"Micul Paris" și cântecele sale…
Când aud expresia “Bucureştiul interbelic” îmi vin în minte nişte imagini de vis. Nişte imagini cu perioada de aur a României (1918-1940), atunci când Bucureştiul era “Micul Paris” sau “Parisul Balcanilor”. După Primul Război Mondial (1914-1918), România, care pe atunci era Monarhie, era întregită, iar economia era în plină prosperitate.
Am avut marele noroc să am nişte bunici şi o mătuşă care au apucat acele extraordinare timpuri. Niciodată nu voi uita istorisirile lor, pe care le povesteau, în timp ce la pick-up răsuna vocea unui Cristian Vasile sau a unei Ioana Radu sau Maria Tănase.
Bazele muzicii şi divertismentului românesc modern s-au pus în acea perioadă.
În cartea sa de “Amintiri” (Editura Lumea Liberă, New York), Mia Braia (1912-1999), una dintre cele mai de succes soliste ai acelor ani, a făcut un portret extraordinar Bucureştiului interbelic: “Străzi multe, oameni mulţi, trăsuri, tramvaie, automobile, magazine, vitrine colorate, gogoşi, olteni din Ilfov, cobiliţe din Jii, turci din Dobrogea, bragă în butelcuţe aurite, floricele, seminţe de dovleac, plăcinte ca băsmăluţele, cafenele ieşite pe trotuare, tortuare înguste de mergeai în şir indian, gropi, felinare strâmbe, grătare, mititei, halbe, bere-n spume (…). Şi în rest, flori, ţigănci, beţivi, domni, domnişoare, cocote, limonadă, milogi, câini, gospodine, criză…Ca-n “Moşii” lui Caragiale…”

Am mai putea adăuga că hrana, hainele şi încălţămintea erau ieftine şi de o calitate foarte bună. Exista un număr mare de restaurante, femei frumoase, cinematografe, băcănii pline de delicatese şi, nu în ultimul rând, celebrele ţigănci florărese. Pe scurt, Bucureştiul de odinioară era un oraş plin de contraste, în care cele mai luxoase maşini circulau pe străzi, dar trebuiau să ocolească carele cu boi ale ţăranilor. Apogeul acestei perioade a fost atins în timpul tumultoasei domnii a regelui Carol al II -lea (1930-40). Celebra sa legătură cu “Duduia” Lupescu, corupţia de la curtea regală, certurile cu mama sa, Regina Maria şi cu ceilalţi membrii ai familiei regale, erau subiectele de conversaţie ale bucureştenilor. Cu toate acestea, Majestatea Sa, Carol II, îşi făcea timp să meargă şi la Teatrele de Revistă sau la restaurantele de lux ale Capitalei, pentru a vedea ce vedete noi au mai apărut.
După părerea multor oameni de specialitate, divertismentul românesc modern începe în 1919, odată cu inaugurarea celebrului Teatru de revistă “Cărăbuş”, al cărui creator a fost nimeni altul decăt celebrul actor Constantin Tănase. Majoritatea artiştilor interbelici au debutat sau au cântat pe scena acestui celebru teatru. Alte importante teatre de revistă ale perioadei interbelice au fost: “Alhambra” (inaugurat în 1931), “Majestic” (inaugurat în 1935) şi “Gioconda” (inaugurat în 1943).

În acestă perioadă, au fost create melodii de neuitat de compozitori precum Petre Andreescu, Gherase Dendrino, Ionel Fernic , Mişu Iancu, Nicolae Kirculescu, Eugen Mirea, Elly Roman, Claude Romano, Ion Vasilescu, ş.a.
Cei mai de seamă solişti ai acestei perioade au fost: Petre Alexandru, Titi Botez, Mia Braia (foto), Rodica Bujor, Dorina Drăghici , Gion , Maria Lătăreţu, Dorel Livianu, Ion Luican, Jean Moscopol, Gică Petrescu, Ioana Radu, Nicu Stoenescu, Maria Tănase, Cristian Vasile (foto), Zavaidoc
Soliştii acestei perioade cântau la cele mai cunoscute berării, restaurante, baruri ,grădini sau cinematografe din Bucureşti. Printre acestea se numărau: “Athénée Palace”, “Băneasa”, “Bulevard”, “Capşa”, “Carul cu bere”, “Cina”, “Continental”, “Coşna”, “Grand”, “Hanul lui Manuc”, “La Bufet”, “La Răcaru”, “La Şosea”, “Lafayette”, “Luxandra”, “Marna”, “Motanul Negru”, “Potcoava”, “Roata lumii”, “Vişoiu”, “Zissu”, ş.a. Majoritatea melodiilor din acea perioadă au fost imprimate pe discuri de ebonită. Acestea erau lansate de case de discuri precum “Columbia”, “Odeon”, “His Master’s Voice” sau “Elecrecord”. “Electrecord” s-a inaugurat în 1932 şi a purtat iniţial numele de “Cristal”.
Popularitatea acestor mari artişti a crescut şi mai mult după 1928, când Radio România a început să emită. Pe atunci se numea Societatea de Difuziune Radiotelefonică şi, după 1936, Societatea Română de Radiodifuziune.
Ne place sau nu, perioada interbelică şi-a lăsat adânc aprenta asupra muzicii şi divertismentului românesc. A fost o perioadă care a produs o generaţie excepţională de oameni, generaţie care, din păcate, este pe cale de dispariţie. O bună parte dintre melodiile acelei perioade au fost preluate, în deceniile ce au urmat, de mari artişti ai muzicii uşoare precum: Aurelian Andreescu, Alexandru Arşinel, Doina Badea, Ştefan Bănică Sr., Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mirabela Dauer, Stela Enache, Viorela Filip, Loredana Groza, Mihaela Mihai, Nicolae Niţescu, Margareta Pâslaru, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Aquilina Severin, Mirela Voiculescu, ş.a. Un merit aparte îl are maestrul Gică Petrescu care, vreme de şase decenii, a interpretat multe dintre aceste cântece.
Felicităm casa de discuri “Electrecord”, care a lansat cinci CD-uri cu titlul “Melodii din Bucureştiul de Odinioară”,discuri ce reunesc majoritatea şlagărelor din acea perioadă.
Tot casa de discuri “Electrecord” a lansat şi o colecţie de CD-uri excepţionale cu muzica artiştilor Maria Lătăreţu, Gică Petrescu, Ioana Radu şi Maria Tănase. Ultimul volum, dedicat Mariei Tănase, cuprinde nişte înregistrări foarte rare din anii’30 – ’40.
Iată o listă alfabetică cu cele mai reprezentative melodii ale perioadei interbelice:
“Aceeaşi poveste frumoasă” () – i. Maria Tănase
“Adio, doamnă” (I. Fernic) – i. Gion
“Aprinde o ţigară” (I. Fernic) – i. Cristian Vasile
“Azi noapte te-am visat” (I. Vasilescu / N. Constantinescu) – i. Titi Botez
“Cărăruie, du-mă iar” (E. Solearov / P. Maximilian) – i. Cristian Vasile
“Ce faci astă seară tu?” (G. Dendrino / Nel Martini) – i. Dorel Livianu
“Ciobănaş cu trei sute de oi” (M. Lydic / P. G.Alexandru) – i. Ioana Radu & Mia Braia
“Crizanteme” (Petre Andreescu) – i. Titi Botez
“Dacă nu te cunoşteam” (M. Constantinescu/N. Constantinescu, N. Vlădoianu, E. Mirea) – i. Maria Tănase
“Dă-mi guriţa s-o sărut” (E. Basto / N. Kiritescu) – i. Jean Moscopol
“Dă-mi mâinile să le sărut (I. Fernic) – i. Zavaidoc
“De când ne-a aflat mulţimea” (Vespasian Vasilescu / A.D.Hertz) – i. Zavaidoc
“Femeia, eterna poveste” (Nello Manzatti) – i. Titi Botez
“Fetiţele din Bucureşti” (Ion Vasilescu/ N.Constantinescu & N. Vlădoianu) – i. Titi Botez
“Habar n’ai tu” (I. Vasilescu/E. Mirea) – i. Maria Tănase
“Hai acasă puişor” (Ion Vasilescu/Nicuşor Constantinescu, N. Vlădoianu) – i. Titi Botez/Mia Braia
“Ilona” (E.Roman) – i. Cristian Vasile
“Inima-i un telefon” (I. Vasilescu) – i. Gion
“Ionel, Ionelule (C. Romano / N. Constantinescu) – i. Petre Alexandru
“Iubesc femeia” (I. Fernic) – i. Cristian Vasile
“Iubirea-i doar o glumă” (Mişu Iancu/Petre Andreescu) – i. Titi Botez/Gică Petrescu
“Jyra, Jyra”(Discepolo / I. Pribeagu) – i. Cristian Vasile
“Juanita” (c. M. Constantinescu, t. N. Constantinescu, N. Vlădoianu, E. Mirea) – i. Maria Tănase
“La căsuţa albă” (Fred Mirkus/Petre Andreescu) – i. Titi Botez
“La fereastra unde doarme o pisică” (I. Vasilescu/N. Constantinescu & N. Vlădoianu) – i. Mia Braia si Petre Alexandru
“Lic, lic, lic” () – i. Maria Tănase
“Marcitta (Eugen Semo) – i. Titi Botez
“Mâna, birjar” (Nel Martini / P. Sabin, D. Dubae) – i. Jean Moscopol
“Mi-am pus busuioc în păr” (c. I. Vasilescu, t. N. Vlădoianu) – i. Maria Tănase
“Mi-e dor de sarutarea ta” (Petre Andreescu) – i. Titi Botez
“Mi-e dor de-acasă” (E. Roman / E. Roman, Al. Bebe) – i. Petre Alexandru
“Noapte bună, Mimi! (I. Vasilescu / N. Vladoianu) – i. Jean Moscopol
“Nu vreau“ () – i. Maria Tănase
“Nuşa” (E. Roman) – i. Cristian Vasile
“Nunuţo” (I. Fernic) – i. Cristian Vasile
“Numai tu ştii să săruţi (Kurt Freiberg / N. Constantinescu) – i. Jean Moscopol
“O dulce serenadă” () – i. Maria Tănase
“Parcă ieri ne-am iubit” (V.Vasilescu / P. Maximilian) – i. Petre Alexandru
“Păstrează-mă doar pentru tine” (I. Vasilescu / E. Mirea) – i. Dina Cocea
“Pe bolta când apare luna” (I. Fernic) – i. Cristian Vasile
“Pe cer s-a stins o singură stea” (G. Albu) – i. Cristian Vasile
“Pentru tine am facut nebunii” (I. Fernic) – i. Cristian Vasile
“Să nu ne pierdem vremea supăraţi” (I. Vasilescu/N.Constantinescu & N. Vlădoianu) – i. Mia Braia & Petre Alexandru
“Sărută-mă! (Eugen Semo) – i. Cristian Vasile
“Suflet candriu de papugiu” (N. Kirkulescu) – i. Aurel Munteanu / Gică Petrescu
“Sub balcon eu ţi-am cântat o serenada” (P. Andreescu ) – i. Titi Botez
“Tu nu mai eşti a mea” (E. Roman / E. Roman) – i. Jean Moscopol
“Trurli, trurli” (N. Stroe / V.Vasilache) – i. Titi Botez
“Vinul şi cu dragostea” () – i. Maria Tănase
“Vrei sa ne-ntâlnim sâmbată seara” (I. Vasilescu / N. Vladoianu) – i. Jean Moscopol
“Vreau să-mi cânţi din vioară” (E. Marcus / E. Marcus) – i. Gion
“Zaraza” (Taglerara) – i. Cristian Vasile
Autor: Mircea Nicolau, 1 decembrie 2011

Impresionanta munca acestui domn numit Mircea Nicolau,de fapt al acestei echipe pline de entuziasm csre il secondeaza pe domnul Titus Andrei in promovarea muzicii romanesti veritabile.
Ioana Sandu
Dna Sandu,
Va multumesc din suflet pentru comentariu!!!
Lucruri pe care unii le-am uitat sau nu le-am stiut niciodata. Multumesc pentru acest articol! A fost o placere sa il citesc!
Ne bucuram, Daniela pentru ca am reusit asta. E foarte important pentru noi sa stim ca articolele pe care le scriem pe acest site sunt citite. Speram sa avem in continuare inspiratie pentru articole la fel de interesante.