MĂDĂLINA MANOLE – PRIMII ANI DE ACTIVITATE

Înainte de toate, doresc să adresez mulțumiri lui Daniel Gheorghe, prieten al Mădălinei Manole, pentru tot ajutorul oferit în realizarea acestui material. Tot lui îi mulțumesc și pentru fotografiile oferite din arhiva personală.

Tot prin Daniel Gheorghe, am luat legătura cu Marian Manole, fratele artistei și Ștefania Bara (Ghiță), prietena Mădălinei Manole și membră a duetului “Alfa și Beta”. Amândurora le mulțumesc pentru informațiile oferite.

De asemenea, mulțumiri Cristi H, Bogdan Ioniţă (solist vocal al Ansamblului Artistic “Ciocârlia” al M.A.I.), Teodor Isaru (regizor muzical la Radio România), Marian Stere (textier, interpret, redactor Radio România Internațional) pentru ajutorul oferit. Nu este prima dată când acești oameni, de care mă leagă o veche și frumoasă prietenie, îmi sar în ajutor.

De asemenea, mi-au fost de mare ajutor cartea “Mă cheamă Mădălina” (2010, Casa Editorială Sorida Press), scrisă de Sorin Danciu, precum și Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional” din 14 iulie 2008, dedicată Mădălinei Manole. Pe parcursul acestui material, am redat niște fragmente din aceste două materiale.

13 iulie 2007- Plaja lui Maruta in Costinesti. Arhiva personală Daniel Gheorghe.
13 iulie 2007- Plaja lui Maruta in Costinesti. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

Nu voi scrie nimic despre ce s-a întâmplat pe 14 iulie 2010, când Mădălina Manole a plecat dintre noi, într-un mod neașteptat și tragic. Despre acest subiect s-a scris și s-a vorbit atât de mult în ultimii ani, încât mulți au uitat moștenirea artistică extraordinară pe care Mădălina Manole ne-a lăsat-o.

10 februarie 1991 este momentul în care Mădălina Manole intră în categoria celor mai de succes interpreți de muzică pop/ușoară din România.

În acea zi, la ora 19:00, s-a transmis la TVR1, cea de-a doua ediție a concursului TV “O melodie dintr-o sută”, realizat de Ion Barta și Ion Duma, care s-a desfășurat la Sala Radio din București. Acest concurs TV s-a vrut a fi o continuare a celebrului “Șlagăre în Devenire”, dar, după doar câteva ediții, a fost întrerupt. În cadrul acestei ediții, a cărei gazdă a fost interpreta Stela Enache, au fost prezentate opt piese în primă audiție, printre care și “Fată dragă” (muzica: Șerban Georgescu, versuri: Aurel Felea), interpretată Mădălina Manole. Piesa a câștigat această ediție a concursului și, în scurt timp, a devenit un mare succes!

Albumul cu același titlu, lansat pe 01 octombrie 1991, la magazinul “Muzica” din București, a fost un succes de proporții.

Doi ani mai târziu, albumul “Ei și ce?”, lansat pe 08 iulie 1993, tot la magazinul “Muzica” din București, repetă succesul primului album.

Dacă în anii’80 cele mai prolifice artiste din muzica pop/ușoară românească au fost (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer și Angela Similea, în anii’90 acest merit revine Mădălinei Manole. Și nu sunt subiectiv când scriu acest lucru. Bineînțeles că au existat numeroși artiști de succes în România anilor’90, dar performanțele Mădălinei Manole, mai ales cele din perioada 1991–1998, rămân de neegalat.

21 decembrie 2005 - la emisiunea "Teo". Arhiva personală Daniel Gheorghe.
21 decembrie 2005 – la emisiunea „Teo”. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

A lansat o serie de piese de succes, care au marcat muzica pop românească, în ultimul deceniu al secolului 20. Acestea au fost, în ordine consecutivă: “Fată dragă” (1991), “Rock-ul iubirii” (1991), “Te-am văzut, mi-ai plăcut” (1991), “Jucătorul de iubiri” (1992), “Când dansez cu tine” (1992), “Să nu mă minți” (1993), “Fără dragostea ta” (1993), “Ei și ce?” (1993), “Vreau să te uit” (1993), Nu eşti chiar un înger” (1994), “Într-un dans…” (1994), Nici nu mai cred că te-am iubit…” (1995, piesă respină la secțiunea “Creație-Prime audiții” la Festivalul Mamaia), “Dacă într-o bună zi” (1995), “Unde eşti voi fi şi eu” (1995), Fata din Nalindamar” (1996), “Să vii și mâine în discotecă” (1997), Şi vei pleca” (1997), Cântă cu mine” (1998), Dragoste de foc” (1998), Da, te iubesc” (2000), “Fată dragă” (Remix, 2000) – în duet cu Costi Ioniță, Tu n-ai avut curaj” (2000). Toate piesele enumerate mai sus, aparțin regretatului compozitor Șerban Georgescu (05 aprilie 1952 – 05 martie 2007), care a fost și primul soț al artistei.

În perioada 1991–2000, a suținut sute de concerte în București, pe litoral și în toată țara, majoritatea ținându-se cu casa închisă.

Pe lângă numeroasele albume, cântece, apariții radio și tv, concerte și turnee în țară și în străinătate, timp de trei ani consecutiv (1992, 1993, 1994), Mădălina Manole a fost distinsă cu “Premiul Discului” (Discul de Aur) pentru vânzări record, din partea casei de discuri “Electrecord”, pentru albumele “Fată dragă” și “Ei și ce?”.

Aceste realizări au confirmat faptul că Mădălina Manole a fost cea mai de succes interpretă de muzică pop/ușoară a anilor’90. Ceva cu totul deosebit pentru România acelor ani, când muzica românească a fost afectată de schimbările de sistem, dar și de accesul ușor la muzica străină, pe care acum îl aveam cu toții. În plus, mineriade, liberalizarea preţurilor, instabilitate financiară, şomaj, corupţie, privatizări şi, nu în ultimul rând, o democraţie prost înţeleasă de mulţi. Toate acestea au afectat profund muzica pop/uşoară românescă. Nu mai exista o continuitate, așa cum a existat în perioada anilor’60, ’70, ’80, în ciuda regimului totalitar de atunci. Mulţi artişti valoroși fie s-au retras pentru o perioadă, fie s-au reprofilat, fie au plecat să cânte în străinătate. Puțini au rămas “pe baricade”. Mădălina Manole se numără printre aceștia.

Artista a lansat și câteva piese pe muzica altor compozitori, cum ar fi: Nu-ţi pierde curajul” (1995, muzică și versuri: Dragoş Docan), “Jungla viselor” (1995, muzică și versuri: Eugen Mihăescu), Totul e pe dos” (1997, muzică: Ionel Tudor, versuri: Oana Ionescu), “Să mă păstrezi orice ar fi” (2002, muzică: Mihai Vanica, versuri: Marian Stere).

La Festivalul Mamaia 2006, în august 2006, alături de Daniel Gheorghe, căruia îi mulțumesc pentru ajutorul oferit în realizarea acestui material. Arhiva personală Daniel Gheorghe.
La Festivalul Mamaia 2006, în august 2006, alături de Daniel Gheorghe, căruia îi mulțumesc pentru ajutorul oferit în realizarea acestui material. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

De asemenea, a participat și la înregistrarea unor piese de grup, precum:Broasca țestoasă” (1996, muzica: Radu Gheorghe, versuri: Cristian Morgenstern, alături de Adrian Pintea, A. G. Weinberger, Doru Stănculescu, Doru Tufiș, Eugen Cristea, Florian Pittiș, Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, Marius Țeicu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Monica Anghel, Oana Sârbu, Rodica Mandache, Silvia Dumitrescu, Sorin Minghiat, Valeriu Sterian, Vasile Șeicaru), “Lumina iubirii” (1996, muzica: Ion Cristinoiu, versuri: Angel Grigoriu, alături de Mirabela Dauer, Gabriel Cotabiță, Daniel Iordăchioaie, Zoia Alecu, Dida Drăgan, Adina Rus, Angela Similea, Elena Cârstea, Ovidiu Komornyik, Adrian Enache, Gabriel Dorobanțu, Crina Mardare, Aurelian Temișan, Oana Sârbu), Copii sunt speranţa noastră” (1998, muzica: Victor Socaciu, versuri: Dan Verona, alături de Adrian Daminescu, Aetko, Gheorghe Gheorghiu, Carmen Trandafir, Anca Ţurcaşiu), Români pentru români” (2007, muzica: Andrei Păunescu; versuri: Adrian Păunescu, alături de Andrei Păunescu, Ana-Maria Păunescu, Ştefan Hruşcă, Tatiana Stepa, Adrian Daminescu, Mirabela Dauer, George Nicolescu, Elena Cârstea).

17 iunie 2004 - la emisiunea "Teo". Arhiva personală Daniel Gheorghe.
17 iunie 2004 – la emisiunea „Teo”. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

Au urmat apoi anii 2000, o perioadă și mai dificilă pentru muzica pop românească, când toți artiștii din generația Mădălinei Manole, au fost dați la o parte, nemaifiind difuzați pe posturile de radio.

Cu toate acestea, după 2002, anul despărțirii de Șerban Georgescu, Mădălina Manole a avut o activitate artistică foarte bogată, lansând patru albume (inclusiv unul de colinde și un “Best of”, atașat Ediției de Colecție a Jurnalului Național, dedicată ei). A continuat turneele în țară și străinătate și s-a angajat la Ansamblul “Doina” al Armatei. În plus, a început să-și compună majoritatea pieselor. După ce s-a recăsătorit, pe 08 iunie 2009, a devenit mamă.

09 Mădălina Manole”, este titlul ultimului album, apărut Media Pro Music pe 19 februarie 2010. Deși albumul era pe piață, artista nu a mai apucat să facă o lansare oficială.

Ultimul spectacol l-a susținut la Țicleni (județul Gorj), pe 17 iunie 2010.

În acest material, voi scrie despre primii ani de activitate ai Mădălinei Manole. Pentru cei care doresc să afle cât mai multe date despre perioada 1991–2010 își pot achiziționa cartea “Mă cheamă Mădălina” (Casa Editorială “SORIDA PRESS”) , scrisă de Sorin Danciu. Cartea a apărut în 2004 și a fost reeditată în octombrie 2010, la câteva luni după plecarea artistei.

Magdalena Anca Manole, numele său adevărat, s-a născut pe 14 iulie 1967 la Vălenii de Munte (judeţul Prahova). Tatăl, Ion Manole (02 iulie 1943 – 09 septembrie 2020) era din Valea Teleajenului, comuna Teişani, sat Olteni (jud. Prahova) iar mama, Eugenia Manole (05 mai 1945 – 04 martie 2017) din Pătârlagele (pe atunci comună, azi oraș), aflat pe cursul superior al râului Buzău (jud. Buzău). Un an mai târziu, pe 10 august 1968, a venit pe lume fratele său, Marian. Pe când Mădălina avea doi ani, familia Manole se mută la Ploiești.

În Ediţia de Colecţie a “Jurnalului Naţional” din 14 iulie 2008, dedicată Mădălinei Manole, aceasta a povestit:

“Ploieștiul este orașul copilăriei mele. Copilăria e tot ce pot să am eu mai sfânt, amintirile cele mai frumoase sunt din copilărie. Neavând aşa o copilărie cu de toate, treaba asta ne-a unit şi mai tare, când ai noştri ne-au avut pe amândoi, mama şi-a lăsat imediat serviciul. N-au vrut să fim copii crescuţi cu cheia de gât. Mama a devenit casnică şi ne-a crescut pe mine şi pe fratele meu aşa cum cum trebuie. Ai noştri ne-au oferit tot ce s-a putut dintr-un singur salariu (tatăl artistei lucra la Combinatul Petrochimic Brazi, n.a.). Cam toată viaţa ne-am mutat dintr-un apartament în altul, am căutat mereu să avem condiţii tot mai bune (de la confort III, la II, apoi la I, n.a.) … Pe ai mei aşa mi-i amintesc, din sacrificiu în sacrificiu, erau în stare de orice ca să ne fie nouă bine. (…) Am avut tot felul de nostalgii, de exemplu, tabăra în care nu am reuşit să plec, pentru că nu am avut niciodată bani de o tabără. Eu nu ştiu cum e să mergi în tabără. Însemnau destul de mult 500 de lei pe atunci. Am preferat să le dau banii mei din economii alor mei. Pusesem deoparte şi strânsesem suma asta, însă i-am auzit pe ai mei şuşotind în bucătărie că le mai trebuie bani pentru un linoleum pe jos şi atunci am renunţat la tabără. Sau toată copilăria mea mi-am dorit să am o bicicletă Pegas şi n-am avut. Le tot ceream bicicleta pe acolo prin faţa blocului celorlalţi copii. Dar iubesc la nebunie aminti­rile din copilărie, cu toate neajunsurile, cu tot… Acestea n-au făcut decât să ne unească mai mult ca familie.”

În perioada 1973–1981, urmează cursurile Școlii Generale nr. 6, din cartierul Vest, Ploiești, unde a avut-o ca învățătoare pe doamna Denise Dumitru. A fost o elevă bună și, pe lângă muzică, era pasionată de limbile străină studiind franceza din clasa a II-a și engleza din clasa a V-a.

Eugenia, Mădălina, Ion și Marian Manole, prin 1972. Arhiva personală Marian Manole.
Eugenia, Mădălina, Ion și Marian Manole, prin 1972. Arhiva personală Marian Manole.

Tot în timpul școlii generale, urcă pentru prima oară pe scenă, la serbarea de la sfîrșitul clasei a IV-a, unde a recitat o poezie.

Artista a păstrat o amintire frumoasă doamnei Marta Cârcioiu, profesoara de muzică și de balet. În clasele primare a făcut balet, apoi, a cântat  în corul școlii. Deoarece avea o voce specială, profesoara Cârcioiu a ales-o ca solistă a acestui cor. Alături de corul școlii, a participat la câteva festivaluri și manifestări culturale județene, obținând și un premiu.

Pe 01 mai 1981, a avut loc un moment care i-a shimbat radical destinul. Fiind Ziua Muncii, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești, a avut loc un spectacol. La un moment dat, pe scena a urcat Ana Tetelea Ionescu, care a interpretat compoziția proprie “Fată de iarbă”, acompaniindu-se la chitară.

În cartea “Mă cheamă Mădălina”, scrisă de Sorin Danciu, artista a povestit:

“La un moment dat, a urcat pe scenă o tânără cu o chitară în brațe, tunsă scurt, cu o față de înger și cu o voce precum susurul cristalin al unui izvor de munte, o voce atât de curată, cum nu mai auzisem până atunci. (…) Ce povestesc eu acum seamănă cu un scenariu de film și totuși este purul adevăr. Eu am fost fermecată de prezența ei pe acea scenă imensă, în mijloc, stând pe un scaun, cu chitara în brațe. Am ieșit bulversată de la spectacol și, ajungând acasă, le-am spus părinților mei: “Mamă, tată, eu vreau să ajung ca Ana Tetelea Ionescu. Vreau să mă apuc să învăț chitara, să cânt ca ea, să ajung pe scenă”. Asta le-am spus părinților mei în seara aceea. (…) Și incredibil, după câteva zile, mama mea, mergând pe strada pe care locuiam (…), trece pe lângă Ana Tetelea Ionescu. (…) I-am spus mamei că, dacă o mai întâlnește, să o oprească și să-i spună că o divinizez, că vreau să o cunosc și să aflu cum e posibil să învăț să cânt la chitară. (…) Se întâmplă această minune. Se pomenesc față în față, mama își ia inima în dinți, o oprește, o felicită pentru spectacol și îi spune că are o fetiță care își dorește foarte mult să cunoască tainele chitarei și îi cere sfatul. Răspunsul a fost mai mult decât frumos pentru că Ana Tetelea Ionescu i-a spus că ea însăși este profesoară de chitară, că are elevi pe care îi invață, deci știa exact ceea ce îmi doream eu. A venit acasă, mi-a dat vestea cea mare și ca să scurtez toată această splendoare nebună, am ajuns eleva ei, m-am integrat printre cei care veneau la ea acasă și luau lecții de chitară. Ea este cea care m-a învățat primele acorduri, primele noțiuni de muzică. Într-un final spectaculos, ca-n filme, după doi ani în care am învățat absolut tot ce era necesar să cunosc legat de acest instrument, i-a mi-a dăruit chitara ei, cu care a cântat atunci pe scenă când m-a vrăjit”.

În perioada 1981–1985, urmeză cursurile Liceului de Chimie din Ploiești, fiind admisă cu nota 9.86. În timpul liceului, pe lângă muzică și limbi străine, a îndrăgit chimia, fiind foarte atașată și de diriginta ei, care preda această materie.

Lecțiile cu Ana Telelea Ionescu au dat roade și a început să compună la chitară. Așa s-a născut “Toamnă nouă”, pe versurile lui Octavian Goga, prima sa compoziție.

Începând cu 1981, se apucă serios de muzica folk și ia parte la numeroase manifestări cultural-artistice din Ploiești.

Pe 28 martie 1982, pe scena Sălii Sporturilor din Ploiești, Mădălina Manole (pe atunci Magdalena Manole) debutează oficial în cadrul Cenaclului Flacăra (ediția 517), condus de poetul Adrian Păunescu. Pe lângă acesta, în spectacol au mai evoluat artiști precum Nicu Alifantis, Ducu Bertzi, Rozina Cambos (actriță), Anda Călugăreanu, formația Continental, Gil Dobrică, Arpad Domokos, Adrian Ivaniţchi, George Nicolescu, Vasile Şeicaru. Spectacolul a durat 9 ore și 40 de minute. Cu această ocazie este menționată într-o cronică, scrisă de Mircea Vintilă, din revista “Flacăra” (nr.13 din 02 aprilie 1982)

“Magdalena Manole, o tânără elevă de 14 ani din Ploieşti, debutează strălucit.”

Pe 20 iunie 1982, revine pe scena Sălii Sporturilor din Ploiești, la o nouă ediție a Cenaclului Flacăra (ediția 558), alături de alți doi tineri artiști din oraș: Lucian Bosoancă și Gigi Ciobanu.

În perioada 17 septembrie 1973 – 15 iunie 1985, Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, a fost un adevărat fenomen. Citez câteva fragmente de pe Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cenaclul_Flac%C4%83ra ):

“De la poezia compusă de însuși Adrian Păunescu (uneori și instant, pe scenă) și până la versurile recitate din poeziile poeților consacrați, de la muzica timid îngânată de debutanți anonimi, care urcau pentru prima dată pe scenă și până la unele piese deja cunoscute ale unor formații sau grupuri muzicale și ale unor soliști deja afirmați, Cenaclul Flacăra delecta publicul cu muzică începând de la melodii populare și până la muzică clasică, folk și rock.

Spectacolele aveau loc la început luni după-masa/seara în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, urmate mai târziu de turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare. (…)

Din 1973 (prima oară) până în 1985 (ultima oară) au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie.

Spectacolele au fost interzise în anul 1985, motivul oficial fiind busculada de la stadionul Petrolul din Ploiești (…).”

În aceeași perioadă, deși liceană, este inclusă în Cenaclul Forex al studenților ploieșteni, care aparținea de Facultatea de Petrol și Gaze (singura facultate din Ploiești la acea vreme). La manifestările acestui cenaclu au participat artiști cunoscuți, precum Mircea Bodolan si Mircea Vintilă. Aici, o cunoaște pe Ștefania Ghiță și, în scurt timp, cele două devin prietene și formează duetul “Alfa și Beta”.

Ștefania Ghiță s-a născut pe 21 noiembrie 1964 la Ploiești și a crescut la Blejoi, comună situată la doar 6 kilometri de Ploiești. A cântat de mică și, după ce a urmat clasele I-IV în Blejoi, a urmat clasele V-VIII la Liceul de Muzică din Ploiești, studiind flautul ca instrument principal și pianul ca instrument secundar. Apoi, a urmat Liceul “Mihai Viteazul” din Ploiești, pe care l-a absolvit în 1983. În 1981, a cântat în grupul “Orfeu”.

“Aici (la Cenaclul Forex, n.a.), am cunoscut-o pe Ștefania Ghiță, partenera mea de scenă și de muzică folk în următorii ani. Era deja membră a cenaclului, cânta la flaut, era mai mare ca mine cu 2 ani. Aici ne-am împrietenit și am format acest duet de muzică folk, formulă în care am continuat pe tot parcursul liceului (…). Eu am numit acest duet “Alfa și Beta”. Eram la liceu, eram cu capul plin de formule, obsedată de tot ce aveam de învățat. Eu eram “a” și chiar îmi lipisem pe chitară de la Ana Tetelea Ionescu niște litere din plastic care formau cuvântul “ALFA”. În această formulă, eu cu chitara, Ștefania cu părțile ei de flaut, am început să cântăm pe două voci, deja se complica treaba, dar reușeam să ne armonizăm și să ne potrivim foarte bine. Ne întâlneam ori la mine acasă, ori la Ștefania, ea stătea într-o comună, Blejoi, lângă Ploiești, însă nu conta acest efort de a ne vedea când la mine, când la ea, important era să fim împreună și să gândim compozițiile pentru o formulă în duet. Lucrurile devin mai complicate pentru că nu eram doar eu, cu vocea și chitara, era și vocea Ștefaniei și încă un instrument, flautul, și gândeam compozițiile astfel încât să ne sincronizăm.” (Fragment preluat din cartea “Mă cheamă Mădălina”, scrisă de Sorin Danciu)

Voi scrie mai amănunțit despre această perioadă, deoarece o consider fundamentală în evoluția artistică a celei care, peste 6 ani, a devenit interpreta de muzica pop/ușoară Mădălina Manole.

Duetul “Alfa și Beta” debutează în 1982, la Festivalul de Muzică Folk “M.R. Paraschivescu” de la Vălenii de Munte, orașul natal al Mădălinei Manole.

Pe 29 octombrie 1982, “Alfa și Beta” debutează oficial la o nouă ediție a Cenaclului Flacăra, în fața a 7500 de spectatori, la Sala Sporturilor din Ploiești. Aici au interpretat “Iertările”, pe muzica Ștefaniei Ghiță și versurile lui Adrian Păunescu. În 1992, “Iertările”, pe muzica lui Marian Nistor, a devenit o piesă de succes în interpretarea lui Gabriel Dorobanțu.

Într-o altă cronică din revista “Flacăra” (nr. 44 din 05 noiembrie 1982), Oprea Georgescu a scris:

“Un nume de care se va mai vorbi: Magdalena Manole şi Ştefania Chiţă care au interpretat excelent o compoziţie a Ştefaniei Ghiţă “Iertările”.

Impresionat de cele două tinere artiste, Adrian Păunescu le-a propus o colaborare permanentă cu Cenaclului “Flacăra”. Din păcate, cele două, fiind încă eleve, și-au dat seama că nu pot ține pasul cu programul foarte încărcat al Cenaclului și nu au putut da curs invitației.

Pe 28 noiembrie 1982, la Câmpina, “Alfa și Beta” participă pentru prima oară la Cenaclul “Serbările Scînteii Tineretului”. Această manifestare, la fel de importantă ca și Cenaclul “Flacăra”, era organizată de ziarul “Scînteia Tineretului” și s-a desfășurat prima dată pe 17 decembrie 1966. Până în 1976, a purtat denumirea de “Serile Scînteii Tineretului”. Începând cu 1981, manifestarea a fost condusă de către poetul și jurnalistul Lucian Avramescu.

Deoarece programul era mult mai lejer ca la cenaclul “Flacăra”, “Alfa și Beta” devin membre permanente ale “Serbărilor Scînteii Tineretului”. În toată această perioadă, mai exact noiembrie 1982 – mai 1985, cele două tinere artiste susțin zeci de concerte în toată țara, inclusiv la București și pe litoral (unde au cântat în vara anilor 1983 și 1984).

“A fost mult mai uşor pentru noi să mergem cu Lucian Avramescu la Serbări şi am rămas membre permanente ale acestui cenaclu. Dintr-a IX-a până într-a XII-a, viaţa noastră se desfăşura aşa, pe de-o parte şcoala, pe de alta Serbările. Pentru mine a fost perioada unei şcoli a vieţii. (…)
Un turneu ţinea o săptămână, zece zile. Eram cea mai mică dintre ei. Mă aducea tata cu maşina sau cu trenul până la autocarul ce pleca de la Casa Scânteii. Mă dădea în grijă lui Lucian Avramescu sau lui Victor Socaciu, avea încredere mai multă în ei. Am fost extrem de cuminte, mi-e foarte drag să-mi aduc aminte de perioada asta şi că am crescut cu ei. Sunt convinsă că nici unul dintre ei nu se gândea că puştoaica aia care era acolo cu ei avea să devină Mădălina Manole de mai târziu”.  (Fragment preluat din Ediţia de Colecţie a “Jurnalului Naţional” din 14 iulie 2008, dedicată Mădălinei Manole)

Prima menționare a duetului “Alfa și Beta” în ziarul “Scînteia Tineretului”, apare în numărul din 02 martie 1983.

Pe 14 și 15 martie 1983, la Sala Palatului “Alfa și Beta” participă pentru prima oară la București, în două spectacole ale “Serbărilor Scînteii Tineretului”, organizate de CC al UTC, în colaborare cu Radioteleviziunea Română și realizate de Lucian Avramescu.

Pentru a vă arăta pleiada de artiști care participa la această manifestare, și alături de care Mădălina Manole și Ștefania Ghiță au debutat și și-au făcut ucenicia ca tinere artiste, voi reda exact distribuția concertelor de la București, așa cum apare în Ziarul “Scînteia Tineretului”.

Prozatorul Eugen Barbu – Criticul şi istoricul literar Valeriu Răpeanu – Poeţii: Lucian Avramescu, Dan Verona, Nicolae Dan Frumelată – Solistele de muzică populară: Florica Bradu, Ionela Prodan – Actorii: Ion Caramitru, George Mihăiţă – Interpreţii folk: Victor Socaciu, Mihaela Bustuchină-Vlaicu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Rusu, Ion (Gyuri) Pascu, Vasile Bucovină –  Grupurile folk: “Alfa şi Beta” şi “Duo-folk Donalis” – Pianistul Adrian Tomescu  Violonistele Andra Giugariu şi Simona Moise –  Organistul Nicolae Enache –  Formaţiile vocal-instrumentale “Roşu şi Negru”, condusă de Liviu Tudan şi “Voltaj” – Umoristul Dan Bacinschi.

Duetul “Alfa și Beta” este menționat și într-o cronică din “Săptămâna Culturală a Capitalei” (din 18 martie 1983), scrisă de Andrei Partoș. despre concertele de la Sala Palatului.

Pe 30 martie 1983, “Alfa și Beta” este distins cu Premiul pentru Debut la Premiile Uniunii Tineretului pentru “Serbările Scînteii Tineretului” pe anul 1982, care s-a desfășurat la redacția ziarului “Scînteia Tineretului”. Aceasta a fost o mare onoare, atât pentru Mădălina Manole și Ștefania Ghiță, cât și pentru Ploiești. În cronica din 31 martie 1983, se menționează că ““Serbările Scînteii Tineretului”, organizate de Comitetul Central al UTC în colaborare cu Radioteleviziunea Română, au susținut în 1982 peste 120 de spectacole, în localităţi din aproape toate judeţele ţării”.

Pe lângă numeroasele cronici și fotografii apărute în “Scînteia Tineretului”, revista “Săptâmâna Culturală a Capitalei” le dedică un amplu articol, semnat de Andrei Partoș, în numărul din 13 iulie 1984. Acesta le descrie astfel: “Două voci foarte plăcut armonizate, două apariții agreabile. (…)”

Un colaborator permanent al “Serbărilor”, era și Costin Diaconescu, pe atunci redactor al emisiunilor de tineret la Radioteleviziunea Română (până în 1994, Radio România și TVR au fost fuzionate). Acesta o va sprijini pe Mădălina Manole, în primii ani de activitate. Câțiva ani mai târziu, va avea un rol important atât în viața ei artistică, cât și în cea personală.

În 1983, prin intermediul lui Costin Diaconescu, “Alfa și Beta” debutează la Radio România, la emisiunea “Clubul Adolescenților” (Radio România 03). Tot la Radio România, “Alfa și Beta” înregistrează următoarele piese: “Aici m-am născut” (muzică: Mădălina Manole; versuri: Lucian Avramescu), “Elogiul iubirii” (muzică: Mădălina Manole; versuri: Lucian Avramescu), “Iertările” (muzică: Ștefania Ghiță; versuri: Adrian Păunescu), “Marea Neagră” (muzică: Mădălina Manole; versuri: Zaharia Stancu), “Pasărea de foc a dragostei” (muzică: Mădălina Manole; versuri: Zaharia Stancu) și “Terra păcii, Terra dragostei” (muzică: Mădălina Manole; versuri: Magdalena Manole).

În perioada 1983–1985, “Alfa și Beta” a fost difuzat în special pe Radio România 03, unde avea loc și Topul “Serbărilor Scînteii Tineretului”, realizat de Costin Diaconescu, pe baza scrisorilor primite de la ascultători. În acest top, “Alfa și Beta” au fost prezente de mai multe ori, cu piese precum “Pasărea de foc a dragostei” (aprilie 1984, muzică: Mădălina Manole; versuri: Zaharia Stancu) sau “Amândoi” (aprilie 1985, muzică: Mădălina Manole; versuri: Lucian Avramescu)

După ce au apărut de câteva ori la TVR (singurul post TV din România în acea perioadă) în niște transmisii din concert ale “Serbărilor”, au filmat de două-trei ori și în studiourile tv, în emisiuni precum “Studioul Tinereții”.

Iată un fragment din articolul “O nouă promoție artistică”, scris de Eugen Mihăescu și publicat pe 27 octombrie 1984 în “Scînteia Tineretului”. Articolul a apărut la doi ani de la debutul duetului “Alfa Beta” la “Serbări”.

“Gheorghe Gheorghiu, Rodica Manciu, Ioan (Gyuri) Pascu, Florina Cupşa, Doru Octavian Dumitru, grupul “Miorița” (Romică Ifrim, Ion Zamfir, Vasile Mardare, Marian Avramescu, Mircea Dogaru), duo “Alfa și Beta” (Magdalena Manole, Ştefania Ghiţă), duo “Acropolis” (Lorin Stănescu, Viorel Dincă). Petruț Cămui. Eugen Stan, Mircea Rusu, Sorina Moldvai. Maria Gălușcă, Laura Zavate. Gabriel Orheianu, Vasile Bucovină, Angela Mera, George Ani, formația vocal-instrumentală “Progresiv TM” (Ladislau Herdina, Zoltan Lipoi, Balogh Joseph, Gerhardt Schibinger, Peter Kocsef , Rudolf Dedinszky), formația vocal-instrumentală Hardton (Adrian Carăbăşel, Georgeta Tudor, Doru Gavrilă, Eugen Ghenciulescu, Rareș Totu, Ion Enescu), iată “Serbările Scinteii tineretului” – la ora de față. Ei sunt, deci, tinerii care dialoghează cu colegii lor de generație. (…). Ei împlinesc 600 de spectacole cu “Serbările Scînteii Tineretului”, spectacole realizate pe stadioane, în săli de sport, în cămine culturale, în tabere de muncă patriotică, pe șantiere locale și naționale (…).

În numărul din 25 decembrie 1984 al aceluiași ziar, apare fotografia celor două tinere artiste, sub care sunt scrise următoarele rânduri:

““Alfa Beta” adică Magdalena Manole şi Ştefania Ghiţă, nume de rezonantă în “Serbările Scînteii Tineretului”, în noul val al muzicii tinere de la noi. Muzicalitate, talent componistic, ținută scenică ireproşabilă și, desigur, estetică”

Scanare din arhiva ziarului "Scînteia Tineretului" (25 decembrie 1984).
Scanare din arhiva ziarului „Scînteia Tineretului” (25 decembrie 1984).

Succesul avut la “Serbări” a făcut ca “Alfa și Beta” să primească o nouă distincție – Premiul de Consacrare, Secțiunea “Muzică Tânără”, la Premiile Uniunii Tineretului pentru “Serbările Scînteii Tineretului” pe anul 1984, care au avut loc pe 09 ianuarie 1985.

 Voi prelua niște cronici apărute în ziarul “Scînteia Tineretului” de la diverse manifestări ale “Serbărilor Scînteii Tineretului”.

15 februarie 1983 – Bârlad

“Alfa şi Beta” sunt la al treisprezecelea spectacol cu “Serbările”. Titulare şi obişnuite cu scena măturată de reflectoarele multicolore. “Alfa şi Beta” sau Ștefania Ghiţă cu flau şi Magdalena Manole cu chitară. Voci ultra feminine şi ultra îndulcite. (Eugen Mihăescu).

20 februarie 1983 – Bicaz

Toată stima şi căldura pentru poetul Lucian Avramescu, încă un “La mulţi ani!” pentru Florica Bradu, sănătate şi tinereţe Ionelei Prodan, succes mai departe lui Victor Socaciu şi celorlalţi prieteni ai săi, toată dragostea pentru “Alfa şi Beta” şi mai puţină timiditate (suntem la noi), fiţi mândre că puteţi contribui la înnobilarea noastră sufletească atunci când cântaţi Eminescu. Cele mai calde urări lui Liviu Tudan şi formaţiei sale. Vă salută, dragi prieteni, cu aleasă stimă şi căldură, un tânăr cimentist din oraşul Bicaz. Semnează: Mihai Gângă, strada Bistriţei nr. 25, Bicaz, jud. Neamţ. (Vasile Bucovină).

27 martie 1983 – Oradea

“Alfa şi Beta” de care ne despăriţisem după spectacolele de la Sala Palatului (nişte examene le chemaseră la Ploieşti) ne-au prins din urmă aici nu numai cu vestea unor note bune obţinute, ci şi cu un cintec nou, lansat în adeziunea deplină a sălii: “Terra păcii. Terra dragostei” (versuri şi muzică Magdalena Manole). Iată încă un cântec cu care “Serbările” cotizează la acel îndemn, niciodată uitat, (…) prin care popoarele planetei, liderii politici, fiecare locuitor de pe Terra nu trebuie să obosească proclamînd pacea, afirmind nevoia de pace, susţinînd, prin luptă, pacea. “Terra păcii. Terra dragostei” se adaugă de acum şlagărului lui Gheorghe Gheorghiu “Treziţi-vă oameni”, sau cântecului lansat de acelaşi cântăreţ “Numai iubirea” (ambele pe versuri de Lucian Avramescu), partiturii lui Ioan (Gyuri) Pascu “Dreptul nostru la Pace”, sau acelui cântec propus de Victor Socaciu în noaptea de An Nou (…).

08 mai 1983 – Doftana

Duo folk “Alfa şi Beta” cântă “Terra păcii. Terra dragostei. Omul şi marea vie şi albastră / Ce se revarsă pe-ntregul pământ / Gândul de pace din inima noastră / Toate sunt unul, un singur cuvânt”. (Eugen Mihăescu)

17 mai 1983 – Alba Iulia  

“Alfa și Beta” interpretează cântecul “Romeo şi Julieta”. (Eugen Mihăescu)

20 septembrie 1983 – Titu

Duo folk “Alfa şi Beta” (Magdalena Manole şi Ştefania Ghiţă) reintră în circuitul “Serbărilor”. Lansează două piese pe versuri de Virgil Carianopol (“Suntem doar trecători” şi “Neuitarea”). Melodii frumoase, versuri frumoase, fetele frumoase, totul primit bine. (Eugen Mihăescu)

25 septembrie 1983 – Țăndărei

“Alfa şi Beta” lansează, deci, cântecul “Planetă” pe versuri de Lucian Avramescu. Ca la orice lansare întreaga trupă a “Serbărilor” e cu ochii la scenă, în “Serbări” un cântec nou fiind veşmânt de sărbătoare. Aşteptăm cu firească emoţie verdictul publicului, încă un cântec primit bine şi care nu peste multă vreme, probabil, va fi cerut de sutele şi miile de tineri prezenţi la spectacolele noastre. (Eugen Mihăescu)

26 septembrie 1983 – Giurgiu

“Alfa și Beta” duc spre consacrare cântecul “Pasărea de foc a iubirii”. (Eugen Mihăescu)

27 octombrie 1983 – Focșani

Cinci mii de tineri vin la “Serbările Scînteii Tineretului”, împlinim 300 de spectacole de la reluare şi 18 ani de la înfiinţarea acestei “ediţii de scenă” a ziarului “Scînteia tineretului”. (…) “Alfa și Beta” – Ieri premiul de debut, azi cel de consacrare. (…) Ideea păcii ocupă multe din cântecele din “Serbări” (…). (Eugen Mihăescu)

28 octombrie 1983 – Panciu

La Panciu reluăm cu duo “Alfa și Beta” unul dintre cele mai frumoase cântece ale “Serbărilor Scînteii Tineretului” – “Cuvântul acesta”. Versurile aparţin poetului Lucian Avramescu, realizatorul “Serbărilor”. (Eugen Mihăescu)

24 noiembrie 1983 – Caransebeș

“Ardealul e viu şi e vie Moldova / Muntenia urcă-n lumină / Nimic nu ne pierde, n-i teafără, slova / Copacii români nu se-nclină / Avem munţii teferi şi-avem omenie / Iubirea ni-i sfetnic in toate / Nimic nu va stinge-a iubirii făclie / Noi credem în noi şi-n dreptate”. Cântă “Alfa și Beta”, două ploieştence îndrăgostite definitiv de muzică. (Eugen Mihăescu)

25 noiembrie 1983 – Lugoj

Este cerut, iar şi iar, cintecul “Cuvântul acesta” cu “Alfa și Beta” (“Cuvântul acesta e ţara păstrată / Părinţii rămaşi sub ţărână / Căci ţara nu piere nicicând, niciodată / Pieri-vom ca ea să rămână”). (Eugen Mihăescu)

16 decembrie 1983 – Buhuşi

După “Alfa și Beta”, duo muzical din Ploieşti consacrat în “Serbări”, întreaga sală cântă cu Ion (Gyuri) Pascu două cântece de pace. (…). Duo “Alfa și Beta” reia un foarte reuşit cântec al “Serbărilor”, “Cuvântul acesta”. (Eugen Mihăescu)

17 decembrie 1983 – Bacău

“Alfa și Beta”, în mare formă artistică dă veşmint musical poeziei “Elogiu iubirii” de Lucian Avramescu. (Eugen Mihăescu)

02 februarie 1984 – Pitești

Duo “Alfa și Beta” cântă “Pasărea de foc a dragostei” şi lansează noua piesă “În gara Ploieşti Vest”. (Eugen Mihăescu)

03 februarie 1984 – Câmpulung Muscel

“Alfa și Beta” adică Magdalena Manole şi Ştefania Ghiţă, într-o costumaţie de scenă foarte frumoasă, deschid cele două spectacole ce aveau să adune în lumina lor mult peste o mie de tineri… Doar o mie trei sute de tineri au încăput în sala de spectacole! Şi ar fi fost nevoie de cel puţin o sală de sport sau un stadion. (Eugen Mihăescu)

04 februarie 1984 – Craiova

“Alfa și Beta” cântă “Pasărea de foc a dragostei” și “Iertările”. (Eugen Mihăescu)

05 februarie 1984 – Calafat

“Alfa și Beta” lansează un nou cântec, “Pe creştetul ierbii”. (Eugen Mihăescu)

02 martie 1984 – Târgoviște

“Alfa și Beta”, duetul ploieştean de mare efect scenic, cântă “Pasărea de foc a dragostei” (Zaharia Stancu) şi “Ce şopteşti atât de tainic” (Mihai Eminescu) – două cântece de dragoste adolescentină. (Eugen Mihăescu)

04 martie 1984 – Găești și Moreni

La Găești, Denis Roman (interpretă care se va lansa în muzica pop la Festivalul Mamaia 1985, n.a.) cântă acompaniată de Magdalena Manole (adică “Alfa” din duetul “Alfa și Beta”). La Moreni, începem în nota obişnuită, cu “Alfa și Beta” care pregăteşte publicul pentru apariţia întotdeauna amuzantă în scenă a lui Ion (Gyuri) Pascu. (Eugen Mihăescu)

05 martie 1984 – Ploiești

La “Alfa și Beta” se scandează “Prahova! Prahova!”. “Alfa și Beta” cântă “În gara Ploieşti-Vest”. (Eugen Mihăescu)

08 martie 1984 – Vălenii de Munte

“Alfa și Beta” cântă “Pasărea de foc a dragostei”, “Iertările”, “Ce şopteşti atât de tainic”. (Eugen Mihăescu)

09 martie 1984 – Sângeru și Urlați

În după-amiaza aceleiaşi zile “Serbările Scînteii Tineretului”, realizează două spectacole (numărul 399 şi numărul 400 de la reluarea actualei ediţii) “la incandescenţa tinereţii”, în oraşul Urlaţi. “Alfa și Beta” lansează cântecul “Marea Neagră, mare albastră”. (Eugen Mihăescu)

28 aprilie 1984 – Horezu

În acest spaţiu al istoriei vechi şi noi momentul prezentat de duetul “Alfa și Beta” (o “Alfa” sprinţară şi acută, şi o “Beta” gravă, profundă) a adus o binevenită notă de prospeţime. (Emilia Vasilu și Eugen Mihăescu)

06 mai 1984 – Cetatea Biharia (Bihor)

Duetul “Alfa și Beta” cântă “Pe creştetul ierbii”. (Eugen Mihăescu)

27 mai 1984 – Sarmisegetuza–Costești

“Serbările Scinteii Tineretului” realizează spectacolul “Intilnirea tineretului cu istoria” în Amfiteatrul Dacic de la Sarmizegetusa – Costeşti, acţiune organizată de Biroul de Turism pentru Tineret (BTT). Aici, “Alfa și Beta” cântă în fața a 40.000 de tineri.

21 iunie 1984 – Fetești
Duetul “Alfa și Beta” prezintă un cântec frumos precum câmpia pe tipsia căreia ne aflăm în chiar ziua solstiţiului de vară. Cântecul se numeşte simplul revelator “Aici m-am născut”: “Dau zimbrii aici cu fruntea-i asfinţit / Stejarul stă sub cerul lui de-acasă / Se-ntoarce pomu-n aer curăţit / Şi mai spre rădăcina lui se lasă // Aici m-am născut într-un murmur de râu / Stă steaua mai jos pe creştetul ierbii / N-am ştiut cum răsună arginții la grâu / Dar noaptea ascultam cum bubuie cerbii”. Acesta e nivelul spiritual de la care începe, de obicei, orice spectacol cu “Serbările Scînteii tineretului”. (Eugen Mihăescu)

22 iunie 1984 – Țăndărei

Simţind apropierea turneului de la mare, “Alfa și Beta” cântă piesa “Marea Neagră”, un cântec ceva mai nou in “Serbări” purtând în el notele sentimentale din fiorul mării. (Eugen Mihăescu)

24 iunie 1984 – Slobozia

“Alfa și Beta” lansează un cântec nou “Amândoi” și cântă, surprinzător, o piesă de muzică populară “Bade pălărie nouă”. (Eugen Mihăescu)

05 iulie 1984 – Năvodari

Momentele folclorice sunt deschise de duetul “Alfa și Beta” care cântă “Bade pălărie nouă”. (Eugen Mihăescu)

 07 iulie 1984 – Constanţa

“Alfa și Beta” includ în microrecitalul lor o melodie mai nouă, foarte inspirată “Marea Neagră”. (Eugen Mihăescu)

10 iulie 1984 – Costinești

Succes de mari dimensiuni obţine şi Sorina Moldvai, apoi “Acropolis” și “Alfa și Beta”. (Eugen Mihăescu)

 12 iulie 1984 – Cernavodă

Spectacolul este privit chiar şi de pe acoperişuri. Indiferent de unde a fost privit, spectacolul a fost de la început pină la sfârşit incandescent. Incandescent cu “Mioriţa” care lansează “Cântec fără titlu”, cu “Alfa și Beta”, care primesc flori şi cântă cu pasiune şi talent nu numai muzică folk, ci şi muzică populară. (…). Petruţ Cămui prezintă “Bună seara, iubito!”, un cântec mai vechi al “Serbărilor” într-o nouă compoziţie. La vocea a doua, ca sprijin şi culoare, duo “Alfa și Beta”. (Eugen Mihăescu)

14 iulie 1984 – Cobadin

Eveniment în spectacolul de la Cobadin! In ziua spectacolului, Magdalena Manole de la “Alfa și Beta” şi Lipai Zoltan de la “Metrock” împlinesc 17 şi, respectiv, 23 de ani. Publicul şi colegii din scenă cântă pentru cei doi tineri. (Eugen Mihăescu)

15 iulie 1984 – Mangalia

În finalul spectacolului al doilea, (…) se cântă de petrecere cu solista de muzică populară Rodia Manciu, “Mă dusei să trec la Olt”, cu Mircea Rusu, “Cântec de cătănie” cu grupul “Mioriţa”, “Bade pălărie nouă” cu “Alfa și Beta”. Pe baza bileţelelor primite din public se face un top al “Serbărilor” cu următoarea configuraţie: “Cât suntem împreună” (Mioriţa), “Amândoi” (Alfa şi Beta), “Ea şi el” (Gheorghe Gheorghiu), “Radu de la Greci” (Acropolis), “Roata” (Rodica Manciu). (Eugen Mihăescu)

 05 septembrie 1984 – Onești (pe atunci Gheorghe Gheorghiu-Dej)

Spectacolul se deschide cu piesa “Cuvântul acesta”: “Ardealul e viu şi e vie Moldova / Muntenia urcă-n lumină / Nimic nu ne pierde, n-i teafără, slova / Copacii români nu se-nclină” (duetul “Alfa și Beta”). (Dragomir Magdin, Mircea Florin Șandru)

09 septembrie 1984 – Piatra Neamţ

Stadionul Clubului de Fotbal din Piatra Neamț. Deschid spectacolul, în faţa câtorva mii de spectatori, componentele formaţiei “Alfa și Beta”, cu frumosul lor cântec: “Amândoi”, împrumutând parcă sugestiile cadrului natural: “Eu eram un cer de seară / Tu erai un cer de zori / Printre noi, a câta oară? / Treceau şiruri de cocori” (versuri: Lucian Avramescu). (Dragomir Magdin, Mircea Florin Șandru)

10 septembrie 1984 – Târgu Neamţ   

De pildă, trăind aici, la poalele Cetăţii Neamţului, cu nostalgia mării, tinerii din sală cer melodia “Marea Neagră”, cu “Alfa și Beta”. Li se îndeplineşte o dorinţă după alta. Ai realmente convingerea că spectatorii îşi fac spectacolul, într-atât li se încurajează sugestiile. (Dragomir Magdin, Mircea Florin Șandru)

15 septembrie 1984 – Focşani

“Ridicarea cortinei”, a fost marcată din nou de Magdalena Manole şi Ştefania Ghiţă, alias “Alfa și Beta”, care au susţinut un microrecital de mare armonie şi puritate. (Dragomir Magdin, Mircea Florin Șandru)

25 octombrie 1984 – Iași

Vă puteţi închipui, de pildă, (…) ori preferaţi sâ vă închipuiţi cum sună, în cele două spectacole, “Cuvântul acesta”, cântec de referinţă al “Serbărilor”, în interpretarea duetului de bună reputaţie “Alfa și Beta”. (Dragomir Magdin)

26 octombrie 1984 – Pașcani

“Ce este sufletul tău!” aveau să întrebe, în virtutea unui portativ inedit, componentele duetului “Alfa și Beta”, iar publicul părea să-i râspundă (…). (Dragomir Magdin)

03 decembrie 1984 – Târgoviște

Aplauzele aveau să răsplătească şi vocea caldă a ploieştencei de 18 ani Magdalena Manole (“Alfa” din duetul “Alfa și Beta”). Sub cupola Sălii de Sport miile de tineri au cântat împreună cu “Alfa” pentru pace, despre pace “Vreau multă pace / Şi vreau mult soare / Pentru planeta ce ne-a dat viaţă / Şi vreau iubire şi fericire / Nu vreau tristeţe, speranţă vreau!”. (Ileana Podoleanu, Emilia Vasiliu, Cristina Balint)

08 decembrie 1984 – Drăgășani

În Sala Sporturilor din Drăgăşani. Spectacolul “Serbărilor…” a debutat cu spectacolul întregii asistente, care, împreună cu Magdalena Manole şi formaţia “Progresiv TM”, a cântat: “Vrem multă pace / Şi vrem mult soare / Pentru senina, albastra zare”. Astfel, cei aproape 1000 de tineri drăgăşeneni şi-au exprimat, prin cântec, asemenea tinerei generaţii din România, dorinţa de a trăi într-o lume fără arme, într-o lume a păcii, a dragostei şi prieteniei între popoare. (Ileana Podoleanu, Emilia Vasiliu, Cristina Balint)

09 decembrie 1984 – Târgu Jiu

“Pasărea de foc a dragostei”, adusă în scenă de reprezentanta duetului “Alfa şi Beta”, Magdalena Manole, a bătut inspirat din aripă asupra tinerilor care se ridicau, în grupuri, de pe scaune, să urmeze, prin dans, ritmul propus de cântec. O melodie lentă, din repertoriul internaţional, dedicată Anului Internaţional al Tineretului – “Vreau multă pace” – i-a urmat firesc, pentru a stabili cu spectatorii o alternanţă respectată de-a lungul spectacolului, între piese ritmate, dansante după gustul tinerilor şi piese tulburătoare fie prin mesajul, fie prin poezia, prin melodicitatea lor de bună marcă. (Dragomir Magdin)

17 decembrie 1984 – Ploieşti

Ioan (Gyuri) Pascu şi Magdalena Manole, cu aceeaşi voce de o impecabilă puritate, construiesc în atmosfera sălii o unduitoare sau ritmată cortină sonoră, în spaţiul căreia evoluează apoi, cu o evidentă bucurie a actului interpretativ, formaţia “Progresiv TM” (…) condusă de Ladislau Herdina. (Mircea Florin Șandru)

18 decembrie 1984 – Mizil

O menţiune specială merită în spaţiul acestei cronici duetul “Alfa şi Beta”, care, alternând evoluţiile individuale cu cele în tandem, au pus în valoare voci de acută puritate, cu mare forţă de reverberaţie, bine ilustrate de melodii ca “Pasărea de foc a dragostei” şi “Vreau multă pace”. (Mircea Florin Șandru)

22 februarie 1985 – Călăraşi

Magdalena Manole (Alfa din duetul “Alfa şi Beta”) interpretează la cererea tinerilor cântecul “Vreau multă pace”, iar Ştefania Ghiţă (Beta din duetul “Alfa şi Beta”) “Sărută-mă”, piese din repertoriul tinerilor de pretutindeni. (Eugen Mihăescu)

23 februarie 1985 – Slobozia

Duetul “Alfa şi Beta” (Magdalena Manole şi Ştefania Ghiţă) cântă frumosul lor cântec “Cuvîntul acesta” (“Cuvântul acesta e ţara păstrată / Strămoşii rămaşi sub ţărănă”). (Eugen Mihăescu)

09 mai 1985 – Oarba de Mureș

Tinereţea nu poate fi adevărată, nu poate înflori decât în pace. Magdalena Manole reia cântecul “Vreau multă pace”, iar întreg colectivul artistic al “Serbărilor Scinteii tineretului”, aflat pe lespezile de la poalele colinei pe care e ridicat Monumentul Eroilor de la Oarba de Mureş, cântă “Refrenul Serbărilor Scinteii Tineretului pentru Anul Internaţional al Tineretului”: “Fie-n lume pace, fie-n lume bine / Terra să-şi păstreze blândele-i coline / Flori de omenie, lumea să îmbrace / Vrem “Participare, Dezvoltare, Pace”!”. Peste 7 mii de tineri cântă pe locurile unde focul războiului a fost mai atroce ca în oricare altă parte. (Eugen Mihăescu)

În perioada 20–30 iunie 1985, Mădălina Manole îți dă examenul de Bacalaureat.

Cu doar câteva zile înainte, pe 15 iunie 1985, chiar în Ploiești, orașul în care artista locuia, s-a produs un eveniment nefericit care a dat peste cap muzica folk. Pe Stadionul Municipal din Ploiești (actualmente Stadionul Ilie Oană), în timpul unui spectacol al Cenaclului Flacăra, a avut loc o busculadă care s-a soldat cu cinci morți și câteva zeci de răniți. Acest eveniment a dus la interzicerea Cenalului “Flacăra” de către regimul de atunci. La scurt timp au fost interzise și “Serbările Scînteii Tineretului” și orice fel de manifestare de acest gen. Astfel, Mădălina Manole și Ștefania Ghiță au decis să destrame duetul “Alfa și Beta”. Cu toate acestea, cele două au rămas prietene până la plecarea Mădălinei Manole.

După terminarea liceului, se hotărăște să-și continue drumul artistic, dar nu în muzica folk, ci în muzica pop/ușoară.

“Am avut o discuţie cu părinţii. Se punea pro­blema ce fac mai departe. Mă ţin de carte şi dau la Facultatea de Limbi Străine, care mi-ar fi plăcut, sau merg mai departe pe drumul muzicii? Ai mei m-au lăsat să hotărăsc singură. Eu am considerat că e bine să vin la Bucureşti, de unde se spunea că “se dă ora exactă” şi unde erau compozitorii.” (Fragment preluat din Ediţia de Colecţie a “Jurnalului Naţional” din 14 iulie 2008, dedicată Mădălinei Manole).

În vara anului 1985, după ce s-a mutat la București, datorită faptului că stăpânea destul de bine engleza și franceza s-a angajat la Aeroportul Internațional Otopeni, ca și controlor de trafic auxiliar.

Și aici, iar ajungem la un moment care ține iar de un scenariu de film, aici întră în scenă un prieten drag, care se numește Costin Diaconescu, care lucra în acei ani la Radio România Tineret. (…) Era cel care a fost martorul întregii perioade de folk și în toată perioada asta de venire la București și de imprimări ale melodiilor în Radio, practice el cunoștea tot. (…) El era ca și un tată (…) și știa foarte bine ce doresc să fac și drumul pe care-l apucasem. I-am spus că vreau, că-mi doresc să-mi câștig singură existența și să mă ajute cumva, în idea asta, și datorită lui am avut șansa să-l cunosc pe comandantul Aeroportului Otopeni din acea perioadă, domnul Vasilescu. Datorită pasiunii mele pentru limbi străine (…) și pentru că am avut o lună și ceva la dispoziție să studiez, să deschid un manual de navigație în limba engleză și să mă familiarizez cu termenii de navigație și cu totul și cu totul o altă engleză. (…) Am luat acest examen… și aici începe o altă perioadă nespus de dragă sufletului meu și intru într-o lume pe care o iubesc, o lume extraordinară… la care din păcate a trebuit să renunț. E vorba de Aeroportul Otopeni și de meseria de controlor de trafic aerian – Operațiuni auxiliare. (…) Împreună, șase fete, am trecut de examen și am fost angajate la Aeroportul Otopeni și… a urmat o perioada de 4 ani, ani frumoși. Iubesc tot ceea ce am învățat acolo, este o meserie cu o extrem de mare răspundere, o meserie grea… (…) Controlor de trafic auxiliar este cel care-l ajută pe controlorul de trafic plin, e mâna lui dreaptă. Controlorul de trafic este cel în mâinile căruia stă siguranța traficului aerian, siguranța avioanelor care zboară la 10 mii de metri. (…) Controlorul de trafic este cel care dirijează avioanele. (…) Am făcut 6 luni de specializare la Băneaca (…). Iată-mă venită la București, stând în gazdă, la gazde, că nu pot să spun câte gazde am schimbat. De câte ori a urcat tata în tren să vină la București să-și ajute fiica să se mute, să-și mute bagajele de colo-colo. (…)” (Fragment preluat din cartea “Mă cheamă Mădălina”, scrisă de Sorin Danciu).

În septembrie 1985, este admisă și la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, secția Canto Muzică Ușoară, la clasa Mihaela Runceanu / Ionel Tudor.

În perioada 1980–1989, clasa Mihaelei Runceanu a dat muzicii pop românești o serie de artiști care au ajuns vedete incontestabile (Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Mădălina Manole, Miki (trupa K-Pital), (Nicoleta) Nicola, Carmen Trandafir).

“Pe 15 septembrie (1985, n.a.), am urcat la etaj, la clasă, erau toţi cei din anii mai mari, stăteau acolo de vorbă cu Mihaela, se pupau, povesteau din vacanţă, erau bucuroşi de revedere. Eu stăteam într-un colţ emoţionată. O vedeam pentru prima dată în carne şi oase. Artista de la televizor îmi era profesoară! Deodată îşi aminteşte că are două eleve noi şi zice: Unde este Diva de la Otopeni? Nu ştiu ce îi povesti­seră secretarele la care mă înscri­sesem şi unde a trebuit să scriu că lucrez la Otopeni… Poate a crezut că sunt o tipă cu fiţe, mâţâită… Însă când m-a văzut şi-a dat seama că s-a înşelat. Omul timid, emoţionat, mo­dest din faţa ei spunea altceva. Eram aşa de copleşită… Am rămas una dintre elevele ei preferate.” (Fragment preluat din Ediţia de Colecţie a “Jurnalului Naţional” din 14 iulie 2008, dedicată Mădălinei Manole).

Elevii clasei Mihaela Runceanu de la Școala Populară de Artă, în concert, în decembrie 1986. În stânga: Mihaela Runceanu. În extrema dreaptă, pe rândul 3: Mădălina Manole. Arhiva Familiei Runceanu
Elevii clasei Mihaela Runceanu de la Școala Populară de Artă, în concert, în decembrie 1986. În stânga: Mihaela Runceanu. În extrema dreaptă, pe rândul 3: Mădălina Manole. Arhiva Familiei Runceanu

În 1987, pe când era elevă la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, debutează ca interpretă de muzică pop/ușoară, dar și în film. La propunerea lui Ionel Tudor, compozitorul Dan Ștefănică, i-a încredințat artistei piesa “Pentru noi doi nu poate fi alt cer” (versuri: Eugen Rotaru), scrisă special pentru filmul artistic “Nelu”. Filmul este povestea unui copil de 13 ani (Mihai Brătilă), care este afectat de divorțul părinților și de faptul că tatăl lui intră nevinovat la închisoare. Din distribuție au făcut parte nume mari, precum Tora Vasilescu, Melania Ursu, Virgil Andriescu și Florin Zamfirescu. Scenariul aparține lui D.R. Popescu și regia lui Dorin Mircea Doroftei. În scena în care personajul interpretat de Tora Vasilescu se recăsătorește, solista formației de la nuntă, interpretată de Mădălina Manole, urcă pe scenă și cântă piesa mai sus menționată, piesă cu un mare impact emoțional. “Nelu”, s-a filmat în vara și toamna anului 1987 și a avut premiera pe 19 septembrie 1988, fiind vizionat de un număr de 1,065,018 spectatori. Scena Mădălinei Manole s-a filmat la hotelul “Parc” din București. Pe generic, artista apare ca Magdalena Manole. Aceasta a fost și ultima dată când apare menționată cu numele său adevărat. Acțiunea filmului se petrece în Ploiești și pe Valea Prahovei, locurile unde artista a copilărit și s-a format. Pentru cei care doresc să vadă cum arătau acele locuri în acea perioadă, acest film este ideal, deoarece are niște cadre absolut deosebite cu locațiile respective.

Tot în toamna anului 1987, tot prin intermediul lui Costin Diaconescu, îl cunoaște pe compozitorul Șerban Georgescu. La acea vreme, pe lângă faptul că lucra la Radio România. acesta era unul dintre cei mai de succes tineri compozitori de la noi. În perioada 1985–1987, a avut o colaborare de mare succes cu interpreta Carmen Rădulescu, care a dat naștere unor piese de neuitat precum:  “Acelaşi vis” (1985), “Muzica te cheamă” (1985), “O floare de astă vară” (1985), “Fericirea are ochii tăi” (1986), “Vino, te aştept mereu” (1986), “Nu ştiu” (1986), “Întoarce-te” (1986), “Vise uitate” (1987), “O clipă doar” (1987), “Nu-i un vis, e dragostea” (1987).

La Radio România, Costin Diaconescu, care era coleg cu Șerban Georgescu, i-a recomandat să o asculte pe Mădălina Manole. S-a stabilit o întâlnire cu toți trei la Radio România, la care artista, din motive obiective, a întârziat. După ce au stat un pic de vorbă, au coborât în Studioul 6, unde Șerban Georgescu s-a așezat la pian și a rugat-o pe Mădălina Manole să cânte. Plăcut impresionat de vocea sa cu totul specială, Șerban Georgescu îi propune o colaborare. Printr-o coincidență, cei doi locuiau la 300 de metri unul de celălalt. Despre această întâlnire, Șerban Georgescu a povestit:

“(…) Atracția fizică a fost prima și bineînteles că a urmat acea probă din Studioul 6, care a fost elocventă, ea având voce foarte frumoasă, originală, ușor aerată, o voce de tip francez, respectând proporțiile valorice cam pe la Mireille Mathieu. (…) Nu ascund faptul că eram în căutarea unei voci care să-mi pună în valoare ideile mele muzicale și m-am bucurat că am găsit-o.” (Fragment preluat din cartea “Mă cheamă Mădălina”, scrisă de Sorin Danciu).

Tot în Ediţia de Colecţie a “Jurnalului Naţional”, Mădălina Manole l-a numit pe Costin Diaconescu “instrumentul Domnului. Prima data m-a ajutat cu serviciul. A doua oară mi-a făcut cunoștiință cu Șerban Georgescu…”.

Fotografie realizată în 1992 de Gabriel Miron. Arhiva personală Daniel Gheorghe.
Fotografie realizată în 1992 de Gabriel Miron. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

În 1988, Mădălina Manole și Șerban Georgescu devin un cuplu. Cei doi se vor căsători în 1994 și vor divorța în iunie 2002.

În ianuarie 1988, înregistrează “Dragoste de-o viaţă” pe muzica lui Dan Beizadea și versurile lui Aurel Storin, interpretată în duet cu Marian Spânoche. Piesa fusese lansată în 1985 de Carmen Rădulescu.

În primăvara anului 1988, lansează “Cântec de pace”, pe versurile Roxanei Popescu, varianta în limba română a piesei “Ein Bisschen Frieden” a interpretei germane Nicole, piesă care a câștigat ediția din 1982 a Concursului Muzical Eurovision.

În prima jumătate a anului 1988, sunt lansate și primele piese pe care Șerban Georgescu i le-a încredințat. Acestea sunt, în ordinea întrării în Radio: “Asta e doar viaţa” (martie 1988), “E doar un joc” (iulie 1988, cunoscută și sub numele de “Nu mai sta supărat”), “Cânt şi frumusete” (iulie 1988).

La început, la Radio România, a fost promovată nu numai de Șerban Georgescu și Costin Diaconescu, ci și de Valeriu Dăescu și Viorel Popescu.

În numărul din 15 ianuarie 1988, al revistei „Săptămâna Culturală a Capitalei” apare pentru prima dată menționată ca Mădălina Manole. Artista și-a schimbat numele din Magdalena în Mădălina, deoarece în acea perioadă, exista o cunoscută melodie lăutărească care se numea “Magdalena”.

Pe 19 februarie 1988, la Sala Polivalentă din București, participă la două spectacole intitulate “Extemporal la varietăți”, organizate de Teatrul “Ion Creangă” din București. Acestea sunt printre primele spectacole pe care Mădălina Manole le-a susținut ca interpretă de muzică pop/ușoară. În spectacol, evoluează alături de Anda Călugăreanu, Angela Ciochină, Adrian Daminescu, Natalia Guberna, Mihaela Runceanu, Victor Socaciu, formațiile “Timpuri Noi” și “Swing”, interpreții de pantomimă Dan Puric și Silviu Petcu. Cu această ocazie, este menționată în numărul din 18 februarie 1988, al Ziarului “Informația Bucureștiului”.

Începând cu 1988, este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Actualitatea Muzicală”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Dobrogea Nouă”, „Ecran Magazin”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Jurnalul”, „Litoral”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, etc.

Consacrarea sa ca artistă de muzică pop/ușoară românească, are loc la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’88 (31 august – 04 septembrie 1988). Prezentator, ca de obicei, a fost binecunoscutul jurnalist Octavian Ursulescu iar juriul de specialitate a fost prezidat de Nicolae Călinoiu (rectorul de atunci Conservatorului din Bucureşti).

În seara zilei de 03 septembrie 1988, prezintă la secțiunea “Creație” piesa “Un om sentimental” (Șerban Georgescu). A doua zi, la Gala Laureaților, piesa este dinstinsă cu o Mențiune și se va bucura de succes.

Ediţia din 1988 a fost specială prin faptul că s-a cântat pentru ultima dată cu orchestra live la ambele secţiuni (“Interpretare” şi “Creaţie”) iar casa de discuri “Electrecord” (singura casă de discuri din România de până în 1990) a realizat un adevărat tur de forţă, înregistrând toate piesele în direct. Cu această ocazie, Mădălina Manole debutează discografic cu “Un om sentimental”, pe albumul “Mamaia’88–7” (1988, Electrecord ST-EDE 03434).

Festivalul s-a transmis în direct la Radio România iar Gala Laureaţilor, precum şi fragmente din concurs s-au difuzat la TVR după câteva zile.

În seara zilei de 15 octombrie 1988, la TVR, în cadrul emisiunii de varietăți “Tinerețea la rampă” (realizator: Titus Munteanu, regia artistică: Luminița Dumitrescu), este prezentă cu un clip al piesei “Asta e doar viața” (Șerban Georgescu). Acesta este una dintre primele sale filmări ca artist solo, în studiourile TVR.

Tot în luna octombrie 1988, în studioul muzical al TVR, înregistrează piesa de grup “Noi vom cânta” (muzica: Dinu Giurgiu; versuri: Claudia Delean), alături de Dana Bartzer, Elena Cârstea și Bogdan Bradu.

În toamna anului 1988, începe să fie solicitată tot mai mult ca interpretă. Pe lângă filmari tv, înregistrări radio și spectacole la Sala Polivalentă sau Sala Radio din București, artista începe o serie de lungi turnee prin țară. Din această cauză, în noiembrie 1988, își întrerupe activitatea la Aeroportul Otopeni.

La cumpăna dintre ani, participă la programul “Revelion 1989” al TVR, cu “E doar un joc/Nu mai sta supărat” (Șerban Georgescu), în cadrul rubricii “Braţ la braţ cu tinereţea”. Acest program de Revelion al TVR a fost mai deosebit prin faptul că, pe lângă numele consacrate, au fost promovaţi foarte mulţi artişti tineri.

Continuă cu succes colaborarea cu TVR (singurul post TV de atunci). Printre emisiunile TV la care a participat în 1989, se numără și “Tinerețea la rampă” (24 iunie 1989, realizator: Titus Munteanu), unde a interpretat “O floare pentru mai târziu” (Șerban Georgescu) sau “Toamna în Cișmigiu” (20 octombrie 1989, realizator: Gheorghe E. Marian), unde a interpretat, în duet cu Florin Apostol, un colaj cu melodii vechi din Bucureștiul de altă dată.

În 1989, lansează piesele “O floare pentru mai târziu” (iunie 1989, Şerban Georgescu), “Puterea de a iubi” (septembrie 1989, Şerban Georgescu).

În iulie 1989, este distinsă cu locul II, ca reprezentantă a ITB (Întrerpinderea de Transporturi București), la cea de-a 7-a ediție a Festivalului Național “Cântarea României”.

În seara zilei de 30 august 1989, la secțiunea “Creație” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’89 (30 august – 03 septembrie 1989), participă cu “Ne cheamă marea” (Şerban Georgescu), interpretată în duet cu Cătălin Crişan. Piesa primește titlul de Laureată. La începutul anului 1990, Mădălina Manole va reînregistra această piesa în variantă solo, cu titlul de “Marea, cât dragostea noastră”.

În seara zilei de 08 septembrie 1989, la cea de-a treia ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică de Dans de la Costineşti (08-10 septembrie 1989), participă cu piesa “Mâine de la capăt” (Șerban Georgescu).

Participă la programul Revelion’90 al TVR, cu “O floare pentru mai târziu” (Șerban Georgescu). O parte din program s-a filmat, în perioada 12–17 noiembrie 1989, la Galeriile Comerciale „Omnia” din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România de la acea vreme.

1993 - Ședință foto pentru revista Kaleidoscop. Arhiva personală Daniel Gheorghe.
1993 – Ședință foto pentru revista Kaleidoscop. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

Evenimentele din 16–25 decembrie 1989, o suprind pe artistă la București.

În 1990, înregistrează noi piese de Șerban Georgescu: “Marea, cât dragostea noastră” (februarie 1990), “Vreau inima ta” (martie 1990), interpretată în duet cu Daniel Iordăchioaie și “Semn de dragoste” (iunie 1990).

În seara zilei de 23 august 1990, din nou la secțiunea “Creație” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’90 (22 – 26 august 1990), participă cu “Vino, dragostea mea” (Şerban Georgescu). Deși nu a fost premiată, piesa se va bucura de succes.

În februarie 1991, așa cum am scris la începutul acestui material, s-a lansat “Fată dragă”. La acel moment, artista avea doar 23 de ani. Debutase în muzica folk în anul 1982 iar în cea pop/ușoară în 1988.

Pe 10 martie 1991, în cadrul galei Premiilor “Tineretul liber” pe anul 1990, desfăşurată la Sala Radio, este distinsă cu Premiul “Solista anului 1990”.

14 august 2005 - În culise la emisiunea "Duminica în familie". Arhiva personală Daniel Gheorghe.
14 august 2005 – În culise la emisiunea „Duminica în familie”. Arhiva personală Daniel Gheorghe.

După cum se vede în ceea ce am scris în acest material, contribuția Mădălinei Manole în muzica pop românească a fost majoră. Mai ales în tumultuoșii ani’90, când orice domeniu de activitate nu avea siguranța zilei de mâine.

Voi încheia acest material, preluând un paragraf din cartea “Mă cheamă Mădălina” (2010, Casa Editorială Sorida Press), scrisă de regretatul Sorin Danciu (care ne-a părăsit pe 30 decembrie 2019, la doar 61 de ani). În câteva cuvinte, care și încheie cartea, Sorin Danciu a reușit să sintetizeze moștenirea artistică a Mădălinei Manole.

Nu contează cum pleci, contează ceea ce lași după tine. Iar Mădălina Manole a lăsat o zestre nemuritoare…

Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească, în pace și lumină!

Mai jos puteţi citi discografia, filmografia, palmaresul şi participările artistei la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale.

FILMOGRAFIE

Nelu (19.09.1988) regia: Dorin Mircea Doroftei; muzica: Dan Ştefănică. Pe coloana sonoră, Mădălina Manole (pe generic ca Magdalena Manole) interpretează piesa “Pentru noi doi nu poate fi alt cer” (m: Dan Ştefănică; t: Eugen Rotaru), scrisă special pentru film. Acest film artistic marchează debutul Mădălinei Manole în muzica uşoară/pop.

PARTICIPĂRI LA CONCURSURI ŞI FESTIVALURI NAŢIONALE

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)

Mamaia’88 (Teatrul de Vară din Mamaia, 31 august – 04 septembrie 1988)

Secţiunea “Creaţie”

“Un om sentimental” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu) – Menţiune

Mamaia’89 (Teatrul de Vară din Mamaia, 30 august – 03 septembrie 1989)

Secţiunea “Creaţie”

“Ne cheamă marea” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Storin) – în duet cu Cătălin Crişan – Laureată

Mamaia’90 (Teatrul de Vară din Mamaia, 22 – 26 august 1990)

Secţiunea “Creaţie”

“Vino, dragostea mea” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Storin)

Mamaia’91 (Teatrul de Vară din Mamaia, 28 august – 02 septembrie 1991)

Secţiunea “Creaţie I – Prime audiţii”

“E vina ta” (m: Şerban Georgescu; t: Claudia Deleanu) – în duet cu Adrian Daminescu

Microrecital

Mamaia’92 (Teatrul de Vară din Mamaia, 16 – 19 august 1992)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre”

“Jucătorul de iubiri” (m: Şerban Georgescu; t: George Ţărnea) – Premiul III

Mamaia’93 (Teatrul de Vară din Mamaia, 22 – 25 iulie 1993)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre”

“Să nu mă minţi” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea) – Premiul III

Recital

Mamaia’94 (Teatrul de Vară din Mamaia, 28 – 31 iulie 1994)

Secţiunea “Creaţie – Prime audiţii

“Nu eşti chiar un înger” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea) – Menţiune

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre

“Vreau să te uit” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu) – Premiul III

Recital, alcătuit din piesele

01. “Fără dragostea ta” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Storin)

02. “Trăiască Rock-ul” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

03. “Prietene vals” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

04. “Ei şi ce?” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

La începutul recitalului, Madălina Manole este distinsă cu “Premiul discului 1994”, pentru albumul “Ei și ce?”, oferit de Casa de Discuri “Electrecord”

Mamaia’95 (Teatrul de Vară din Mamaia, 26 – 30 iulie 1995)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre

“Nu eşti chiar un înger” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

Mamaia’96 (Teatrul de Vară Soveja din Constanţa, 29 august – 01 septembrie 1996)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre

“Unde eşti, voi fi şi eu” (m: Şerban Georgescu; t: George Mihalache) – piesa a fost retrasă din festival de către compozitor şi interpretă

Mamaia’97 (Teatrul de Vară Soveja din Constanţa, 28 august – 01 septembrie 1997)

Secţiunea “Creaţie – Prime audiţii”

“Stai lângă mine, mamă” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre”

“Şi vei pleca” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Mamaia’98 (Teatrul de Vară Soveja din Constanţa, 26 – 29 august 1998)

Secţiunea “Creaţie – Şlagăre”

“Cântă cu mine” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Mamaia 2000 (Teatrul de Vară din Mamaia, 24 – 27 august 2000)

Secţiunea “Şlagăre – Pop”

“Da, te iubesc” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Mamaia 2001 (Teatrul de Vară din Mamaia, 09 – 12 august 2001)

Secţiunea “Creaţie – Prime audiţii”

“Dacă eşti lângă mine” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Secţiunea “Şlagăre – Pop”

“Tu n-ai avut curaj” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Microrecital în ultima seară a Festivalulului, acompaniată la pian de Horia Moculescu şi de orchestra Radio, dirijor: Ionel Tudor

“Când dansez cu tine” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

“Să nu mă minţi” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

“Unde eşti, voi fi şi eu” (m: Şerban Georgescu; t: George Mihalache)

“Vreau să te uit” (m: Şerban Georgescu; t: Roxana Popescu)

Mamaia 2006 (Teatrul de Vară din Mamaia, 25 – 27 august 2006)

TVR îi oferă Mădălinei Manole „Diploma de Onoare” şi Trofeul „TVR50” în cadrul unui Microrecital cu Orchestra Radio (dirijor: Ionel Tudor), unde a interpretat

“Nu eşti chiar un înger” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985– 89)

Ediţia 03 (Teatrul de Vară din Costineşti, 08 – 10 septembrie 1989)

“Mâine, de la capăt” (m: Şerban Georgescu; t: Dan Verona)

CONCURSUL TV “O MELODIE DINTR-O SUTĂ” (1991)

Ediţia 02 (Sala Radio, 10 februarie 1991, data difuzării la TVR)

“Fată dragă” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea) – piesa câştigătoare

Ediţia 03 (Sala Radio, 16 martie 1991, data difuzării la TVR)

“Iubirii nu-i spune rămâi” (m: Şerban Georgescu; t: George Ţărnea)

Ediţia 08 (Sala Radio, 20 iulie 1991, data difuzării la TVR)

“Te-am văzut, mi-ai plăcut” (m: Şerban Georgescu; t: George Ţărnea) – piesa câştigătoare

FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ BUCUREŞTI (1991-1993)

Bucureşti’92 (Sala Palatului, 06 – 10 Mai 1992)

Pe scena festivalului, Madălina Manole este distinsă cu “Premiul discului 1992”, oferit de Casa de discuri “Electrecord” pentru albumul “Fată dragă”

CONCURSUL TV „3 DIN 10” PENTRU UN SHOW (1992–1994)

Ediţia 01 – Etapa 02 (Sala Radio, 30 mai 1992, data difuzării la TVR)

“Când dansez cu tine” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

Ediţia 06Etapa 01 (Sala Radio, 07 august 1993, data difuzării la TVR)

“Fără dragostea ta” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Storin)

Ediţia 06 Etapa 02 (Sala Radio, 02 octombrie 1993, data difuzării la TVR)

“Doi îndrăgostiți” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Storin)

SELECŢIA NAŢIONALĂ EUROVISION (1993 – )

1993 (01 ianuarie 1993 – prima selecție / 16 ianuarie 1993 – selecția finală, TVR)

“Să nu mă minţi” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

PREMIILE REVISTEI “ACTUALITATEA MUZICALĂ” (Revistă a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România)

Ediția 02 – pentru anul 1992 (Palatul Cantacuzino, 01 februarie 1993)

Premiul “Vedeta Anului” – Mădălina Manole, pentru recordurile discografice și de public, înregistrate cu melodiile compozitorului Șerban Georgescu

FESTIVALUL  INTERNAŢIONAL “CERBUL DE AUR” – BRAŞOV (1968 – )

Ediţia 06 (Piaţa Sfatului din Braşov, 02 – 05 septembrie 1993)

Pe scena festivalului, Mădălina Manole este distinsă cu “Premiul discului pe anul 1993”, oferit de casa de discuri “Electrecord”. Apoi, interpretează “Trăiască Rock-ul” (m: Şerban Georgescu; t: Aurel Felea)

Ediţia 10 (Teatrul Dramatic din Braşov, 23 – 28 iunie 1997)

Mădălina Manole, alături de Octavian Ursulescu prezintă seria de spectacole A fost odată un Cerb de Aur – Club Sentimental”, ce a avut loc în zilele de 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29 iunie 1997, la Teatrul Dramatic din Braşov. Spectacolele, realizate de Ioana Bogdan, au fost o întâlnire cu artiştii care au participat la primele ediţii ale festivalului (1968-1971).

PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA (Sala Radio, 2001 – 2018)

Ediţia 01 (11 martie 2001)

Premiul pentru Cea mai bună interpretă pop

Premiul pentru Cel mai bun album pop – “Dulce de tot” (Nova Music Entertainment): Mădălina Manole, Şerban Georgescu

Microrecital

Ediţia 09 (13 martie 2011)

Nominalizare “Artistul anului” – post-mortem

Nominalizare “Cel mai bun album pop” – “09 Mădălina Manole” (19.02.2010, Media Pro Music 0260) – post-mortem

Nominalizare “Cel mai bun cântec pop” – “Marea dragoste” (m: Mircea Petru; t: Roxana Popescu) – Mădălina Manole – post-mortem

FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (Ialomiţa)

Ediţia 22 (Grădina de Vară din Amara, 03 – 06 august 1989)

Recital

Ediţia 26 (Grădina de Vară din Amara, 30 iulie – 01 august 1993)

Recital

Ediţia 34 (Grădina de Vară din Amara, 02 – 04 august 2001)

Recital

APARIȚII ÎN TOPUL REVISTEI „SĂPTĂMÂNA” (1963  1989)

În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna Culturală a Capitalei” şi realizat de Cornel Ionescu şi ulterior de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mădălina Manole a avut următoarele apariţii:

Numărul 926 din 16.09.1988

“Nu mai sta supărat /E doar un joc” (Șerban Georgescu/George Țărnea) – locul 5

Numărul 964 din 09.06.1989 (propusă pe 17.03.1989)

“O floare pentru mai târziu” (Şerban Georgescu/Dan Verona) – locul 2

Numărul 985 din 03.11.1989

“Puterea de a iubi” (Şerban Georgescu/Dan Verona) – locul 3

DISCOGRAFIE SOLO

Fată dragă (01.10.1991, Electrecord ST-EDE 04003, STC 00740) – LP şi Casetă Audio

01. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

02. Iubirii nu-i spune rămân (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

03. Asta e doar viaţa (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

04. Puterea de a iubi (Şerban Georgescu/Dan Verona)

05. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

06. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)

07. Marea, cât dragostea noastră (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

08. O floare pentru mai târziu (Şerban Georgescu/Dan Verona)

Bonus pe casetă audio

Vreau inima ta (Şerban Georgescu/Mihai Maximilian) – în duet cu Şerban Georgescu

E vina ta (Şerban Georgescu/Claudia Delean) – în duet cu Adrian Daminescu

Mâine de la capăt (Şerban Georgescu/Dan Verona)

Nu mai sta supărat /E doar un joc (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

Ei şi ce? (08.07.1993, Electrecord EDE 04239, MC 00901) – LP şi Casetă Audio

01. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

02. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

03. Să nu mă minţi (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

04. Trăiască Rock-ul (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

05. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

06. Jucătorul de iubiri (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

07. Cântec pentru voi (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

08. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

09. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

Best Of (1994, Electrecord ELCD 139/reeditat în acelaşi an de Music Box MB 496, Casetă audio/ reeditat în 1995 de Metropol Music ML 079, CD şi Casetă audio; Music Box MB 496, Casetă audio) – CD şi Casetă Audio

01. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

02. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

03. Să nu mă minţi (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

04. Trăiască Rock-ul (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

05. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

06. Jucătorul de iubiri (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

07. Cântec pentru voi (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

08. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

09. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

10. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

11. Iubirii nu-i spune rămân (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

12. Asta e doar viaţa (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

13. Puterea de a iubi (Şerban Georgescu/Dan Verona)

14. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

15. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)

16. Marea, cât dragostea noastră (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

17. O floare pentru mai târziu (Şerban Georgescu/Dan Verona)

Merry Christmas and Best Wishes for the New Year from Electrecord/La mulţi ani, 1995! (1994, Electrecord 45-EDE 10811) – Single

Aranjamente muzicale: Şerban Georgescu

01. Colind (Şerban Georgescu/Popular)

02. Cântec pentru voi (Mădălina Manole/George Ţărnea)

Fără dragostea ta (1995, Poker Sound/Roton P 3016, 5787-2, reeditat în 2021 pe CD în cadrul seriei “Colecţia de aur”) – Casetă Audio

  1. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  2. Un om sentimental (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  3. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  4. Să nu mă minţi (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  5. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)
  6. Jucătorul de iubiri (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  7. O floare pentru mai târziu (Şerban Georgescu/Dan Verona)
  8. Cântec pentru voi (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  9. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  10. Nu mai sta supărat /E doar un joc (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  11. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  12. Puterea de a iubi (Şerban Georgescu/Dan Verona)
  13. Asta e doar viaţa (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  14. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  15. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  16. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  17. Trăiască Rock-ul (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

Trăiesc pentru tine (1996, Roton ROCD 101, Ro 3036) – CD şi Casetă Audio

  1. Trăiesc pentru tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  2. Nu eşti chiar un înger (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  3. Nici nu mai cred că te-am iubit… (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  4. Viaţa în doi (Şerban Georgescu/Dan Verona)
  5. E vina ta (Şerban Georgescu/Claudia Deleanu)
  6. Într-un dans (Şerban Georgescu/Georgeta Braşoveanu)
  7. Dacă într-o bună zi (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  8. Nu-i un vis, e dragostea (Şerban Georgescu/Adina Chivulescu)
  9. Ştiu, ştiu (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  10. Când sunt cu tine (Şerban Georgescu/Dragoş Docan)
  11. Unde eşti voi fi şi eu (Şerban Georgescu/George Mihalache)

Lină, Lină, Mădălină (1997, Zone Records, 9703105-2, 9703107-4) – CD şi Casetă Audio

Acompaniament: Orchestra dirijată de Dorel Manea

Aranjamente orchestrale: Dorel Manea

  1. Lung e drumul Gorjului (Folclor)
  2. Dii, dii, murgule dii (Folclor)
  3. Leliţă Ioană (Folclor)
  4. Bună seara dragii mei (Folclor)
  5. Mai ţii minte dragă Marie (Folclor)
  6. Bun e vinul ghiurghiuliu (Folclor)
  7. Aseară vântul bătea (Folclor)
  8. Ia uitaţi-vă feciori (Folclor)
  9. Când eram pe Ialomiţa (Folclor)
  10. Dodă, Dodă (Folclor)
  11. Aşa-i hora pe la noi (Folclor)
  12. Dar-ar naiba-n tine, dragoste (Folclor)
  13. Cine iubeşte şi lasă (Folclor)
  14. Sus paharul, oameni dragi (Dorel Manea/Dorel Manea)

Cântă cu mine (1998, Zone Records, 9804111-2, 9804120-4) – CD şi Casetă Audio

Backing vocals: Zoia Alecu, Mădălina Manole, Crina Mardare, Roxana Popescu

  1. Cântă cu mine (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  2. Şi vei pleca (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  3. Adio, plec la mama! (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  4. Fata din Nalindamar (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  5. Să vii şi mîine-n discotecă (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  6. Stai lângă mine, mamă (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  7. Dragoste de foc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  8. Prietene vals (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  9. Totul e pe dos (Ionel Tudor/Oana Ionescu)
  10. Speram să fii gelos (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  11. Nu-mi pasă (Dragoş Docan/Dragoş Docan)
  12. Mă cheamă Mădălina (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

Dulce de tot (20.07.2000, Nova Music Entertainment NM 136-2, NM 136-4, reeditat în 2002 de Metropol Music, ML172, apoi pe 19 iulie 2010 când a fost distribuit împreună cu ziarul “Libertatea”) – CD şi Casetă Audio

  1. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea, Cristi Ghena) – Remix – featuring Costi (Ex-Valahia)
  2. Da, te iubesc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  3. Aş da orice (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  4. Când sunt cu tine (Şerban Georgescu/Dragoş Docan)
  5. Vecinii (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  6. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea) – Remix
  7. Aş da orice (Şerban Georgescu/Roxana Popescu) – Remix
  8. Nici nu mai cred că te-am iubit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  9. Tu n-ai avut curaj (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  10. Mi-e dor de tine (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  11. Un băiat minunat (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

A fost (Va fi) iubire (22.05.2003, CD Press – 03L050713, Metropol Music 175) – CD şi Casetă Audio

  1. Cine eşti tu? (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  2. A fost iubire (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  3. Fata visurilor tale (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  4. Cântec pentru tine (Mădălina Manole/Roxana Popescu) – pentru C
  5. Omul sufletului meu (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  6. Poveşti de dragoste (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  7. A fost iubire (Mădălina Manole/Roxana Popescu) – Remix
  8. Un dans (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  9. Nu mă cunoşti (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  10. Trăieşte clipa! (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  11. A fost iubire (Mădălina Manole/Roxana Popescu) – negativ (bonus pe casetă audio)

Ultimul Crăciun singuri (2006, Fundaţia Silviu Prigoană, 001) – CD promoţional, nedestinat vânzării

  1. Astăzi s-a născut Christos
  2. Jingle Bells
  3. Feliz Navidad!
  4. O, Holy Night!
  5. White Christmas
  6. Santa Claus Is Comin’ to Town
  7. Joy to the World
  8. Silver Bells
  9. Let It Snow
  10. Frosty the Snowman
  11. Silent Night

Mădălina Manole –  Muzică de Colecţie, Vol. 54 (CD apărut împreună cu Jurnalul Naţional, Ediţie de Colecţie din 14.07.2008, dedicată Mădălinei Manole) – CD

  1. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  2. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  3. Unde eşti voi fi şi eu (Şerban Georgescu/George Mihalache)
  4. Nu eşti chiar un înger (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  5. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  6. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  7. Jucătorul de iubiri (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  8. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  9. Stai lângă mine, mamă (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  10. Şi vei pleca (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  11. Aş da orice (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  12. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  13. Da, te iubesc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  14. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)
  15. Dragoste de foc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  16. Tu n-ai avut curaj (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  17. Cântă cu mine (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  18. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

09 Mădălina Manole (19.02.2010, Media Pro Music 0260) – CD

  1. Viaţa e frumoasă lângă tine (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  2. Omul sufletului meu (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  3. Marea dragoste (Mircea Petru/Roxana Popescu)
  4. E spectacol (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  5. Suflet gol (Mircea Petru/Roxana Popescu)
  6. Cu tine (Mădălina Manole/Andreea Andrei)
  7. Loving My Baby (Mircea Petru/Bogdan Hladiuc)
  8. Love You All Right (Mircea Petru/Bogdan Hladiuc)
  9. Cineva chiar te iubeşte (Mircea Petru/Roxana Popescu)
  10. A fost iubire (Mircea Petru/Roxana Popescu)
  11. Sunt îndrăgostită (Mircea Petru, Alex Ionescu/Roxana Popescu)
  12. 12  Without You (Mircea Petru/Bogdan Hladiuc)

Fată dragă (21.07.2010, apărut cu revista “Taifasuri”) – CD

  1. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  2. Da, te iubesc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  3. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  4. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  5. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  6. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  7. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  8. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)
  9. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  10. Dragoste de foc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  11. Stai lângă mine, mamă (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  12. Aş da orice (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  13. Tu n-ai avut curaj (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  14. Omul sufletului meu (Mădălina Manole/Roxana Popescu)
  15. Un dans (Mădălina Manole/Roxana Popescu)

Fără dragostea ta (2021, Roton 5787-2, reeditare a casetei audio din 1995, Poker Sound/Roton P 3016) – CD în cadrul seriei “Colecţia de aur”

  1. Fără dragostea ta (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  2. Un om sentimental (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  3. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  4. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)
  5. Să nu mă minţi (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  6. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)
  7. Jucătorul de iubiri (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  8. O floare pentru mai târziu (Şerban Georgescu/Dan Verona)
  9. Ei şi ce? (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  10. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)
  11. Nu mai sta supărat /E doar un joc (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  12. Cântec pentru voi (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  13. Puterea de a iubi (Şerban Georgescu/Dan Verona)
  14. Asta e doar viaţa (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  15. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)
  16. Vreau să te uit (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)
  17. Trăiască Rock-ul (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

DISCOGRAFIE COLECTIVĂ

Mamaia’88 – 7 (1988, Electrecord ST-EDE 03434) – LP

02. Un om sentimental (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

Puterea dragostei (1989, Electrecord ST-EDE  03553, STC 00600) – LP & Casetă audio

09. Un om sentimental (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

Mamaia’89 (3) Creaţie (1989, Electrecord ST EDE 03623) – LP

08. Ne cheamă marea (Şerban Georgescu/Aurel Storin) – în duet cu Cătălin Crişan – Laureată

Mamaia’90 (2) (1991, Electrecord ST-EDE 03902) – LP

10. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

10 Top’91 (1992, Electrecord ST-EDE 04114, STC 00801) – LP & Casetă Audio

05. Vreau inima ta (Şerban Georgescu/Mihai Maximilian) – în duet cu Daniel Iordăchioaie

Eugen Mihăescu – Romanian Stars (1996, East & Art EAMC 005) – Casetă Audio

05. Jungla viselor (Eugen Mihăescu/Eugen Mihăescu)

Radu Gheorghe – Buru (1996, Alpha Sound MC AL 050) – Casetă Audio

A1. Broasca țestoasă (Radu Gheorghe/Cristian Morgenstern) – interpretează: Adrian Pintea, A. G. Weinberger, Doru Stănculescu, Doru Tufiș, Eugen Cristea, Florian Pittiș, Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, Marius Țeicu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Monica Anghel, Oana Sârbu, Rodica Mandache, Silvia Dumitrescu, Sorin Minghiat, Valeriu Sterian, Vasile Șeicaru, Mădălina Manole

Victor Socaciu – Lângă inimă îmi stai (1998, Alpha Sound CD AL 022, MC AL 098) – CD şi Casetă Audio

06. Copii sunt speranţa noastră (Victor Socaciu/Dan Verona) – interpretează Adrian Daminescu, Aetko, Gheorghe Gheorghiu, Mădălina Manole, Carmen Trandafir, Anca Ţurcaşiu

Dragoş Docan – Vai, ce bună-i fata asta (1998, Electrecord STC 001257) – Casetă Audio

B1. Nu-ţi pierde curajul (Dragoş Docan/Dragoş Docan)

Colindul colindelor (1999, Electrecord STC 001293/2006, Electrecord EDC 728) – CD şi Casetă audio

10. Colind (Şerban Georgescu/Popular)

Pericol la mare (2000, Nova Music Entertainment NM 139-2, NM 139-4) – CD şi Casetă Audio

08. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea, Cristi Ghena) – în duet cu Costi Ioniţă

Atomic Romanian Golden Hits, vol. 04 (2000, F & F) – CD

04. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea, Cristi Ghena) – în duet cu Costi Ioniţă

Mai mult (2004, CD Press) – CD

02. Un dans (Mădălina Manole/Roxana Popescu)

The Best Romanian Collection (2005, C.D.S. Music NC 005) – 10 CD

CD Şerban Georgescu

01. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

02. Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu/George Ţărnea)

05. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)

07. Cântă cu mine (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

10. Când dansez cu tine (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

11. Da, te iubesc (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

15. Unde eşti voi fi şi eu (Şerban Georgescu/George Mihalache)

16. Şi vei pleca (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

18. Tu n-ai avut curaj (Şerban Georgescu/Roxana Popescu)

Doamne, ocroteşte-i pe români (2007, Intercont Music/Jurnalul Naţional IMCD 1317) – CD

17. Români pentru români (Andrei Păunescu/Adrian Păunescu) – interpretează: Andrei Păunescu, Ana-Maria Păunescu, Ştefan Hruşcă, Tatiana Stepa, Adrian Daminescu, Mirabela Dauer, George Nicolescu, Mădălina Manole, Elena Cârstea

Colinde pentru sufletul tău (2007, OVO Music/Felicia) – CD

04. Colindăm, colindăm

Anotimpul Şlagărelor 3 (2008, MediaPRO Music 0042) – CD

07. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)

80 de ani de muzică în 80 de ani de radio (2008, Roton/Radio România 4364-2, 4364-4) – 4 CD & 4 Casete Audio

CD 03

18. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

Duete celebre – vol. 1 (20.03.2009, Roton 4390-2) – CD

09. E vina ta (Şerban Georgescu/Claudia Delean) – în duet cu Adrian Daminescu

Cutiuţa muzicală 8 (13.12.2009, MediaPro Music 0255) – CD

01. Cioara (Liliana Ştefan/Liliana Ştefan)

04. Acum e toamnă, da (Grigore Teodosiu/Folclor)

06. Căţeluşul aiurel (Liliana Ştefan/Liliana Ştefan)

09. Licuriciul (Ştefan Andronic/Elena Farago)

11. Potcovarul (P. Tipordei/Folclor)

13. Vioara (P. Tipordei/ P. Tipordei)

16. De ziua ta, mămico (Folclor)

Muzică pentru casa ta de la “Click! Pentru femei” (29.06.2011, Roton PS 4857-2) – CD

05. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

Cutiuţa muzicală – Cele mai frumoase cântecele (2011, MediaPro/Libertatea 0279) – CD

01. De ziua ta, mămico (Folclor)

12. Cioara (Liliana Ştefan/Liliana Ştefan)

Colinde inspirate (2011, Electrecord EDC 1043) – CD

20. Colind (Şerban Georgescu/Popular)

Noi…şi Muzica – Melodii pe versuri de Marian Stere (25.11.2015, Eurostar E 896) – CD

17. Să mă păstrezi orice ar fi (Mihai Vanica/Marian Stere)

Ediţie aniversară Pepsi / 1986-1995 (2016, Roton PS 5437-2) – CD

11. Rock-ul iubirii (Şerban Georgescu/Saşa Georgescu)

Muzica ta preferată – Anii’90 (2016, Roton PS 5469-2) – CD

12. E vina ta (Şerban Georgescu/Claudia Deleanu)

Best of Mihai Vanica – Dragă mamă… (28.11.2016, Eurostar E 925) – CD

16. Să mă păstrezi orice ar fi (Mihai Vanica/Marian Stere)

Un secol de muzică ușoară românească (2016, Reader’s Digest/Tarsago România 36200021) – 3 CD

CD 03 – Anii70-’80-’90

04. Vino, dragostea mea (Şerban Georgescu/Aurel Storin)

100 de melodii româneşti de dat mai departe (01.12.2018, Petrom/Electrecord) – CD / MP3, distribuit gratuit clienţilor Petrom, cu ocazia Zilei Naţionale a României

72. Fată dragă (Şerban Georgescu/Aurel Felea)

Dragoste pe portativ (2019, Roton PS 5669-2) – CD

13. Viaţa în doi (Şerban Georgescu/Dan Verona)

 

 

AUTOR

MIRCEA NICOLAU

Share This:

Leave a Reply

2 comentarii la „MĂDĂLINA MANOLE – PRIMII ANI DE ACTIVITATE

  • 12 martie 2024 la 20:39
    Permalink

    • Impresionat material documentar!
    • Am fost coleg cu Mădălina Manole la Cenaclul Flacăra, după debutul ei din 1982, sub numele real, Magdalena Manole.
    • Apoi, în 1998, la ideea regizorului Cornel Diaconu, Mădălina Manole a făcut parte din grupul de soliști (în ordinea intervențiilor vocale: Andrei Păunescu, Ana-Maria Păunescu, Ștefan Hrușcă, Tatiana Stepa, Adrian Daminescu, Mirabela Dauer, George Nicolescu, Mădălina Manole, Elena Cârstea) cu care am înregistrat (audio și clip) cântecul „Români pentru români”, pe care l-am scris pe versurile lui Adrian Păunescu. Piesa a fost inclusă în albumul Cenaclul Flacăra nr. 7 „Doamne, ocrotește-i pe români!”, apărut în format CD 9 ani mai târziu (în 2007): https://youtu.be/fpvs8kdDz58

    Răspunde
    • 13 martie 2024 la 5:58
      Permalink

      Vă mulțumesc. Mă bucur că v-a plăcut!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!