitatea artistică a Angelei Ciochină.

George Grigoriu a fost primul compozitor care a scris special pentru vocea sa, încredinţându-i piesele “Cât vom fi noi”, “Odată cu cântecul”, “Ore”.

Începând cu acelaşi an, artista a avut o colaborare fructoasă cu doamna Camelia Dăscălescu care i-a încredinţat şapte piese.

Tot în 1976, debutează discografic cu o piesă pe discul single “2 Şlagăre Mondiale”. Este prezentă cu câte două piese şi pe albumele de autor ale compozitorilor Horia Moculescu şi George Grigoriu. Pe albumul maestrului Grigoriu, intitulat “Odată cu cântecul”, figurează alături de colegii Mihaela Runceanu, George Sava şi Doina Stănescu.

De la stanga la dreapta: Angela Ciochină, Doina Stănescu, George Grigoriu, Mihaela Runceanu şi George Sava la Festivalul Mamaia'76. Arhivă familia Runceanu.
De la stanga la dreapta: Angela Ciochină, Doina Stănescu, George Grigoriu, Mihaela Runceanu şi George Sava la Festivalul Mamaia’76. Arhivă familia Runceanu.

În perioada 26-31 iulie 1976, Angela Ciochină, împreună cu Mihaela Runceanu, George Sava şi Doina Stănescu, sunt revelaţiile Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’76. Interpreta a participat în concurs cu patru piese, dintre care una (“Odată cu cântecul” de George Grigoriu) a fost distinsă cu Premiul I şi o alta (“Definiţie” de Florin Bogardo) cu Premiul III. La ediţiile 1963-1965 şi 1972-1976, piesele de la secţiunea „Creaţie” a Festivalului de la Mamaia, erau prezentate în două interpretări. Acest lucru a avut ca scop o mai mare obiectivitate în stabilirea aprecierilor. Din păcate, după ediţia din 1976, Festivalul de la Mamaia va fi interurpt. Acesta se va relua abia în 1983.

În perioada 1976-1989, artista va fi prezentă pe un număr de 13 compilaţii apărute la casa de discuri “Electrecord” (singura casă de discuri din România, în perioada 1948-1990).

De asemenea, 1976 este anul în care începe o frumoasă colaborare cu Radioteleviziunea Română (până în 1994 Radio România şi Televiziunea Română au fost fuzionate). Între 1976 şi 1989, a avut numeroase apariţii la Televiziunea Română, unde a filmat cu cei mai renumiţi realizatori TV.

În arhiva Radio România şi Electrecord există peste 110 piese imprimate de Angela Ciochină.

Pe 08 aprilie, la Sala Radio din București, participă la spectacolul de gală a primei ediții a Festivalului Național „Cântarea României”, Etapa pe Centrul Universitar București, secțiunea „Muzică Ușoară și de Estradă” (ce a avut loc în perioada 23 martie–03 aprilie 1976). Angela Ciochină este distinsă cu Premiul I, ca studentă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Preşedintele juriului este Daniela Caraman Fotea (pe atunci şefa secţiei de Muzică Uşoară a Radioteleviziunii). Din juriu au mai făcut parte interpretele Marina Voica și Dida Drăgan, compozitorii Marcel Dragomir şi Vasile Şirli, reprezentanți din C.C.E.S., din Comitetul Executiv al Consiliului U.A.S.C.R., un muncitor, un elev și un jurnalist.

În 1977 îi apare la Electrecord primul disc solo, în format EP, ce cuprinde trei piese din repertoriul său.

În 1977, Horia Moculescu îi încredinţează Angelei Ciochină o altă piesă celebră – “De-ai fi salcie”. Piesa fusese lansată de Mihaela Mihai, fiind un mare succes şi o piesă de referinţă a muzicii româneşti. Angelei Ciochină i s-a încredinţat piesa după plecarea Mihaelei Mihai în străinătate. În perioada comunistă (1947-1989), când un artist se stabilea în străinătate, acesta era înterzis în România.

Coperta primului disc EP, apărut în 1977.
Coperta primului disc EP, apărut în 1977.

Imediat după terminarea Conservatorului, în perioada 1978–1981, este angajată la Ansamblul “Doina” al Armatei, alături de care a efectuează turnee prin ţară.

În septembrie 1981, participă la cea de-a 10-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară de la Dresda (Republica Democrată Germană), unde este distinsă cu Premiul III, pentru interpretarea piesei “De-ai fi salcie” (Horia Moculescu), orchestrată de Cornel Meraru. Orchestra a fost dirijată de compozitorul Dan Beizadea care, la acea vreme, ca şi Angela Ciochină, activa în cadrul Ansamblului de Estradă “Doina” al Armatei.

În anii’80 a concertat şi în străinătate în ţări precum Bulgaria sau Rusia. Tot în această decadă, întreprinde lungi turnee în Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Turcia, unde cântă în localuri de lux.

În aceeaşi perioadă cântă la câteva din cele mai în vogă baruri şi restaurante de pe litoralul românesc cum ar fi “Internaţional” din Olimp.

angela ciochina (2)

Începând cu 1976, apar o serie de articole şi interviuri cu şi despre Angela Ciochină, în reviste, ziare sau almanahuri româneşti precum „Contemporanul”, „Dobrogea nouă”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna”, etc.

Angela Ciochină a colaborat cu câţiva dintre cei mai renumiţi compozitori români cu ar fi (în ordine alfabetică): Dan Beizadea, G. Cadencian, Camelia Dăscălescu (7 piese), Edmond Deda, G. Eftici, Cornel Fugaru, Viorel Gavrilă, Radu Gheorghiu, Aurel Giroveanu, Dinu Giurgiu, George Grigoriu (3 piese), Mişu Iancu, Ştefan Kradoş, Jolt Kerestely, Cornel Meraru (4 piese), Liviu Mitrică, Horia Moculescu, Sabin Păutza, Cornel Petrescu, Temistocle Popa, Titel Popovici (3 piese), Laurenţiu Profeta, Johnny Răducanu,  Ştefan Rodescu, Elly Roman, Claude Romano (3 piese), Victor Socaciu (10 piese), Gelu Solomonescu, Ion Stavăr, Dan Stoian, Lidia Stoica, Radu Şerban, Vasile Şirli, I. Ştefănescu (3 piese), Dan Ştefănică, Magdalena Tara, Ramon Tavernier, Cătălin Târcolea, Alexandru Timus, Ileana Toader, Ionel Tudor, Romeo Vanica, Ionel Bratu Voicescu.

Angela Ciochină a lansat în muzica pop/uşoară, câteva piese care au avut succes. Dintre acestea amintim: “Am vrut” (Dan Stoian), “Odată cu cîntecul” (George Grigoriu), “Salcâmul de pe strada mea” (Cornel Fugaru), Spune-mi” (Romeo Vanica), “Un copil” (Jolt Kerestely).

Artista a preluat şi o serie de piese din repertoriul internaţional. A avut un mare succes cu “Eşti numai tu” sau “Dă-mi mâna prietene”, despre care a declarat că a fost piesa sa de rezistenţă.

După o perioadă în care a apărut ceva mai rar, datorită turneelor lungi în străinătate, începând cu 1984, participă la cele mai populare emisiuni şi concursuri de muzică uşoară precum: Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia sau Festivalul “Melodiile Anului” de la Bucureşti. De asemenea, participă la câteva ediţii ale popularului concurs “Şlagăre în devenire”, unde piesele interpretate de ea obţin distincţii. Toate aceste participări le puteţi citi mai jos.

În 1985, îi apare la Electrecord albumul “Drumuri paralele”, pe muzica lui Victor Socaciu. Albumul are succes iar piesele “A iubi, iubire”, “Bătrânul carusel”, “Destin de trandafiri”, “Jaf de trandafiri”, “Vremea cireşelor” au fost difuzate.

Angela Ciochină (a treia din dreapta pe rândul din mijloc) şi Mihaela Runceanu (a doua din dreapta pe rândul din faţă) in 1978, la absolvirea Conservatorului . Arhivă familia Runceanu.
Angela Ciochină (a treia din dreapta pe rândul din mijloc) şi Mihaela Runceanu (a doua din dreapta pe rândul din faţă) in 1978, la absolvirea Conservatorului. Arhivă familia Runceanu.

Angela Ciochină îşi face debutul componistic la Festivalul “Mamaia’84” (30 august – 02 septembrie 1984) cu piesa “Câmp fără popas”, interpretată tot de ea. Ca şi cantautor, Angela Chiochină va lansa în jur de 12 piese. Aceste compoziţii proprii au fost reunite pe un album de autor, lansat în 2001, de editura “Muzica”. Dintre compoziţiile proprii, a avut succes cu “Câmp fără popas” (1984) şi “Frumoase visuri” (1987).

Angela Ciochină a scris şi versurile unor piese preluate din repertoriul internaţional (“Eşti numai tu”, “Poate cândva”, “Vei auzi”).

În mai 1989, Angela Ciochină este trecută în cartea „Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea. În 1997, este trecută în cartea Mică enciclopedie muzicală (Editura Aius – Craiova) scrisă de Iosif Sava şi Luminiţa Vartolomei. În 2013, este menţionată în cartea “Titel Popovici” (Editura Biblioteca Bucureştilor) scrisă de Octavian Ursulescu.

În septembrie 1989, participă la cea de-a 03-a ediţie a Concursul de Muzică de Dans de la Costineşti, cu compoziţia proprie “Dansează tinereţea”.

În anul 1990, Angela Ciochină se retrage din lumea muzicală preferând activitatea didactică. Una dintre ultimele sale apariţii la TVR a fost pe 07 octombrie 1989 în cadrul emisiunii “Toamnă românească”, unde a interpretat piesa „Un anotimp de dor” (Viorel Gavrilă), în duet cu Daniel Iordăchioaie. Aceasta a fost şi ultima emisiune la care a participat şi colega sa Mihaela Runceanu care, pe 1 noiembrie 1989, a plecat dintre noi într-un mod tragic.

În prima parte a anilor’90, a apărut foarte rar la posturile de radio sau televiziune.

În anii’90 şi prima jumătate a anilor 2000, a predat canto şi muzică la diferite instituţii de învăţământ cum ar fi Universitatea Ecologică din Bucureşti.

În 2007, după moartea tatălui său, Angela Ciochină s-a pensionat.

Fragment din conversaţia cu doamna Ciochină, din 5 iulie 2015, de pe Facebook.
Fragment din conversaţia cu doamna Ciochină, din 5 iulie 2015, de pe Facebook.

Artista nu a avut copii. S-a căsătorit la 38 de ani cu un realizator radio, dar s-a despărţit după doar o lună.

Deşi presa românească a scris că Angela Ciochină a fost uitată, noi, iubitorii muzicii de calitate, nu o vom uita niciodată. Ea va rămâne pentru noi una dintre cele mai bune voci ale anilor ’70 – ’80.
Îi mulţumesc regretatei doamne Angela Ciochină pentru discuţiile purtate pe Facebook în vederea realizării acestui articol. Din păcate, nu am reuşit să-l finalizăm împreună. Mai aveam o serie de întrebări şi multe lucruri de completat. Timpul n-a mai avut răbdare…

DUMNEZEU S-O IERTE ŞI S-O ODIHNEASCĂ.

Puteţi citi mai jos o listă cu palmaresul, discografia si repertoriul artistei.

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL CULTURAL ARTISTIC AL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR, PIATRA NEAMŢ și TÂRGU NEAMȚ

Etapa Județeană (01 – 08 decembrie 1968)

Secțiunea “Soliști Vocali de Muzică Populară”

Locul II (ca elevă a Școlii Generale nr.1 din Urecheni)

CONCURSUL CULTURAL ARTISTIC AL ELEVILOR DIN LICEE DE CULTURĂ GENERALĂ ȘI LICEE DE SPECIALITATE

Faza Județeană – 1971 (Casele de Cultură din Roman și Târgu Neamț, 16 mai 1971)

Secțiunea “Soliști Vocali de Muzică Ușoară”

Locul III (ca elevă a Liceului “Pentru Rareș” din Piatra Neamț)

Faza Județeană – 1972 (Casele de Cultură din Roman și Târgu Neamț, 11 – 12 martie 1972)

Secțiunea “Soliști Vocali de Muzică Ușoară”

Locul I (ca elevă a Liceului “Pentru Rareș” din Piatra Neamț)

Faza Municipală – 1973 (Casele de Cultură din Roman și Târgu Neamț, martie 1973)

Secțiunea “Soliști Vocali de Muzică Ușoară”

Laureată (ca elevă a Liceului “Pentru Rareș” din Piatra Neamț)

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ PENTRU AMATORI “FLORILE CEAHLĂULUI”, PIATRA NEAMŢ (1968 – 1980)

Ediţia 04 (24 – 27 iunie 1971)

Premiul II – Floarea de Argint. A participat cu piesele “A doua tinereţe” (George Grigoriu) şi “Uitarea” (Radu Şerban)

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “FLOAREA DE LOTUS” DE LA ORADEA (1970 – ?)

Ediţia 02 (27 – 29 august 1971)

Premiul I (Marele Premiu)

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “VLĂSTARELE CÂNTULUI” DE LA IAŞI

Ediţia 03 (04 – 07 aprilie 1973)

Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor

FESTIVALUL CONCURS INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ŞI UŞOARĂ “FLOAREA DE STÂNCĂ”, RUCĂR (Argeş) – pentru elevii din licee şi şcoli profesionale

Ediţia 04 (20 – 22 aprilie 1973)

Secţiunea Muzică Uşoară”

Premiul Special al Juriului

Diploma de Onoare a Festivalului

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968-1989)

Etapa 01 (12 aprilie 1973)

Etapa 02 (23 martie 1975)

Etapa 03 – Trofeul “Steaua fără Nume(29 ianuarie 1976)

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (1968 – )

Ediţia 06 (09 – 12 august 1973)

Premiul I

Ediţia 08 (02 – 05 august 1975)

Trofeul Tinereţii

Ediţia 09 (05 – 08 august 1976)

Recital

Ediţia 10 (01 – 04 septembrie 1977)

Recital

Ediţia 11 (03 – 05 august 1978)

Recital

Ediţia 18 (01 – 04 august 1985)

Recital

Ediţia 22 (03 – 06 august 1989)

Recital

CONCURSUL CÂNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET (Sala Radio, 1975 – 1988) – 07 ediții

Ediţia 01 (24 – 26 octombrie 1975)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Ediţia 02 (01 – 03 decembrie 1977)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

“Suprema dragoste” (m: George Grigoriu; t:) – i: Angela Ciochină – Premiul I

CONCERTUL CU PRIME AUDIȚII “LAUDĂ OMULUI”, BUCUREȘTI (1976)  02 ediții

Concert organizat de Consiliul Național al Frontului Unității, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Scriitorilor și ATM, în cadrul căruia s-au prezentat piese în primă audiție. Realizatori Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu.

Ediţia 01 (Sala Radio din Bucureşti, 10 martie 1976)

Ediţia 02 (Sala Radio din Bucureşti, 05 aprilie 1976)

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963 – 2012)

Mamaia’76 (26 – 31 iulie 1976) – Ediţia 11

“Azi, aici, acum” (m: Gelu Solomonescu; t: Mircea Block) – Menţiune

“Definiţie” (m: Florin Bogardo; t: Saşa Georgescu) – Premiul III

“Odată cu cântecul” (m: George Grigoriu; t: Romeo Iorgulescu)

“Poveste adevărată” (m: Ion Cristinoiu; t: Mihai Dumbravă)

Mamaia’84 (29 august – 02 septembrie 1984) – Ediţia 14

“Câmp fără popas” (m: Angela Ciochină; t: Lucian Blaga)

“Un copil” (m: Jolt Kerestely; t: Ovidiu Dumitru)

FESTIVALUL NAŢIONAL CÂNTAREA ROMÂNIEI (1976–1989)

Ediţia 1976 (Etapa pe Centrul Universitar Bucureşti, 23 martie – 03 aprilie 1977)

Secţiunea de Muzică Uşoară şi Estradă (25 martie 1977, Sala de Festivităţi a Institutului de Construcţii Bucureşti, Gala Laureaţior a avut la Sala Radio pe 08 aprilie 1977)

Premiul I (ca studentă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti)

PARTICIPĂRI LA CONCURSUL TV “ŞLAGĂRE ÎN DEVENIRE” (participările de la acest concurs au fost preluate din cartea “Titus Munteanu – un lord al micului ecran” de Octavian Ursulescu, Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2017) – în paranteză este trecută data difuzării la TVR

Ediţia 03 (14 martie 1981)

“Noi şi soarele” (m: Dan Beizadea; t: Victor Brătulescu)

Ediţia 04 (06 aprilie 1981/18 aprilie 1981, data difuzării la TVR)

“Salcâmul de pe strada mea” (m: Cornel Fugaru; t: Tania Lovinescu) – Premiul Juriului

Ediţia 15 – Vară Românească (21 iulie 1984)

“Vara în ţara mea” (m: Romeo Vanica; t: Ovidiu Dumitru) – Premiul de Popularitate

Ediţia 16 – Toamnă Românească (toamna 1984)

“Toamnă românească” (m: Ionel Bratu Voicescu; t: George Ţărnea)

Ediţia 20 (13 decembrie 1986)

“Cântec drag din ţara mea” (m: Angela Ciochină; t: Eugen Rotaru)

CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ MELODIILE ANULUI (1979 – 1987)

Melodii’85 (13 – 16 februarie 1986) – Ediţia 07

Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”

“Spune-mi” (m: Romeo Vanica; t: Eugen Rotaru)

CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985 – 1989)

Ediţia 03 (08 – 10 septembrie 1989)

“Dansează tinereţea” (m: Angela Ciochină; t: Dan V. Dumitriu, ilustraţia coregrafică – formaţia de dans modern – Târgu Mureş)

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA DRESDA (1971 – 1988)

Ediţia 10 (15 – 20 septembrie 1981)

Premiul III pentru interpretarea piesei “De-ai fi tu salcie” (m: Horia Moculescu; t: Mihai Maximilian; aranjament : Cornel Meraru). Orchestra a fost dirijată de compozitorul Dan Beizadea.

DISCOGRAFIE SOLO

Angela Ciochină (1977, Electrecord 45-EDC 10.586) – EP

01. Pentru tot ce ne-am visat (Camelia Dăscălescu/Cecilia Silvestri)

02. O Rămâi (Cornel Petrescu/Mihai Eminescu)

03. Ore (George Grigoriu/Mariana Dumitrescu)

Angela Ciochină (1985, Electrecord ST-EDE 02640) – LP

Muzica: Victor Socaciu

Versuri: Dan Verona

01. Deschide fereastra

02. Destin de trandafiri

03. Drumuri paralele

04. A iubi, iubire

05. Trenul îmblânzit

06. Vremea cireşelor

07. Jaf de trandafiri

08. Ploaia îndrăgostită

09. Bătrânul carusel

10. Semne pe zăpadă

Album de autor (Muzica, 2001) – CD şi Casetă Audio

12 compoziţii proprii

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ STRĂINĂ

Internationales Schlagerfestival Dresden’81 (1981, AMIGA 8 55 844) – LP

06. Beruhrung (Thomas Natschinski/Ingeburg Branoner) – aranjament orchestral de Dan Stoian

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ ROMÂNEASCĂ

2 Şlagăre Mondiale (1976, Electrecord 45-STM-EDC 10.531) – Single

01. Fernando (Abba)

Salcia Melodii de Horia Moculescu (1976, Electrecord, STM EDE 01227) – LP

01. De-ai fi tu salcie (Horia Moculescu/Mihai Maximilian)

10. Marea mea (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)

Odată cu cântecul – Melodii de George Grigoriu (1976, Electrecord, STM EDE 01264) – LP

01. Odată cu cântecul (George Grigoriu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

10. Cât vom fi noi (George Grigoriu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

De la o melodie…la alta 5 (1977, Electrecord, EDE 01297) – LP

06. Să nu uităm să fim copii (Sabin Păutza/Corina Popa)

Ionel, Ionelule – Melodii de Claude Romano (1977, Electrecord, 45-STM-EDC 10.548) – EP

01. Ionel, Ionelule (Claude Romano/Nicuşor Constantinescu & Nicolae Vlădoianu)

03. Ştia bunica ce dansa (Claude Romano/Harry Negrin)

Melodii de Temistocle Popa – Frumoasă tinereţe (1977, Electrecord, EDE 01376) – LP

12. Foc ascuns (Temistocle Popa/Mihai Dumbravă)

Melodii de Aurel Giroveanu – Trăiesc o zi frumoasă (1977, Electrecord EDE 01400) – LP

01. Trăiesc o zi frumoasă (Aurel Giroveanu/Harry Negrin)

Muzică uşoară de Dan Stoian (Electrecord 1980, 45 EDC 10.690) – EP

03. Am vrut (Dan Stoian/Angela Ciochină)

Cele mai frumoase melodii de Claude Romano (1980, Electrecord MC 00123) – Casetă Audio

06. Fir-ai tu să fii de dragoste (Claude Romano/Claude Romano)

08. Ştia bunica ce dansa (Claude Romano/Eugen Mirea)

15. Ionel, Ionelule (Claude Romano/Nicuşor Constantinescu & Nicolae Vlădoianu)

Cornel Fugaru – Am ales nemărginirea (1982, Electrecord ST-EDE 02070) – LP

02. Salcâmul de pe strada mea (Cornel Fugaru/Tania Lovinescu)

Mamaia’84 –1 (1984, Electrecord, ST EDE 02631) – LP

05. Câmp fără popas (Angela Ciochină/Lucian Blaga)

Mamaia’84 –2 (1984, Electrecord ST-EDE 02632) – LP

04. Un copil (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Melodii’85 – Melodii de dans 2 (1986, Electrecord, ST-EDE 02943) – LP

06. Spune-mi (Romeo Vanica/Eugen Rotaru)

Un Cântec pentru Tine – Melodii de Claude Romano (1989, Electrecord ST-EDE 03632) – LP

01. Ionel, Ionelule (Claude Romano/Nicuşor Constantinescu & Nicolae Vlădoianu)

08. Ştia bunica ce dansa (Claude Romano/Eugen Mirea)

11. Fir-ai tu să fii de dragoste (Claude Romano/Claude Romano)

Cornel Fugaru – În lumea muzicii, CD4 (2004, Casa Radio ADD 150) – CD

09. Salcâmul de pe strada mea (Cornel Fugaru/Tania Lovinescu)

124 Şlagăre, pe versuri de Eugen Rotaru – vol. 2 (2004, Muzica 2001 018 / 2006, Star Media Music, SMM 106) – CD

21. Spune-mi (Romeo Vanica/Eugen Rotaru)

De dor şi voie bună (2011, Eurostar E 576) – CD

03. La mulţi ani! – în duet cu Silviu Stănculescu

De ziua ta (2013, Eurostar E 729) – CD

05. La mulţi ani! – în duet cu Silviu Stănculescu

Sabin Păutza – The Best of Sabin Păutza (2017, ODS/piperiuarte.eu) – Promo CD

18. Să nu uităm să fim copii (Sabin Păutza/Corina Popa)

Piese înregistrate la Radio şi Electrecord (selectiv)

A iubi, iubire (Victor Socaciu/Dan Verona)

A nins (Titel Popovici/Viorela Filip)

A nins peste câmpuri (Johnny Răducanu/Em. Grecu)

Aceste nopţi (Angela Ciochină/Dan V. Dumitriu)

Am vrut (Dan Stoian/Angela Ciochină)

Aşa începe iubirea (Angela Ciochină/Dan Verona)

Azi, aici, acum (Gelu Solomonescu/Mircea Block)

Balada plaiurilor

Bătrânul carusel (Victor Socaciu/Dan Verona)

Bine-ai venit (Repertoriu Internaţional/Gheorghe E. Marian)

Casa dintre greeri (Alexandru Timus)

Câmp fără popas (Angela Ciochină/Lucian Blaga)

Cântec (Dan Ştefănică/Ioan Alexandru)

Cântec de Ana (Cornel Fugaru/V. Dăuşan)

Cântec de demult (Mişu Iancu/Alexandru Mandy)

Cântec de seară (Mişu Iancu)

Cântec din Barasan (Laurenţiu Profeta)

Cântec drag din ţara mea (Angela Ciochină/Eugen Rotaru)

Cântec închinat iubirii şi păcii (Lidia Stoica)

Cât vom fi noi (George Grigoriu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

Cheia vieţii (Dan Beizadea/G Şoimu)

Corabie pentru doi (Angela Ciochină/Dan V. Dumitriu)

Cum te iubesc (Angela Ciochină/Dan Verona)

Cupa cu speranţe (Repertoriu Internaţional/Cl. Mărginean)

Dacă priveşti culoarea florilor (Lidia Stoica/Lidia Stoica)

Dansul de păsări (Angela Ciochină/Dan Verona)

Dă-mi măna, prietene (Repertoriu Internaţional/S. Minea)

De Anul Nou (Radu Şerban) – în duet cu Stela Enache 58674

De-ai fi tu salcie (Horia Moculescu/Mihai Maximilian)

Desen pe zăpadă (I. Ştefănescu/Tania Lovinescu)

Deschide fereastra (Victor Socaciu/Dan Verona)

Despărţire (Magdalena Tara/Magdalena Tara)

Destin de trandafiri (Victor Socaciu/Dan Verona)

Doru-i dor (Dan Beizadea/Stelian Filip)

Dragoste şi noi (Camelia Dăscălescu/Maria Banuş)

Drumuri paralele (Victor Socaciu/Dan Verona)

E atât de aproape fericirea (I. Ştefănescu/Adina Chivulescu)

Ea e ţara mea (Jolt Kerestely)

Elegie pentru o iubire (Marcel Dragomir/Mala Bărbulescu)

Eşti numai tu (Repertoriu Internaţional/Angela Ciochină)

Eu nu te voi uita (Ion Stavăr/George Popovici)

Eu şi anotimpurile (Cornel Meraru/Viorela Filip)

Fernando (Abba)

Fir-ai tu să fii de dragoste (Claude Romano/Claude Romano & Nuky Boldur)

Foaie verde (Aurel Giroveanu/Marin Sorescu)

Foc ascuns (Temistocle Popa/Mihai Dumbravă)

Frumoasele visuri (Angela Ciochină/Dan Verona)

Ionel, Ionelule (Claude Romano/Nicuşor Constantinescu & Nicolae Vlădoianu)

Iubire dincolo de vorbe (G. Cadencian/Dan V. Dumitriu)

Iubeşte pentru a iubi (Dinu Giurgiu/Dan Verona)

Iubita ostaşului (Ileana Toader)

Izvorul îndrăgostit (Dan Ştefănică/I. Alexandru)

Îmi spui (Titel Popovici/Eugen Rotaru)

Întâlnire (Edmond Deda/Ana Blandiana)

Jaf de trandafiri (Victor Socaciu/Dan Verona)

La mulţi ani! – în duet cu Silviu Stănculescu

La teatrul de păpuşi (Cornel Meraru/Aristide Mircea)

Lacrima (Titel Popovici/A. Georgică)

Mai lasă-mi o zi (Angela Ciochină/Dan Verona)

Marea mea (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)

Mă iubeşte (Elly Roman/Elly Roman)

Nu-i uşor s-aştepţi o zi (Ştefan Kradoş/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

Nu te voi uita (Magdalena Tara/Magdalena Tara)

O poartă de vis (Repertoriu Internaţional)

O, rămâi (Cornel Petrescu/Mihai Eminescu)

O ţară numită România (Camelia Dăscălescu/Aurel Storin)

Odată cu cântecul (George Grigoriu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu)

Ore (George Grigoriu/Mariana Dumitrescu)

Parcă aşa-mi spuneai (Vasile Şirli/Eugen Rotaru)

Pe voi vă cânt (Camelia Dăscălescu/Maria Banuş)

Pentru o viaţă cel puţin (Dan Beizadea/Flavia Buref)

Pentru tot ce ne-am visat (Camelia Dăscălescu/Cecilia Silvestri)

Ploaia îndrăgostită (Victor Socaciu/Dan Verona)

Poate cândva (Repertoriu Internaţional/Angela Ciochină)

Primăvara-n crâng (Camelia Dăscălescu/Maria Banuş)

Primăvara vine cu un cântec (Cornel Meraru/Gina Teodorescu)

Promit (Cătălin Târcolea/Roxana Popescu)

Românie, plai de vis (Ramon Tavernier)

Salcâmul de pe strada mea (Cornel Fugaru/Tania Lovinescu)

Să fii mereu fericit (Cornel Meraru/Gina Tedorescu)

Să nu uităm să fim copii (Sabin Păutza/Corina Popa)

Să visăm (Dan Beizadea/C. Rădulescu)

Semne pe zăpadă (Victor Socaciu/Dan Verona)

Seri de argint (Camelia Dăscălescu/Flavia Buref)

Sfârşit de poveste (Radu Gheorghiu/Vladimir Bunea)

Soarele îmi bate-n geam (Repertoriu Internaţional)

Soarele răsare iar (St. Rodescu/Corina Brăneanu)

Spune-mi (Romeo Vanica/Eugen Rotaru)

Spune-mi (Repertoriu Internaţional/V. Brătulescu)

Sub un cer albastru (Liviu Mitrică) – duet Liviu Mitrică

Surâs (St. Rodescu/Corina Brăneanu)

Ştia bunica ce dansa (Claude Romano/Harry Negrin)

Tăcerea (Angela Ciochină/T. G. Maiorescu)

Toamnă românească (Ionel Bratu Voicescu)

Trăiesc o zi frumoasă (Aurel Giroveanu/Harry Negrin)

Tu nu poţi să mai pleci (Repertoriu Internaţional/Angela Chiochină)

Trebuia să vii (Camelia Dăscălescu/Flavia Buref)

Trenul îmblânzit (Victor Socaciu/Dan Verona)

Ţară de baladă

Ţara mea e România (Edmond Deda)

Un albastru infinit (Marcel Dragomir/Ovidiu Dumitru)

Un anotimp de dor (Viorel Gavrilă) – în duet cu Daniel Iordăchioaie

Un cântec, o poveste (Cătălin Târcolea/Roxana Popescu)

Un copil (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Un sat, pe un câmp, pe o hartă (Jolt Kerestely)

Un vis frumos (Liviu Mitrică/S. Minea)

Valsul de altădată (Ion Stavăr/George Popovici)

Valul (Ionel Tudor/Andreea Andrei)

Vara în ţara mea (Romeo Vanica)

Vatra mea (Ionel Bratu Voicescu)

Văd chipul tău (I. Ştefănescu/B. Căuş)

Vei auzi (Repertoriu Internaţional/Angela Chiochină)

Vino, prietene (G. Eftici/Dan V. Dumitriu)

Vor veni dimineţi (Angela Ciochină/Mala Bărbulescu)

Vremea cireşelor (Victor Socaciu/Dan Verona)

Compoziţii proprii

Aceste nopţi (Angela Ciochină/Dan V. Dumitriu)

Aşa începe iubirea (Angela Ciochină/Dan Verona)

Câmp fără popas (Angela Ciochină/Lucian Blaga)

Cântec drag din ţara mea (Angela Ciochină/Eugen Rotaru)

Corabie pentru doi (Angela Ciochină/Dan V. Dumitriu)

Cum te iubesc (Angela Ciochină/Dan Verona)

Dansează tinereţea (Angela Ciochină/Dan V. Dumitriu)

Dansul de păsări (Angela Ciochină/Dan Verona)

Frumoasele visuri (Angela Ciochină/Dan Verona)

Mai lasă-mi o zi (Angela Ciochină/Dan Verona)

Tăcerea (Angela Ciochină/T. G. Maiorescu)

Vor veni dimineţi (Angela Ciochină/Mala Bărbulescu)

 

Autor:Mircea Nicolau

 

 

Share This:

Leave a Reply

3 comentarii la „Angela Ciochină – interpreta cu un simț muzical deosebit și un auz perfect

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!