Camelia Florescu – Un tulburător echilibru între muzică şi poezie

Înainte de toate aş dori să-i mulţumesc Cameliei Florescu, care a avut răbdare să-mi răspundă la toate întrebările şi mi-a furnizat o serie de materiale inedite. Artista a păstrat cu meticulozitate atât articole din presă, cât şi programe de sală ale unor importante festivaluri şi concursuri.

Muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă, prin calitatea liniei melodice, a versurilor şi a interpretării. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început încă din prima parte a anilor’90. Este o epocă care acum se studiază în cărţile de istorie. Eu fac parte din generaţia „noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii”. Am fost ultima generaţie de „pionieri ai patriei”.

Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Obsedat de achitarea datoriei externe a României, cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Televiziunii Române (singurul post TV din România până în 1990) a fost redus la doar două ore pe zi, începând cu 21 ianuarie 1985. Doar sâmbata şi duminica, românii aveau un program TV mai lung.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat.

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a reprezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri interjudeţene din ţară, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Din păcate, festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la radio sau televiziune.

O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt (în ordine alfabetică): Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu, etc.

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre aceştia nu au renunţat la muzică, ba chiar au avut de câştigat de pe urma ei, din toate punctele de vedere.

Din această categorie, face parte şi Camelia Florescu, laureată a concursului TV “Steaua fără nume” şi Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a scrie despre activitatea Cameliei Florescu aş dori să fac o precizare. În anii’80, în muzica pop românească au existat trei interprete cu numele de Florescu: Camelia Florescu, Simona Florescu Dichiseanu (lansată în 1984, la Festivalul de la Mamaia) şi Lelia Florescu (lansată în 1987, tot la Festivalul Mamaia).

Camelia Florescu s-a născut pe 21 noiembrie 1964 la Craiova (Dolj). Ambii părinţi lucrau ca tehnicieni. Tatăl, Benoniu Florescu, era originar din Oltenia iar mama, Eugenia, este din Bucovina. Sora sa, Cristina, mai mică cu 7 ani, este medic.

În perioada 1972-1979, urmează clasele II-VIII, la Şcoala nr. 12 din Craiova, după ce urmase anterior clasa I (1971-1972), la Şcoala nr. 9 din acelaşi oraş.

În timpul şcolii generale, începe se cânte la serbări şi evenimente şcolare.

În perioada 1979-1983, urmează cursurile Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova (fostul Liceu de Matematică-Fizică “Nicolae Bălcescu”). Şi aici cântă la serbări şi manifestări şcolare.

În timpul liceului, diriginta sa, Olga Curelaru, profesor de Limba şi Literatura Română, o încurajează să cânte şi să scrie poezii.

Pe 08 noiembrie 1979, la începutul clasei a IX-a, este distinsă cu Premiul I la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Populară şi Uşoară “Florile Tinereţii” din Craiova, fiind remarcată de profesorul Eugen Mihăilescu, care se afla în juriu. Deşi anul şcolar începuse deja, acesta o admite pe tânăra elevă la cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova.

Astfel, în perioada 1979-1982, urmează în paralel cu Liceul, cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova, Secţia Canto-Muzică Uşoară, la clasa profesorului Eugen Mihăilescu.

De asemenea, tot în această perioadă, colaborează cu Casa Armatei şi cu diverse instituţii de cultură din Craiova. În cadrul acestora, a făcut parte din colectivele de teatru, cenaclu poezie, muzică folk, muzică uşoară/pop.

Din 1979 şi până în 1986, participă la numeroase Festivaluri şi Concursuri Interjudeţene obţinând premii importante. O listă completă cu participările artistei la aceste festivaluri şi concursuri o găsiţi la finalul acestui material.

In 1985, la Festivalul "Steaua Dunării" din Galati
In 1985, la Festivalul „Steaua Dunării” din Galati

Imediat după terminarea liceului, în perioada 1983-1984, este angajată la Depoul CFR Craiova. Face parte şi din Brigada Artistică acestei instituţii, unde îl are coleg pe actorul Romică Ţociu. Trebuie precizat că, la acea vreme, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.

În 1985, participă la cele mai importante manifestări de gen pentru tinerii interpreţi. Trece cu brio prima etapă a Concursului TV “Steaua fără nume”, obţine Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara şi participă la secţiunea “Interpretare” a  Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’85

Pe 04 august 1985, câştigă Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara. Artista mai participase la ediţiile din 1982 şi 1984, fără să obţină nici o distincţie. Va reveni pe scena Festivalului de la Amara, cu recitaluri în afară de concurs, la ediţiile din 1986 şi 1987.

În perioada 28 august – 01 septembrie 1985, participă la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cel mai important eveniment muzical din perioada 1963-2000. Pe atunci, regulamentul festivalului la secţiunea “Interpretare” prevedea ca un interpret să cânte o piesa cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o primă audiţie. Piesele prezentate de Camelia Florescu au fost: “Ploaia şi noi” (Muzica: Vasile V. Vasilache) şi “Noapte de vară” (Muzica: Aurel Giroveanu), cea din urmă, prezentată în primă audiţie, a fost şi prima înregistrare efectuată la Radio România.

Prezentator a fost jurnalistul Octavian Ursulescu (cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România) iar juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” fost prezidat de Arta Florescu, artistă a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti).

În toamna anului 1985, la Sala Radio din Bucureşti, participă la prima etapă a prestigiosului Concurs TV “Steaua fără nume”, alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan. Realizatorii acestei ediţii a fost Simona Patraulea şi Anca Sandu iar prezentator a fost binecunoscutul compozitor Marius Ţeicu. Juriul a fost alcătuit din (în ordinea prezentării): Camelia Dăscălescu (compozitoare), Ludovic Spiess (tenor, prim solist al Operei Române), Teodora Mogoşanu (reprezentantă a publicului), Valerian Mareş (din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului), Ion Cristinoiu (compozitor), Genoveva Cioacă (reprezentantă a publicului), Temistocle Popa (compozitor). Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirijor: Cornel Popescu.

În cadrul primei etape a concursului, care a avut  patru probe şi s-a transmis la TVR pe 14 decembrie 1985, Camelia Florescu a interpretat, printre altele, piesa “Mamă, simt nevoia să-ţi vorbesc” (m: Ion Cristinoiu; t: Roxana Popescu), lansată de Denis Roman, la Festivalul Mamaia 1985. Alături de Carmen Rădulescu, a interpretat piesa “Acelaşi vis”, a compozitorului Şerban Georgescu, la proba “Duet cu o vedetă”.

Camelia Florescu a făcut impresie bună juriului de specialitate şi a promovat cu brio prima etapă a “Stelei fără nume”.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani)

Tot în 1985, la sugestia şi recomandarea interpretei Carmen Rădulescu, începe colaborarea cu Ansamblul Artistic “Doina al Armatei” din Bucureşti.

Pe 07 noiembrie 1985, este distinsă cu Premiul Ziarului “Tribuna Sibiului” la Festivalul şi Concursul de Muzică Uşoară “Cheia Cetăţii” din Sibiu.

După ce a avut cronici pozitive în multe ziare şi publicaţii locale, începând cu 1985, este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Cărăbuş”, „Contemporanul”, „Dobrogea nouă”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral”, „Munca”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna Sibiului”, „Viaţa militară”, etc.

Participă şi la o serie de spectacole atât în Bucureşti (Sala Polivalentă, Sala Radio), cât şi prin ţară, alături de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului.

De asemenea, începe colaborarea cu Televiziunea Română, singurul post TV din acea perioadă.

În perioada 1985-1995, înregistrează în jur de 15 de piese în primă audiţie, pe muzica unor cunoscuţi compozitori ai muzicii pop/uşoare româneşti cum ar fi: Dan Ardelean, Toni Constantinescu, Marcel Dragomir, O. Dumitrescu, Ştefan Elefteriu, Aurel Giroveanu, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Constantin Popovici, Dan Ştefănică. De asemenea, înregistrează şi câteva cover-uri din muzica pop italiană sau americană.

Începând cu 1986, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi Barul Nord sau Izvorul Rece.

Pe 15 februarie 1986, participă la Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” a Concursului de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’85” (Sala Polivalentă din Bucureşti) cu piesa “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (muzica: Dan Ştefănică), care s-a bucurat de succes şi a fost inclusă pe discul Melodii’85 – Dans (1) (1986, Electrecord ST EDE 02853).

Pe 29 mai 1986, obţine Trofeul la secţiunea „Interpretare” a celei de-a X-a ediţii a Concursului de Creaţie şi Interpretare “Bucureşti’86”, pentru tineri interpreţi, ce a avut loc la Teatrul “Constantin Tănase” din Bucureşti.

In 1986, la barul Nord din Bucureşti
In 1986, la barul Nord din Bucureşti

În vara anului 1986, este din nou selecţionată pentru Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia.

În perioada 01 – 16 august 1986, toţi cei 26 de concurenţi selecţionaţi pentru Mamaia (din peste 100 prezentaţi), au urmat cursuri intensive de pregătire (interpretare muzicală, actorie, mişcare scenică) la Centrul Special de Perfecţionare a Cadrelor din Bucureşti, ce se afla pe Calea Dorobanţilor, nr. 99.

Astfel, în perioada 27 – 31 august 1986, la Teatrul de Vară din Mamaia, participă din nou la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Pe 28 august, Camelia Florescu se prezintă în concurs cu piesele “Unde sunt copii?” (muzica: Magda Boboc, lansată de Cornelia Vorvoreanu) şi “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean). Cea din urmă piesă, prezentată în primă audiţie, se va bucura de succes. Pe 31 august, în cadrul Galei Laureaţilor, este distinsă cu Premiul II.

Festivalul s-a deschis şi închis cu piesa “E sărbătoare la Mamaia” (Cornel Fugaru/Lucian Avramescu), interpretată de toţi soliştii. Această piesă a fost un imn al Festivalului la ediţiile 1986, 1987, 1988, 1989.

Prezentator a fost Octavian Ursulescu iar juriul de specialitate al secţiunii “Interpretare” fost alcătuit din (în ordinea prezentării): Arta Florescu (artistă a poporului, şefa Catedrei de Canto a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti), Laurenţiu Profeta (compozitor, secretar al Uniunii Compozitorilor), Elvira Cârje (solistă a Operei Române), Georgeta Stoleriu (solistă a Operei Române), Dorin Teodorescu (solist al Teatrului de Operetă din Bucureşti), Marius Ţeicu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog), Valerian Mareş (reprezentantul Comitetului al Uniunii Tineretului), Nicolae Tănase (directorul Casei de Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret din Buzău).

Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Mamaia’86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete incontestabile ale muzicii pop/uşoară româneşti. Laureaţii ediţiei au fost (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC – distincţie echivalentă cu Premiul I), Camelia Florescu (Premiul II), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).

În toamna anului 1986, după o colaborare de aproape doi ani, Camelia Florescu devine angajata Ansamblului Artistic “Doina al Armatei”. Cu această ocazie, s-a stabilit în Bucureşti. Va rămâne angajata acestui Asamblu, până în 1996.

În perioada 1986-1996, alături de Ansamblul “Doina al Armatei”, efectuează numeroase turnee în ţară şi străinătate şi susţine numeroase spectacole în Bucureşti, la Sala Polivalentă sau Sala Radio.

Pe 10 iulie 1987, participă la cea de-a doua ediţie a Concursului de Muzică de Dans pentru Tineret de la Costineşti cu piesa “De când este dragostea” (Jolt Kerestely), care, de asemenea, se va bucura de succes.

În perioada 15–19 octombrie 1988, participă la Secţiunea de Creaţie a Festivalul “Cântecului Ostăşesc” cu piesa “Cântec pentru erou” (muzica: Octav Firulescu), care  obţine Premiul II.

In 1995 la Penne (Italia)
In 1995 la Penne (Italia)

Pe 05 noiembrie 1988, la Sala Radio din Bucureşti, Camelia Florescu şi Angela Stoica participă la cea de-a doua etapă a concursului TV “Steaua fără nume”, realizat acum de Titus Munteanu (realizator) şi Anca Sandu (regia artistică) şi prezentat de Octavian Ursulescu. Concursul s-a difuzat la TVR pe 12 noiembrie 1988.

Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române , dirijor: Cornel Popescu şi Grupul Vocal “Choralis” al Ansamblului Artistic al UTC, condos de Voicu Enăchescu.

Din juriul Etapei 02 au făcut parte (în ordinea prezentării): Eugenia Moldoveanu (celebra soprană şi prim solista Operei Române, preşedintele juriului), Camelia Dăscălescu (compozitoare), Marius Ţeicu (compozitor, interpret), Ion Cristinoiu (compozitor, interpret), Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Biţu Fălticineanu (regizor), Marcel Dragomir (compozitor, interpret).

Probele din concurs au fost următoarele:

  1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române (dirijor: Cornel Popescu), Camelia Florescu a interpretat “Viaţa este mai frumoasă” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Eugen Rotaru), lansată de Angela Similea.
  2. O piesă în primă audiţie. Camelia Florescu a prezentat piesa “Iubirile” (muzica: Alexandru Vilmanyi; versuri: Romeo Iorgulescu).
  3. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară românească (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).
  4. O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. Din nou acompaniată de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, Camelia Florescu a interpretat “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean; text: Flavia Buref), ce fusese lansată cu doi ani mai devreme, la Festivalul de la Mamaia.
  5. Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Camelia Florescu şi Angela Stoica, acompaniate de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, au intepretat piesa “Baladă” (muzica: Radu Şerban; text: Aurel Storin), lansată la Festivalul Mamaia’75 de Margareta Pâslaru şi Marina Voica.

Atât Camelia Florescu, cât şi Angela Stoica, au obţinut 66 şi respectiv, 67 de puncte, amândouă promovând în Etapa 03 (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte).

Din păcate Etapa 03 nu a mai avut loc. După evenimentele din decembrie 1989, Concursul “Steaua fără nume” a fost interupt. Din această cauză, câţiva talentaţi tineri interpreţi, care trecuseră cu brio primele două etape, care erau foarte grele, nu au mai avut cum să ajungă în mare finală. Printre aceştia, pe lângă Camelia Florescu şi Angela Stoica, s-au mai numărat (în ordine alfabetică): Constantin Bruj, Florina Cupşa, Anca Heroiu, Alina Mavrodin, Oana Sârbu, Denis Ştefănescu şi alţii. Ultimele câştigătoare ale “Stelei fără nume” au fost Ramona Bădescu şi Alexandra Canareica, la ultima mare finală care a avut loc pe 27 martie 1989.

Cele mai cunoscute piese lansate de Camelia Florescu în muzica pop/uşoară românească sunt (în ordine cronologică):  “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (1986, muzica: Dan Ştefănică), “Au pornit cocorii” (1986, muzica: Dan Ardelean), “Un cer de stele” (1987, muzica: Jolt Kerestely), “De când este dragostea” (1987, muzica: Jolt Kerestely).

În iulie 1989, este trecută în cartea „Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.

În noiembrie 1989, a efectuat prin ARIA (singura agenţie de impresariat artistic din România din vremea aceea), primul său turneu peste hotare, în Italia, în Poggibonsi, aflat în provincia Siena, regiunea Toscana.

Evenimentele din decembrie 1989, au prins-o pe artistă în Italia, unde a rămas în turneu, până în aprilie 1990.

În anii’90, a mai efectuat turnee în Turcia (1993, la Ankara), Italia (1995, Penne), Grecia (1996, Salonic).

În prima jumătate a anilor’90, deşi  a mai avut câteva apariţii la TVR, datorită perioadei haotice din lumea divertismentului românesc, Camelia Florescu a renunţat de bună voie la apariţiile radio-tv. Cu toate acestea, a continuat să cânte.

În anul 1996, după zece ani de activitate, părăseşte Ansamblul Doina al Armatei şi începe seria turneelor în Egipt.

În perioada 1996-2001, are numeroase contracte în Egipt, în localităţile Hurghada, Ain Sohna şi Nuweiba, unde cântă la cele mai renumite hoteluri şi localuri de acolo, cum ar fi: Mariott Hurghada, Melia Pharaoh Hotel, Hilton Plaza Hotel, Stella di Mare (Swiss Inn), Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

În aprilie 2001, revine în ţară şi termină cu succes cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Hyperion. De asemenea, în 2003, absolvă şi Şcoala de Turism Amfiteatru din Bucureşti.

În perioada mai – noiembrie 2004, continuă să onoreze contracte în Hurghada, Egipt, cântând la hoteluri şi restauranturi de lux precum: Hilton Resort, Grand Hotel Makady, Intercontinental Hotel, Palm Beach Hotel, Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

A avut şi are numeroase contracte de scurtă durată în străinătate, cum ar fi (în ordine cronologică): Germania (Koln 2003-2004), Egipt (Taba, Revelion 2004), Ungaria (Budapesta, 2006), Franţa (Paris, 2008), Germania (Frankfurt, 2010), Marea Britanie (Londra, 2011), Germania (Pleifeld, Phaffenhofen, Solnhofen, 2012), Italia (Livorno, Torino, 2015), Germania (Aachen, Koln, Gummersbach, 2015), Italia (Pescara, 2017), Ucraina (Cernăuţi, 2018), Israel (Haifa, 2018), Republica Moldova (Chişinău, 2018, 2019).

În 2004, îşi deschide firma Camina Concept care se ocupă cu organizări de evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private) şi corporate (team-building, petreceri de Crăciun, aniversări de firmă).

Din 2010, compania sa a dezvoltat un departament de servicii de asistenţă medicală ambulatorie, printr-o reţea de asistente, atât în România, cât şi în Bulgaria, Bosnia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria.

În anul 2016, Camina Concept submite la Autoritatea Naţională de Turism obţinerea licenţei, astfel ia fiinţă Agenţia de Turism Camina Travel.

În cadrul evenimentelor la care participă, Camelia Florescu are în repertoriu peste 1000 de piese atât din cel internaţional, cât şi din cel românesc. Abordează cu uşurinţă piese de dans, de petrecere şi, uneori, de folclor românesc. De asemenea, cântă în limbile română, arabă, engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, rusă, sărbă, spaniolă, turcă

Camelia Florescu este si o talentată poetă şi textieră.

Prima sa poezie a fost publicată 1981 în ziarul local “Înainte” din Craiova.

Pe când lucra la Ansamblul Doina al Armatei, a realizat vesurile unor cuplete pentru spectacolele organizate acolo. A mai scris texte pentru compozitorii Marius Micu, Constantin Popovici (de la Ansamblul Doina al Armatei) şi Francisc Reiter. De asemenea, a creat versuri în limba română, la o serie de piese din repertoriul internaţional.

Activitatea sa literară s-a intensificat în ultimii ani. Din 2013, este prezentă în o serie de Antologii de poezie colective.

Artista scrie şi publică pe site-urile şi revistele: Actualitatea Literară, Agora, Apollon, Revista Boema, Cenaclul Poezii Diaspora, Cetatea lui Bucur, Claviaturi, Climate Literare, Confluenţe Lirice, Confluenţe Literare, Dialoguri culturale , eCreator, Însemne culturale, Literatura de Azi, Literatura pentru toţi, Literaturitate, Negru şi Alb, Noduri şi Semne, Orizonturile Bucuriei, Poeţii noştri, Poezii pentru sufletul meu, Qpoem, Revista Nouă, Sintagme Literare, Vatra Veche.

Ultimii ani i-au adus o serie de premii şi distincţii pentru poezie. Iată o listă cu aceste premii, preluată din CV-ul său literar.

Ianuarie 2017 – Menţiune la Secţiunea de Poezie  la Festivalul de Poezie şi Epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil” – Mizil, România

Iulie 2017- Premiul pentru Activitatea Literarară la  Concursul Internaţional de Poezie “Sub zodia poeziei” – organizat de revista şi editura “Contraste Culturale”-Giurgiu, România

August 2017 – Diploma de Onoare pentru Înalta Măiestrie Literară, contribuţie substanţială în promovarea limbii române –Festivalul Limbii Române – Moneasa, Romania

Septembrie 2017 – Premiul Special al Academiei Europene a Societatii Civile – Festivalul International de Poezie Renata Verejanu Chişinău, Moldova

Octombrie 2017 – Menzione d’onore – Concorso Virtuale di Poesia “Club della Poesia”- Italia

Decembrie  2017 – Premiul Special “ION VATAMANU” – Concursul de poezie Vis de toamnă-ediţia V-a, Apollon, Urziceni, România

Decembrie 2017 – Menţiune II – Concursul KONKU 2017- Literaturitate.ro, România

Decembrie 2017 –  Premiul de Încurajare – Poezie –Premiile eCreator-Baia Mare, România

Ianuarie 2018 – Gala Poeziei de dragoste – Premiul pentru poezia de dragoste – Editura Art Creativ, ediţia a II-a.

Martie 2018 – Academia de poezie şi proză Chişinău – Premiul pentru Cariera Artistică

Martie 2018 – Diplomă de Onoare –Societatea pentru Cultură Cernăuţi, Ucraina

Aprilie 2018 – Associazione Internazionale VERBUMLANDIART – Galatone, Italia – Premiul 1 (întâi) – Premio Poesie e Arta Sacra

Mai 2018 – Diplomă de Excelenţă – ASCIOR (Asociaţia pentru Civilizaţie Ortodoxă)

Iunie 2018 – Diplomă de merit / Menţiune la Concursul Naţional de Poezie Radu Cârneci – Arena Literară &Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor-Patronat al Cărţii

Iunie 2018 – Diplomă Juriu internaţional World Forum of Talented Children –Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de Excelenţă – Biblioteca Municipală B.P.Haşdeu din Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de merit – Universitatea de Stat Moldova – Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de merit – Ministerul Afacerilor Interne – Trupele de Carabinieri – Brigada mobile 1 – Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de excelenţă – Editura Izvorul Cuvântului, Buftea

Iunie 2018 – TROFEUL DE EXCELENŢĂ oferit de  Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Pleiades Iaşi la Simpozionul Internaţional Fereastră către Stele – ediţia a II-a Iaşi, 2018

August 2018 – Premiul III – Concursul Literar Centenarul Unirii, organizat de Revista Internaţională Starpress

August 2018 Diplomă de Excelenţă pentru activitatea Literară oferită de Revista Internaţională Româno-Canado-Americană Starpress

August 2018 Diplomă de Gratitudine oferită de Liga Scriitorilor Români

August 2018 Premiul Editurii Contraste Culturale – Concursul Centenarul Marii Uniri 1918-2018

August 2018 – Diplomă LAUREAT– Festivalul Internţional de Poezie Renata Verejanu

Octombrie 2018 – Diplomă de participare la Simpozionul Internaţional Lacrimi pentru nemurire – Coşereni, Ialomiţa

Octombrie 2018 – Diploma şi medalia CENTENAR – oferite de Societatea Apollon şi Consiliul Judeţean Ialomiţa

Noiembrie 2018 – Premiul Nichita Stănescu – Concursul Internaţional Vis de Toamnă – ediţia a VI-a, Societatea Apollon, Urziceni

Noiembrie 2018 – Diplomă Voluntar CRR Ialomiţa (pentru implicarea în cadrul activităţii de Cruce Roşie Ialomiţa)

Martie 2019 – Premiul III, Festivalul–Concurs Internaţional Grigore Vieru, ediţia VII: pentru poezia ”Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi!”

Martie 2019 – Diploma Trofeul Prieteniei “Elogiul Iubirii”din partea Cenaclului Prietenia

Aprilie 2019 – Diplomă de onoarerecunoaştere a valorii literare – Editura Verbaniana Craiova

Mai 2019 – Certificate of Participation – Golden Book of World Records India

Iunie 2019 – Diploma aniversară-Asociaţia Epigramiştilor Clujeni SATIRICON

August 2019 – Diplomă de Excelenţă – Liga Scriitorilor din România

August 2019 Diplomă de Excelenţă – Revista Internaţională Starpress

Septembrie 2019 – Diplomă de Excelenţă – Revista Ardealul de Succes

Octombrie 2019 Diploma de participare – Simpozionul Internaţional “Lacrimi

pentru nemurire” – Ediţia IV

Noiembrie 2019 – Premiul I – Concursul Intenaţional “Călătorie prin Toamnă în 90 de zile” oferit de Asociaţia Culturale Pleiades din Iaş/Şcoala Raională de Arte Plastice Nicolae Moisei Teleneşti din Republica Moldova

Noiembrie 2019 – Trofeul pentru Activitatea Literară 2019, oferit de revista Româno-Canadiană-Americană STARPRESS

Noiembrie 2019 – Trofeul de Excelenţă pentru cei 40 de ani de carieră muzicală, decernat de Postl Radio ProDiaspora

Decembrie 2019 – Diplomă de Merit, decernată de Consiliul Mondial Român

Februarie 2020 – Diplomă de Onoare, decernată de Centrul Academic Internaţional Eminescu din Chişinău, Republica Moldova

Decembrie 2020 – Cupa Prieteniei 2020 decernată pentru poemul “Cine are prieteni” în cadrul Concursului de poezie al Cenaclului Prietenia

În toamna anului 2016, Camelia Florescu începe o colaborare cu compozitorul Francisc Reiter şi interpreta Ioana Sandu. Artista a scris versurile pieselor “Îngerul numit tăicuţ”, lansată de Ioana Sandu pe 29 noiembrie 2016 şi inclusă pe albumul “Iubire dulce, nu pleca” (2017, Eurostar E 951) şi “Din viaţa mea”, lansată de Ioana Sandu pe 11 februarie 2017 şi inclusă pe albumul “Tu şi eu/Tu y Yo” (2017, Eurostar E 971).

Cu ocazia acestei colaborări, în 2017, Francisc Reiter îi încredinţează Cameliei Florescu, trei piese în primă audiţie, scrise tot pe versurile ei: “Şi îngerii ne ceartă” (19 februarie 2017), “Magnolie în loc de bun rămas” (30 aprilie 2017), “Adam şi Eva” (23 decembrie 2017, orchestraţie Jimi El Laco).

În august 2018, în cadrul celei de-a 50-a ediţii a Festivalului Tinereţii de la Amara, s-a lansat cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” (Editura Metamorfosi, 2017), scrisă de Octavian Ursulescu. În aceeastă carte, Camelia Florescu, pe lângă faptul că este menţionată de mai multe ori, a scris şi nişte amintiri legate de acest festival.

Pe 01 februarie 2018, când am publicat acest material, îi uram succes Cameliei Florescu şi aşteptam apariţia unui album.

Iată că pe 22 noiembrie 2019, la restaurantul “Monarh” din Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 55 de ani de viaţă şi 40 de la debutul artistic, Camelia Florescu şi-a lansat primul volum de poezii (la Editura Smart Publishing) şi, totodată, primul album, ambele intitulate “Nu-s o fată ca oricare”.

Deşi mulţi se aşteptau la un Best of cu piesele din perioada 1985-1995, albumul, apărut la Casa de Discuri “Eurostar”, conţine 16 piese noi, pe versurile Cameliei Florescu şi muzica unor cunoscuţi compozitori români şi basarabeni, cum ar fi (în ordine alfabetică): Ivan Aculov, Bela Andrasi, Oleg Baraliuc, Jimi El Laco (care a şi orchestrat câteva piese de pe album), Ovidiu Komornyik, Virgil Popescu, Francisc Reiter. Pe disc există şi un duet al Cameliei Florescu cu artistul italian Antonio Pasarelli.

Amfitrionul evenimentului, în cadrul căruia au participat personalităţi din lumea muzicii şi a literaturii, a fost nimeni altul decât Octavian Ursulescu, care a şi scris nişte cronici frumoase atât despre album, cât şi despre eveniment în publicaţiile “Actualitatea Muzicală” şi “Ultima oră”.

Camelia Florescu şi Octavian Ursulescu, cel care a prezentat-o la mai toate competiţiile importante la care a participat. Prima fotografie este realizată în 1986, a doua în 2017 şi a treia în 2018.
Camelia Florescu şi Octavian Ursulescu, cel care a prezentat-o la mai toate competiţiile importante la care a participat. Prima fotografie este realizată în 1986, a doua în 2017 şi a treia în 2018.

Pe 23 noiembrie 2019, la Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Camelia Florescu a fost invitată să participe cu proiectul “Nu-s o fată ca oricare” (cartea şi discul) la evenimentul “Lecţia de poezie”, organizat de Societatea Culturală Apollon – România şi Academia Internaţională de Cultură şi Artă, ambele păstorite de domnul George Călin, Ambasador Cultural, Convenţia ONU – Geneva.

Până la decretarea stării de urgenţă din 15 martie 2020, artista a mai avut câteva lansări ale proiectului “Nu-s o fată ca oricare”. Acestea au avut loc în Republica Moldova (Chişinău, pe 10 februarie 2020 la Biblioteca Naţională), Calafat, judeţul Dolj (pe 29 februarie 2020 la Librăria Karma) şi Piatra Neamţ (judeţul Neamţ, pe 06 martie 2020 la Liceul de Artă “Victor Brauner” şi pe 07 martie 2020 la Sala Atrium a Hotelului Central Plaza).

La scurt timp după lansarea albumului menţionat mai sus, artista a mai înregistrat câteva piese în primă audiţie pe versurile sale şi orchestrate de Jimi El Laco. Acestea sunt, în ordine cronologică: “Regele de alb” (decembrie 2019, muzica: Adrian Beldiman),  “Nu pot să tac” (august 2020, muzica: Bela Andrasi),  “Mamă, tu îmi eşti icoană” (noiembrie 2020, muzica: Adrian Beldiman), “Oameni, când vă treziţi?” (muzica: Bela Andrasi), “Taină fără leac” (muzica: Alexandru Vilmanyi).

Cea din urmă piesă, compusă de apreciatul Alexandru Vilmanyi (autorul celebrei piese “De-ar fi să vii”, lansată de Mihaela Runceanu în 1986), are o poveste cu totul specială. Piesa a fost lansată iniţial de Camelia Florescu ca primă audiţie absolută, pe 05 noiembrie 1988, la cea de-a doua etapă a concursului TV “Steaua fără Nume”. Atunci piesa se numea “Iubirile” iar versurile erau semnate de Romeo Iorgulescu. Din păcate, artista nu a apucat să înregistreze piesa. La sugestia mea, în toamna anului 2020, a luat legătura cu domnul Vilmanyi, pentru a înregistra piesa. Camelia Florescu şi Alexandru Vilmanyi au convenit să reorchestreze piesa şi să scrie alte versuri. Astfel, orchestratorul Jimi El Laco a păstrat linia melodică originală iar Camelia Florescu a scris versuri noi.  Piesa, care acum poartă titlul de “Taină fără leac”, este şi cea de-a 40-a primă audiţie, înregistrată de artistă.

Pe 08 iunie 2019, la Casa de Cultură din Floreşti (judeţul Cluj), la concertul “Români pentru Români”, organizat cu prilejul  împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Radio ProDiaspora, Camelia Florescu îl cunoaşte pe Bela Andrasi, compozitor, interpret şi chitarist, membru al formaţiei rock “Color” din Lupeni (Hunedoara). Astfel, cei doi încep o colaborare fructoasă compozitor/textier.

La scurt timp, Bela Andrasi i-a încredinţat Cameliei Florescu piesele “De la-nceput pân’ la sfârşit şi  “Un hoţ cinstit , care au fost incluse pe albumul ei.

În 2020, cei doi au participat ca şi compozitor/textier, la trei importante festivaluri de gen: Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie “Mamaia Copiilor” (trei piese “Nu e nici un secret”, “Nu mai este timp” şi “Şi puţin şarm”), Festivalul Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” (piesa ”Nu e destulă  vreme”, interpretată de Liliana Cornilă) şi Festivalul Internaţional pentru Copii “Volare” (Piatra Neamţ). La cel din urmă, au fost distinşi cu Premiul I la secţiunea “Creaţie”, pentru piesa “Teoneria”, interpretată de Teona Răchieru.

Camelia Florescu, Teona Răchieru şi Bela Andrasi la Festivalul "Volare", august 2020.
Camelia Florescu, Teona Răchieru şi Bela Andrasi la Festivalul „Volare”, august 2020.

Din păcate, ediţiile din 2020 ale festivalurilor de mai sus s-au desfăşurat cu restricţii, din cauza Pandemiei COVID-19.

Cele trei piese pe care Bela Andrasi şi Camelia Florescu le-au prezentat la Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie “Mamaia Copiilor”, au fost incluse pe albumul aniversar “Festivalul Mamaia Copiilor – 20 / UCMR – 100 de ani”, lansat în octombrie 2020. De asemenea, în cadrul festivalului, care, din cauza restricţiilor impuse de Pandemia COVID-19, s-a desfăşurat online, au fost distinşi cu “Diploma de Excelenţă”, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Uniunii Compozitorilor din România şi 20 de ani de la prima ediţie a Festivalului “Mamaia Copiilor.

Deşi este mai mult decât împlinită pe plan profesional, Camelia Florescu declară că marele ei succes este fiul ei, Ciprian Octavian, născut pe 26 ianuarie 1994, care, în vara anului 2018, a absolvit Facultatea de Management Hotelier din cadrul Universităţii Portsmouth din Marea Britanie şi, în prezent locuieşte în Elveţia.

Echipa Top Românesc îi urează Cameliei Florescu mult succes în continuare.

DISCOGRAFIE

Nu-s o fată ca oricare (22.11.2019, Eurostar E 1055) – CD

01. Nu-s o fată ca oricare (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

02. Să mă-nveţi (Ovidiu Komornyik/Camelia Florescu)

03. Ultimul păcat (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

04. Baila Salsa (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

05. Bad Boy Lover (Ivan Aculov/Camelia Florescu)

06. Să-mi spui de ce (Oleg Baraliuc/Camelia Florescu)

07. Pantofi cu toc (Virgil Popescu/Camelia Florescu)

08. De la-nceput pân’ la sfârşit (Bela Andrasi/Camelia Florescu)

09. Testament (Oleg Baraliuc/Camelia Florescu)

10. Piccola Donna/Eu fără tine (Antonio Pasarelli/Camelia Florescu, Antonio Pasarelli – versuri limba italiană) – în duet cu Antonio Pasarelli

11. Greu de ucis (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

12. Frunză de pelin (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

13. Un hoţ cinstit (Bela Andrasi/Camelia Florescu)

14. Ochi de părinţi (Jimi El Laco/Camelia Florescu)

15. Adam şi Eva (Francisc Reiter/Camelia Florescu)

16. Aşa a fost să fie – Muzica (Virgil Popescu/Camelia Florescu)

DISCOGRAFIE TEXTIER

Exceptând “Nu-s o fată ca oricare”, Camelia Florescu a apărut ca textier pe următoarele albume.

Ioana Sandu – Iubire dulce, nu pleca (2017, Eurostar E 951) – CD

07. Îngerul numit tăicuţ (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – Ioana Sandu

Ioana Sandu – Tu şi eu/Tu y Yo (2017, Eurostar E 971) – CD

10. Din viaţa mea (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – Ioana Sandu

Festivalul “Mamaia Copiilor” – 20 / UCMR – 100 de ani (2020, Editura Muzicală/UCMR-ADA) – Album finanţat de UCMR-ADA cu prilejul Centenarului UCMR – CD

02. Şi puţin şarm (Bela Andrasi/Camelia Florescu) – Liu-Nan Fânaru (Preşcolari)

06. Nu e nici un secret (Bela Andrasi/Camelia Florescu) – Teona Răchieru (Şcolari)

11. Nu mai este timp (Bela Andrasi/Camelia Florescu) – Teona Răchieru (Şcolari)

PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, TVR, ELECTRECORD SAU ALTE CASE DE DISCURI (selectiv, în ordine cronologică)

Noapte de vară (Aurel Giroveanu/Mircea Block) – 1985

Nu-i dans pe lume cum e un tango (Dan Ştefănică/Gina Teodorescu) – 1986

Au pornit cocorii (Dan Ardelean/Flavia Buref) – 1986

Dansul orelor (Dan Ştefănică/Eugen Rotaru) – 1986

Un cer de stele (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru) – 1987

De când este dragostea (Jolt Kerestely/Ion Ruş) – 1987

Nu mă întreba (Dinu Giurgiu/Ovidiu Dumitru) – 1987

Drumul meu însorit (Marcel Dragomir/Mala Bărbulescu) – 1989

Nu e vreme de pierdut (Jolt Kerestely/Claudia Deleanu) – 1989

Ţi-am dat iubirea (Marcel Dragomir/Dan Ioan Panţoiu) – 1991

Mai cred în dragoste (O. Dumitrescu) – 1993

Mi-e inima un mic pian (Toni Constantinescu/Aurel Felea) – 1993

Cânt dragostea (Constantin Popovici/Vasile Groza) – 1993

Cândva şi tu (Liana Godea/Claudia Delean) – ?

Aş vrea (Constantin Popovici/Camelia Florescu) + variantă în limba italiană – ?

Nimeni nu e profet (Ştefan Elefteriu/Romeo Iorgulescu) – 1995

Nu uita (Ştefan Elefteriu/Camelia Florescu) – 1995

Magnolie în loc de bun rămas (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – 2017

Şi îngerii ne ceartă (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – 2017

Regele de alb (Adrian Beldoman/Camelia Florescu) – 2019

Nu pot să tac (Bela Andrasi/Camelia Florescu) – 2020

Mamă, tu îmi eşti icoană (Adrian Beldiman/Camelia Florescu) – 2020

Oameni, când vă treziţi (Bela Andrasi/Camelia Florescu) – 2020

Taina fără leac (Alexandru Willmany/Camelia Florescu) – 2020

PRIME AUDIŢII NEÎNREGISTRATE

Cântec pentru erou (Octav Firulescu/Eugen Rotaru) – 1988 live Festivalul Cântecului Ostăşesc

Eşti omul meu (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Iubirile (Alexandru Willmany/Romeo Iorgulescu) – 1988 live Concursul TV “Steaua fără Nume” (piesă înregistrată 32 de ani mai târziu cu titlul “Taina fără leac”)

Să nu priveşti vreodată în ochii de ţigan (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Tu eşti destinul (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Muzica, lumina din noi (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI”

Ediţia 02 (1979) – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Interjudeţeană

Premiul I

Ediţia 02 (1979) – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Republicană

Premiul II

Ediţie din 1981 – Concursul Artistic/Etapa Judeţeană

Premiul II (ca elevă a Liceului “Nicolae Bălcescu” din Craiova)

Locul II (ca elevă a Şcolii Populare de Artă din Craiova)

FESTIVALUL CONCURS DE MUZICĂ POPULARĂ ŞI UŞOARĂ FLORILE TINEREŢII”, CRAIOVA

Ediţia 04 (Casa de Cultură a Tineretului din Craiova, 06 – 08 noiembrie 1979)

Premiul I

FESTIVALUL-CONCURS INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN”, BOTOŞANI (1975 – )

Ediţia 06 (28 februarie – 01 martie 1980)

Diplomă de participare

Ediţia 11 (27 februarie – 02 martie 1985)

Locul II

FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “CÂNTECUL ORAŞULUI”, RÂMNICU SĂRAT

Ediţia 12 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 16 – 18 mai 1980)

Diplomă de participare

Ediţia 14 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 23 – 25 aprilie 1982)

Premiul Tinereţii

Ediţia 17 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 10 – 12 mai 1985)

Premiul Cooperativei „Solidaritatea”

Ediţia 18 (Casa de Cultură din Râmnicu-Sărat, 09 – 11 mai 1986)

Recital

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “RITMURILE TINEREŢII”, ARAD

Ediţia 09 (Palatul Culturii din Arad, 28 – 29 martie 1981)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul III 

Secţiunea “Muzică Folk”

Participare 

FESTIVALUL CONCURS “CÂNTĂREŢII CETĂŢII”, DOLJ

Ediţie din 1981

Premiul Special al Juriului pentru Muzică Tânără

MANIFESTAREA CULTURALARTISTICĂ “LA IZVOARELE PATRIEI”, CRAIOVA

Ediţia 01 (14 – 16 mai 1982)

Secțiunea „Craiova Rebusistă”

Premiul I

FESTIVALUL TINEREŢII, CRAIOVA (DOLJ) – manifestare pentru elevi și pionieri din majoritatea liceelor și școlilor generale craiovene

Ediţie 1982 (Liceul Industrial nr.2 – Concursul, Clubul „Electroputere” – Gala Laureaților, 17 – 20 mai 1982)

Premiul II pentru Creaţie Poezie

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (1968 – ) – participări preluate din cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” de Octavian Ursulescu (Editura Metamorfosi, 2017)

Ediţia 15 (Grădina de Vară din Amara, 29 iulie – 01 august 1982)

Participare

Ediţia 17 (Grădina de Vară din Amara, 06 – 09 august 1984)

Participare

Ediţia 18 (Grădina de Vară din Amara, 01 – 04 august 1985)

Trofeul Amara

Ediţia 19 (Grădina de Vară din Amara, 31 iulie – 03 august 1986)

Recital 

Ediţia 20 (Grădina de Vară din Amara, 29 iulie – 02 august 1987)

Recital

CONCURSUL ŞI FESTIVALUL INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ UȘOARĂ ȘI POPULARĂ  “PRIMĂVARA BĂILEŞTEANĂ”, DOLJ

Ediţia 08 (Teatrul de Vară din Băilești, 29 – 31 mai 1981)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Locul I

Ediţia 09 (Teatrul de Vară din Băilești, 24 – 26 mai 1985)

Secţiunea “Muzică Uşoară”

Premiul III

FESTIVALUL “CÂNTECUL ADÂNCULUI”, PETROŞANI, JUDEŢUL HUNEDOARA

Ediția 14 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Petroșani, 20 – 21 aprilie 1985)

Premiul III şi Lampa de Bronz

FESTIVALUL CULTURAL-ARTISTIC “CUNUNA ROZELOR”, CALAFAT

Ediţia 09 (Casa de Cultură din Calafat, 07 – 09 iunie 1985)

Premiul II

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “NUFĂRUL” DIN RECI, JUDEŢUL COVASNA (1968–1989)

Ediţia 16 (Teatrul Maghiar de Stat din Sfântu Gheorghe şi Scena în aer liber de la Mestecănişul din Reci, 10 – 11 august 1985)

Premiul I

Ediţia 17 (Teatrul Maghiar de Stat din Sfântu Gheorghe, Casa Orăşenească de Cultură din Târgu Secuiesc şi Scena în aer liber de la Mestecănişul din Reci, 09 – 10 august 1986)

Recital

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’85 (Teatrul de Vară din Mamaia, 28 august – 01 septembrie 1985) – Ediţia 15

Secţiunea “Interpretare”

Camelia Florescu

“Ploia şi noi” (m: Vasile V. Vasilache; t: Flavia Buref)

“Noapte de vară” (m: Aurel Giroveanu; t: Mircea Block) – primă audiţie

Mamaia’86 (Teatrul de Vară din Mamaia, 27 – 31 august 1986) – Ediţia 16

Secţiunea “Interpretare”

Premiul II – Camelia Florescu

“Unde sunt copii?” (m: Magda Boboc; t: Aurel Storin)

“Au pornit cocorii” (m: Dan Ardelean; t: Flavia Buref) – primă audiţie

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ ŞI POPULARĂ “STEAUA DUNĂRII”, GALAŢI

Ediţia 05 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați, 26 – 28 septembrie 1985)

Premiul II

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţia 11 (Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, 07 noiembrie 1985)

Premiul I

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968–1989)

Etapa 01 (Sala Radio din Bucureşti, 14 decembrie 1985, data difuzării la TVR), alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan

Etapa 02 (Sala Radio din Bucureşti, 05 noiembrie 1988/12 noiembrie 1988, data difuzării la TVR), alături de Angela Stoica

CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ MELODIILE ANULUI (1979–1987)

Melodii’85 (Sala Polivalentă din Bucureşti, 13 – 16 februarie 1986) – Ediţia 07

Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”

“Nu-i dans pe lume cum e un tango” (m: Dan Ştefănică; t: Gina Teodorescu)

CONCURSUL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE A MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI “BUCUREŞTI’” (PENTRU TINERII SOLIŞTI)

Ediţia 10 (Teatrul “Constantin Tănase” din Bucureşti, 27–29 mai 1986)

Secţiunea “Interpretare”

Premiul I şi Trofeul Bucureşti’86

CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985–1989)

Ediţia 02 (Teatrul de Vară din Costineşti, 10 – 12 iulie 1987)

“De când este dragostea” (m: Jolt Kerestely; t: Ion Ruş)

FESTIVALUL CÂNTECULUI OSTĂŞESC, BUCUREŞTI (1972–1988)

Ediţia 09 (Sala Radio din Bucureşti, 15 – 19 octombrie 1988)

“Cântec pentru erou” (m: Octav Firulescu; t: Eugen Rotaru) – Premiul II

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

(CA TEXTIER)

FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE “MAMAIA COPIIILOR” (Constanţa, 2001 – )

Ediţia 20 (02 septembrie 2020) – ediţie necompetitivă desfăşurată online, datorită Pandemiei COVID-19

În cadrul festivalului Camelia Florescu este distinsă cu “Diploma de Excelenţă”, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Uniunii Compozitorilor din România şi 20 de ani de la prima ediţie a Festivalului “Mamaia Copiilor”

Secţiunea Creaţie – Preşcolari 

”Şi puţin şarm” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu) – i: Liu-Nan Fânaru

Secţiunea Creaţie – Şcolari 

”Nu e nici un secret” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu) –  i: Teona Răchieru

”Nu mai este timp” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu) – i: Teona Răchieru

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL PENTRU COPII “VOLARE” (Piatra-Neamţ, 2010 – )

Ediţia 11 (Piaţa Curtea Domnească, 26 – 29 august 2020)

Secţiunea de Creaţie Adolescenţi şi Tineri” – Premiul I

”Teoneria” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu) – i: Teona Răchieru

FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE CRIZANTEMA DE AUR” (Târgovişte, 1968 – )

Ediţia 53 (23 – 24 octombrie 2020)

Concursul de Creaţie

“Nu e destulă vreme” (m: Bela Andrasi; t: Camelia Florescu) – i: Liliana Cornilă

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

Share This:

Leave a Reply

2 comentarii la „Camelia Florescu – Un tulburător echilibru între muzică şi poezie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.