Camelia Florescu – Un tulburător echilibru între muzică şi poezie

Muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început din prima parte a anilor’90.

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Obsedat de achitarea datoriei externe a României şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Radioteleviziunii a fost redus la doar două ore pe zi, începând cu 21 ianuarie 1985. Doar sâmbata şi duminica, românii aveau un program TV mai lung.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat.

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a reprezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri interjudeţene din ţară, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Din păcate, festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la radio sau televiziune.

O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt în ordine alfabetică: Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu, etc.

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre aceştia nu au renunţat la muzică, ba chiar au avut de câştigat de pe urma ei, din toate punctele de vedere.

Din această categorie, face parte şi Camelia Florescu, laureată a concursului TV “Steaua fără nume” şi Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a scrie despre activitatea Cameliei Florescu aş dori să fac o mică precizare. În anii’80, în muzica pop românească au existat trei interprete cu numele de Florescu: Camelia Florescu, Simona Florescu Dichiseanu (lansată în 1984, la Festivalul de la Mamaia) şi Lelia Florescu (lansată în 1987, tot la Festivalul Mamaia).

Camelia Florescu s-a născut pe 21 noiembrie 1964 la Craiova (Dolj). Ambii părinţi lucrau ca tehnicieni. Tatăl, Benoniu Florescu, era originar din Oltenia iar mama, Eugenia, este din Bucovina. Sora sa, Cristina, mai mică cu 7 ani, este medic.

În perioada 1972-1979, urmează clasele II-VIII, la Şcoala nr. 12 din Craiova, după ce urmase anterior clasa I (1971-1972), la Şcoala nr. 9 din acelaşi oraş.

În timpul şcolii generale, începe se cânte la serbări şi evenimente şcolare.

În perioada 1979-1983, urmează cursurile Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova (fostul Liceu de Matematică-Fizică “Nicolae Bălcescu”). Şi aici cântă la serbări şi manifestări şcolare.

În timpul liceului, diriginta sa, Olga Curelaru, profesor de Limba şi Literatura Română, o încurajează să cânte şi să scrie poezii.

În toamna anului 1979, la începutul clasei a IX-a, este distinsă cu Premiul I la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Populară şi Uşoară “Florile Tinereţii” din Craiova, fiind remarcată de profesorul Eugen Mihăilescu care se afla în juriu. Deşi anul şcolar începuse deja, acesta o admite pe tânăra elevă la cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova.

Astfel, în perioada 1979-1982, urmează în paralel cu Liceul, cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova, Secţia Canto-Muzică Uşoară, la clasa profesorului Eugen Mihăilescu.

De asemenea, tot în această perioadă, colaborează cu Casa Armatei şi cu diverse instituţii de cultură din Craiova. În cadrul acestora, a făcut parte din colectivele de teatru, cenaclu poezie, muzică folk, muzică uşoară/pop.

Din 1979 şi până în 1986, participă la numeroase Festivaluri şi Concursuri Interjudeţene obţinând premii importante. O listă completă cu participările artistei la aceste festivaluri şi concursuri o găsiţi la finalul acestui articol.

In 1985, la Festivalul "Steaua Dunării" din Galati
In 1985, la Festivalul “Steaua Dunării” din Galati

Imediat după terminarea liceului, în perioada 1983-1984, este angajată la Depoul CFR Craiova. Face parte şi din Brigada Artistică acestei instituţii, unde îl are coleg pe actorul Romică Ţociu. Trebuie precizat că, la acea vreme, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.

Tot în 1985, participă la cele mai importante manifestări de gen pentru tinerii interpreţi. A trecut cu brio prima etapă a Concursului TV “Steaua fără nume”, a obţinut Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara şi participă la secţiunea “Interpretare” a  Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’85”.

La Mamaia’85, Camelia Florescu a participat cu doua piese: una din repertoriul cunoscut al muzicii pop/uşoară româneşti (“Ploia şi noi” a lui Vasile V. Vasilache) şi o primă audiţie – “Noapte de vară” (Aurel Giroveanu), care a fost şi prima înregistrare efectuată la Radio România.

În toamna anului 1985, Camelia Florescu, participă la prima etapa a prestigiosului Concurs TV “Steaua fără nume”, alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan. Realizatorii acestei ediţii a fost Simona Patraulea şi Anca Sandu iar prezentator a fost binecunoscutul compozitor Marius Ţeicu. Juriul a fost alcătuit din (în ordine alfabetică): Dan Ardelean (compozitor), Camelia Dăscălescu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog, compozitor), Aurel Giroveanu (compozitor), Petre Mihăescu (compozitor), Ionel Tudor (compozitor), Vasile Veselovski (compozitor).

În cadrul primei etape a concursului, Camelia Florescu a interpretat, printre altele, piesa “Mamă, simt nevoia să-ţi vorbesc” (m: Ion Cristinoiu; t: Roxana Popescu), lansată de Denis Roman, la Festivalul Mamaia 1985. Alături de Carmen Rădulescu, a interpretat piesa “Acelaşi vis”, a compozitorului Şerban Georgescu, la proba “Duet cu o vedetă”.

Camelia Florescu a făcut impresie bună la juriu şi a promovat cu brio prima etapă a “Stelei fără nume”.

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1969-1989, concursul TV “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (ulterior a fost realizat şi de Anca Sandu şi Nicoleta Păun), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs.

Trebuie să menţionăm că, după 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

Tot în 1985, la sugestia şi recomandarea interpretei Carmen Rădulescu, începe colaborarea cu Ansamblul Artistic “Doina al Armatei”.

După ce a avut cronici pozitive în multe ziare şi publicaţii locale, începând cu 1985, este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum “Cărăbuş”, “Contemporanul”, “Dobrogea nouă”, “Femeia”, “Flacăra”, “Informaţia Bucureştiului”, “Litoral”, “Munca”, “România Liberă”, “Săptămâna Culturală a Capitalei”, “Scânteia Tineretului”, “Tribuna Sibiului”, “Viaţa militară”, etc.

De asemenea, începe colaborarea cu Televiziunea Română, singurul post TV din acea perioadă.

Începând cu 1986, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi Barul Nord sau Izvorul Rece.

În februarie 1986, participă la Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” a Festivalului Melodii’86 (Sala Polivalentă din Bucureşti) cu piesa “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (muzica: Dan Ştefănică) care s-a bucurat de succes şi a fost inclusă pe discul Melodii’85 – Dans (1) (1986, Electrecord ST EDE 02853).

În primăvara anului 1986, obţine Trofeul la secţiunea “Interpretare” a celei de-a X-a ediţii a Concursului de Creaţie şi Interpretare “Bucureşti’86”.

In 1986, la barul Nord din Bucureşti
In 1986, la barul Nord din Bucureşti

Pe 31 august 1986, Camelia Florescu are o altă mare reuşită, fiind distinsă cu Premiul II, la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’86 (27 – 31 august 1986). Artista s-a prezentat cu piesele “Unde sunt copii?” (muzica: Magda Boboc) şi “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean), cea din urmă a fost prezentată în primă audiţie şi a devenit o piesă de succes.

Secţiunea de Interpretare a Festivalului de la Mamaia’ 86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete incontestabile ale muzicii pop/uşoară româneşti. Pe lângă Camelia Florescu (Premiul II), printre laureaţi s-au numărat (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC ), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).

În toamna anului 1986, după o colaborare de aproape doi ani, Camelia Florescu devine angajata Ansamblului Artistic “Doina al Armatei”. Cu această ocazie, artista s-a stabilit în Bucureşti.

În perioada 1986-1996, este angajată Ansamblului “Doina al Armatei”, alături de care a efectuat numeroase turnee în ţară şi străinătate precum şi multe spectacole în Bucureşti.

Începând cu 1985, a înregistrat în jur de 20 de piese în primă audiţie, pe muzica unor cunoscuţi compozitori ai muzicii pop/uşoare româneşti cum ar fi: Dan Ardelean, Marcel Dragomir, Octav Firulescu, Aurel Giroveanu, Liana Godea, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Constantin Popovici, Dan Ştefănică, Alexandru Willmany

În iulie 1987, participă la cea de-a doua ediţie a Concursului de Muzică de Dans pentru Tineret de la Costineşti cu piesa “De când este dragostea” (Jolt Kerestely), care, de asemenea, s-a bucurat de succes.

Artista a lansat câteva piese de succes în muzica pop/uşoară românească cum ar fi (în ordine cronologică):  “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (1986, muzica: Dan Ştefănică), “Au pornit cocorii” (1986, muzica: Dan Ardelean), “Un cer de stele” (1987, muzica: Jolt Kerestely), “De când este dragostea” (1987, muzica: Jolt Kerestely).

In 1995 la Penne (Italia)
In 1995 la Penne (Italia)

În octombrie 1988, participă la Secţiunea de Creaţie a Festivalul “Cântecului Ostăşesc” cu piesa “Cântec pentru erou” (muzica: Octav Firulescu), care a obţinut Premiul II.

Participă şi la o serie de spectacole atât în Bucureşti (Sala Polivalentă, Sala Radio), cât şi prin ţară, alături de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului.

Pe 5 noiembrie 1988, Camelia Florescu şi Angela Stoica participă la cea de-a doua etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, realizat atunci de Anca Sandu, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi prezentat de Octavian Ursulescu (cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România).

Din juriul Etapei a II-a a concursului au făcut parte (în ordine alfabetică): Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Ion Cristinoiu (compozitor), Camelia Dăscălescu (compozitor), Marcel Dragomir (compozitor), Biţu Fălticineanu (regizor), Eugenia Moldoveanu (celebra soprană şi prim solista Operei Române, preşedintele juriului), Marius Ţeicu (compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

  1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Cornel Popescu), Camelia Florescu a interpretat “Viaţa este mai frumoasă” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Eugen Rotaru), lansată de Angela Similea.
  2. O piesă în primă audiţie. Camelia Florescu a prezentat piesa “Iubirile” (muzica: Alexandru Willmany; versuri: Romeo Iorgulescu).
  3. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară româneasacă (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).
  4. O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. Din nou acompaniată de Orchestra de Estradă Radio, Camelia Florescu a interpretat “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean; text: Flavia Buref), ce fusese lansată cu doi ani mai devreme, la Festivalul de la Mamaia.
  5. Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Camelia Florescu şi Angela Stoica, acompaniate de Orchestra de Estradă Radio, au intepretat piesa “Baladă” (muzica: Radu Şerban; text: Aurel Storin), lansată la Festivalul Mamaia’75 de Margareta Pâslaru şi Marina Voica.

Atât Camelia Florescu, cât şi Angela Stoica, au obţinut 66 şi respectiv, 67 de puncte, amândouă promovând în Etapa III (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte).

Din păcate Etapa III nu a mai avut loc. După evenimentele din decembrie 1989, Concursul “Steaua fără nume” a fost interupt. Din această cauză, câţiva talentaţi tineri interpreţi, care trecuseră cu brio primele două etape, care erau foarte grele, nu au mai avut cum să ajungă în mare finală. Printre aceştia, pe lângă Camelia Florescu şi Angela Stoica, s-au mai numărat (în ordine alfabetică): Constantin Bruj, Florina Cupşa, Anca Heroiu, Alina Mavrodin, Oana Sârbu, Denis Ştefănescu şi alţii. Ultimele câştigătoare ale “Stelei fără nume” au fost Ramona Bădescu şi Alexandra Canareica, la ultima mare finală care a avut loc pe 27 martie 1989.

În luna martie 1989, este trecută în cartea “Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.

În noiembrie 1989, a efectuat prin ARIA (singura agenţie de impresariat artistic din România din vremea aceea), primul său turneu peste hotare, în Italia, în Poggibonsi, aflat în provincia Siena, regiunea Toscana.

Evenimentele din decembrie 1989, au surprins-o pe artistă în Italia, unde a rămas în turneu, până în aprilie 1990.

În anii’90, a mai efectuat turnee în Turcia (1993, la Ankara), Italia (1995, Penne), Grecia (1996, Salonic).

În prima jumătate a anilor’90, deşi  a mai avut câteva apariţii la TVR, datorită perioadei haotice din lumea divertismentului românesc, Camelia Florescu a renunţat de bună voie la apariţiile radio-tv. Cu toate acestea, a continuat să cânte.

În anul 1996, după zece ani de activitate, părăseşte Ansamblul Doina al Armatei şi începe seria turneelor în Egipt.

În perioada 1996-2001, are numeroase contracte în Egipt, în localităţile Hurghada, Ain Sohna şi Nuweiba, unde cântă la cele mai renumite hoteluri şi localuri de acolo, cum ar fi: Mariott Hurghada, Melia Pharaoh Hotel, Hilton Plaza Hotel, Stella di Mare (Swiss Inn), Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

În aprilie 2001, revine în ţară şi termină cu succes cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Univeristăţii Hyperion. De asemenea, în 2003, absolvă şi Şcoala de Turism Amfiteatru din Bucureşti.

În perioada mai – noiembrie 2004, continuă să onoreze contracte în Hurghada, Egipt, cântând la hoteluri şi restauranturi de lux precum: Hilton Resort, Grand Hotel Makady, Intercontinental Hotel, Palm Beach Hotel, Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

Artista a avut şi are numeroase contracte de scurtă durată în străinătate, cum ar fi (în ordine cronologică): Germania (Koln 2003-2004), Egipt (Taba, Revelion 2004), Ungaria (Budapesta, 2006), Franţa (Paris, 2008), Germania (Frankfurt, 2010), Marea Britanie (Londra, 2011), Germania (Pleifeld, Phaffenhofen, Solnhofen, 2012), Italia (Livorno, Torino, 2015), Germania (Aachen, Koln, Gummersbach, 2015), Italia (Pescara, 2017), Ucraina (Cernăuţi, 2018), Israel (Haifa, 2018), Republica Moldova (Chişinău, 2018).

În 2004, îşi deschide firma Camina Concept care se ocupă cu organizări de evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private) şi corporate (team-building, petreceri de Crăciun, aniversări de firmă).

Din 2010, compania sa a dezvoltat un departament de servicii de asistenţă medicală ambulatorie, printr-o reţea de asistente, atât în România, cât şi în Bulgaria, Bosnia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria.

În anul 2016, Camina Concept submite la Autoritatea Naţională de Turism obţinerea licenţei, astfel ia fiinţă Agenţia de Turism Camina Travel.

În cadrul evenimentelor la care participă, Camelia Florescu are în repertoriu peste 1000 de piese atât din cel internaţional, cât şi din cel românesc. Abordează cu uşurinţă piese de dans, de petrecere şi, uneori, de folclor românesc. De asemenea, cântă în limbile română, arabă, engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, rusă, sărbă, spaniolă, turcă

Camelia Florescu este si o talentata textiera si poetă. Prima sa poezie a fost publicată 1981 în ziarul local “Înainte” din Craiova.

Pe când lucra la Ansamblul Doina al Armatei, a realizat vesurile unor cuplete pentru spectacolele organizate acolo. A scris şi texte pentru compozitorii Marius Micu, Constantin Popovici (de la Ansamblul Doina al Armatei) şi Francisc Reiter. De asemenea a creat versuri în limba română, la o serie de piese din repertoriul internaţional.

Activitatea sa literară s-a intensificat în ultimii ani. Din 2013, este prezentă în o serie de Antologii de poezie colective.

Artista scrie şi publică pe site-urile şi revistele: Apollon, Cenaclul Poezii Diaspora, Confluenţe Lirice, Confluenţe Literare, Dialoguri culturale , eCreator, Însemne culturale, Literatura de Azi, Literatura pentru toţi, Literaturitate, Poeţii noştri, Qpoem, Revista Nouă.

Ultimii ani i-au adus o serie de premii şi distincţii pentru poezie. Iată o listă cu aceste premii, preluată din CV-ul său literar.

Ianuarie 2017 – Menţiune la Secţiunea de Poezie  la Festivalul de Poezie şi Epigrame “Romeo şi Julieta la Mizil” – Mizil, România

Iulie 2017- Premiul pentru Activitatea Literarară la  Concursul Internaţional de Poezie “Sub zodia poeziei” – organizat de revista şi editura “Contraste Culturale”-Giurgiu, România

August 2017 – Diploma de Onoare pentru Înalta Măiestrie Literară, contribuţie substanţială în promovarea limbii române –Festivalul Limbii Române – Moneasa, Romania

Septembrie 2017 – Premiul Special al Academiei Europene a Societatii Civile – Festivalul International de Poezie Renata Verejanu Chişinău, Moldova

Octombrie 2017 – Menzione d’onore –  Concorso Virtuale di Poesia “Club della Poesia”- Italia

Decembrie  2017 – Premiul Special “ION VATAMANU” – Concursul de poezie Vis de toamnă-ediţia V-a, Apollon, Urziceni, România

Decembrie 2017 – Menţiune II – Concursul KONKU 2017- Literaturitate.ro, România

Decembrie 2017 –  Premiul de Încurajare – Poezie –Premiile eCreator-Baia Mare, România

Ianuarie 2018 – Gala Poeziei de dragoste – Premiul pentru poezia de dragoste – Editura Art Creativ, ediţia a II-a.

Martie 2018 – Academia de poezie şi proză Chişinău – Premiul pentru Cariera Artistică

Martie 2018 – Diplomă de Onoare –Societatea pentru Cultură Cernăuţi, Ucraina

Aprilie 2018 – Associazione Internazionale VERBUMLANDIART – Galatone, Italia – Premiul 1 (întâi) – Premio Poesie e Arta Sacra

Mai 2018 – Diplomă de Excelenţă – ASCIOR (Asociaţia pentru Civilizaţie Ortodoxă)

Iunie 2018 – Diplomă de merit / Menţiune la Concursul Naţional de Poezie Radu Cârneci – Arena Literară &Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor-Patronat al Cărţii

Iunie 2018 – Diplomă Juriu internaţional World Forum of Talented Children –Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de Excelenţă – Biblioteca Municipală B.P.Haşdeu din Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de merit – Universitatea de Stat Moldova – Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de merit – Ministerul Afacerilor Interne – Trupele de Carabinieri – Brigada mobile 1 – Chişinău, Republica Moldova

Iunie 2018 – Diplomă de excelenţă – Editura Izvorul Cuvântului, Buftea

Iunie 2018 – TROFEUL DE EXCELENŢĂ oferit de  Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Pleiades Iaşi la Simpozionul Internaţional Fereastră către Stele – ediţia a II-a Iaşi, 2018

August 2018 – Premiul III – Concursul Literar Centenarul Unirii, organizat de Revista Internaţională Starpress

August 2018 Diplomă de Excelenţă pentru activitatea Literară oferită de Revista Internaţională Româno-Canado-Americană Starpress

August 2018 Diplomă de Gratitudine oferită de Liga Scriitorilor Români

August 2018 Premiul Editurii Contraste Culturale – Concursul Centenarul Marii Uniri 1918-2018

August 2018 – Diplomă LAUREAT– Festivalul Internţional de Poezie Renata Verejanu

Octombrie 2018 – Diplomă de participare la Simpozionul Internaţional Lacrimi pentru nemurire – Coşereni, Ialomiţa

Octombrie 2018 – Diploma şi medalia CENTENAR – oferite de Societatea Apollon şi Consiliul Judeţean Ialomiţa

Noiembrie 2018 – Premiul Nichita Stănescu – Concursul Internaţional Vis de Toamnă – ediţia a VI-a, Societatea Apollon, Urziceni

Noiembrie 2018 – Diplomă Voluntar CRR Ialomiţa (pentru implicarea în cadrul activităţii de Cruce Roşie Ialomiţa)

În toamna anului 2016, Camelia Florescu începe o colaborare cu compozitorul Francisc Reiter. Artista a scris versurile pieselor “Îngerul numit tăicuţ” (noiembrie 2016), “Din viaţa mea” (februarie 2017) interpretate de Ioana Sandu.

Cu ocazia acestei colaborări, în 2017, Francisc Reiter îi încredinţează Cameliei Florescu, trei piese în primă audiţie: “Şi îngerii ne ceartă” (februarie 2017),   “Magnolie în loc de bun rămas” (aprilie 2017), “Adam şi Eva” (decembrie 2017, orchestraţie Jimi El Laco). Versurile aparţin Cameliei Florescu.

Deşi este mai mult decât împlinită pe plan profesional, Camelia Florescu declară că marele ei succes este fiul ei, Ciprian Octavian, născut pe 26 ianuarie 1994, care, în vara anului 2018, a absolvit Facultatea de Management Hotelier din cadrul Universităţii Portsmouth din Marea Britanie.

Echipa Top Românesc îi urează Cameliei Florescu mult succes în continuare şi, sperăm, spre sfârşitul anului 2019, să lanseze mult aşteptatul album personal cu piese în primă audiţie, precum şi primul volum de versuri.

PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, ELECTRECORD SAU ALTE CASE DE DISCURI (selectiv)

Aş vrea (Constantin Popovici/Camelia Florescu) + variantă în limba italiană

Au pornit cocorii (Dan Ardelean/Flavia Buref) – 1986

Cândva şi tu (Liana Godea/Claudia Delean)

Cânt dragostea (Constantin Popovici/Vasile Groza)

Cântec pentru erou (Octav Firulescu/Eugen Rotaru) – 1988

Dansul orelor (Dan Ştefănică/Eugen Rotaru) – 1987

De când este dragostea (Jolt Kerestely/Ion Ruş) – 1987

Drumul meu însorit (Marcel Dragomir/Mala Bărbulescu)

Eşti omul meu (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Grande, grande amore (Cover Lena Biolcati)

Iubirile (Alexandru Willmany/Romeo Iorgulescu)

Muzica, lumina din noi (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Nimeni nu e profet (Ştefan Elefteriu/Romeo Iorgulescu)

Noapte de vară (Aurel Giroveanu/Mircea Block) – 1985

Nu e vreme de pierdut (Jolt Kerestely/Claudia Delean)

Nu-i dans pe lume cum e un tango (Dan Ştefănică/Gina Teodorescu) – 1986

Nu mă întreba (Dinu Giurgiu/Ovidiu Dumitru)

Să nu priveşti vreodată în ochii de ţigan (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Tu eşti destinul (Constantin Popovici/Camelia Florescu)

Ţi-am dat iubirea (Marcel Dragomir/Dan Ioan Panţoiu) – 1991

Un cer de stele (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru)

Un tren de dor (Cover Madonna/Camelia Florescu)

PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE

FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI”

Ediţia II 1979 – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Interjudeţeană

Premiul I

Ediţia II 1979 – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Republicană

Premiul II

Ediţie din 1981 – Concursul Artistic/Etapa Judeţeană

Premiul II (ca elevă a Liceului “Nicolae Bălcescu” din Craiova)

Locul II (ca elevă a Şcolii Populare de Artă din Craiova)

FESTIVALUL CONCURS DE MUZICĂ POPULARĂ ŞI UŞOARĂ FLORILE TINEREŢII”, Suceava

Ediţia IV (1979)

Premiul I

CONCURSUL ŞI FESTIVALUL “PRIMĂVARA BĂILEŞTEANĂ”, DOLJ

Ediţia VIII (1985)

Locul I

Ediţia IX (1986)

Premiul III

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN”, BOTOŞANI (1975 – )

Ediţia VI (28 februarie – 01 martie 1980)

Diplomă de participare

Ediţia XI (27 februarie – 01 martie 1985)

Locul II

FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “CÂNTECUL ORAŞULUI”, RÂMNICU SĂRAT

Ediţia XII (16 – 18 mai 1980)

Diplomă

Ediţia XIV (23 – 25 aprilie 1982)

Premiul Tinereţii

Ediţia XVII (10 – 12 mai 1985)

Premiul Cooperativei Solidaritatea

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “RITMURILE TINEREŢII”, ARAD

Ediţia din 1981 (29.03.1981)

Premiul III – Secţiunea “Muzică Uşoară”

Participare şi la secţiunea “Muzică Folk”

FESTIVALUL CONCURS “CÂNTĂREŢII CETĂŢII”, DOLJ

Ediţie din 1981

Premiul Special al Juriului pentru Muzică Tânără

FESTIVALUL TINEREŢII, CRAIOVA (DOLJ)

Ediţie din mai 1982

Premiul II pentru Creaţie Poezie

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE CREAŢIE REBUSISTĂ “LA IZVOARELE PATRIEI”, CRAIOVA

Ediţia I (14-16 mai 1982)

Premiul I

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (1968 – ) – participări preluate din cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” de Octavian Ursulescu (Editura Metamorfosi, 2017)

Ediţia 15 (august 1982)

Participare

Ediţia 17 (06 – 09 august 1984)

Participare

Ediţia 18 (01 – 04 august 1985)

Trofeul Amara

Ediţia 19 (31 iulie – 03 august 1986)

Recital 

Ediţia 20 (29 iulie – 02 august 1987)

Recital

FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “NUFĂRUL” DIN RECI, JUDEŢUL COVASNA

Ediţie XVI (1985)

Premiul I

Ediţie XVII (1986)

Recital

CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME”

Etapa I (toamna anului 1985), alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan

Etapa II (05.11.1988/12.11.1988, data difuzării la TVR), alături de Angela Stoica

Etapa III nu a mai avut loc, deoarece concursul a fost întrerupt

FESTIVALUL CULTURAL-ARTISTIC “CUNUNA ROZELOR”, CALAFAT

Ediţia IX (1985)

Premiul II

FESTIVALUL “CÂNTECUL ADÂNCULUI”, PEROŞANI, JUDEŢUL HUNEDOARA

Ediţie din 1985

Premiul III şi Lampa de Bronz

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ ŞI POPULARĂ “STEAUA DUNĂRII”, GALAŢI

Ediţia V (Septembrie 1985)

Premiul II

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’85 (28 august – 01 septembrie 1985)

Secţiunea “Interpretare”

Camelia Florescu

“Ploia şi noi” (m: Vasile V. Vasilache; t: Flavia Buref)

“Noapte de vară” (m: Aurel Giroveanu; t: Mircea Block) – primă audiţie

Mamaia’86 (27 – 31 august 1986)

Secţiunea “Interpretare”

Premiul II – Camelia Florescu

“Unde sunt copii?” (m: Magda Boboc; t: Aurel Storin)

“Au pornit cocorii” (m: Dan Ardelean; t: Flavia Buref) – primă audiţie

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU

Ediţie din 1985 (07.11.1985)

Premiul Ziarului “Tribuna Sibiului

FESTIVALUL MELODIILE ANULUI (1979-1987)

Melodii’85 (13 – 16 februarie 1986)

Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”

“Nu-i dans pe lume cum e un tango” (m: Dan Ştefănică; t: Gina Teodorescu)

CONCURSUL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE A MUZICII ŞOARE ROMÂNEŞTI “BUCUREŞTI’” (PENTRU TINERII SOLIŞTI)

Ediţia X “BUCUREŞTI’86” – Secţiunea Interpretare

Premiul I şi Trofeul Bucureşti’86

CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985 – 1989, Bianual)

Ediţia II (10 – 12 iulie 1987)

“De când este dragostea” (m: Jolt Kerestely; t: Ion Ruş)

FESTIVALUL CÂNTECULUI OSTĂŞESC, BUCUREŞTI (1972 – 1988, Bianual)

Ediţia IX (15 – 19 octombrie 1988)

“Cântec pentru erou” (m: Octav Firulescu; t: Eugen Rotaru) – Premiul II

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

Share This:

CITEȘTE ȘI

Leave a Reply

2 comentarii la „Camelia Florescu – Un tulburător echilibru între muzică şi poezie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.